Page 63 - 1965-04

Ni;; 3205 Diurnul socialismului Pag. 3
■srr « x .-v c j

Spectatorii daspre:
rr-c
P
rtn n M IS IO N A R ÍA RITMOLO „Pădurea

spînzuraţilor“

Drama războiului imperialist pe
care Liviu Rebreanu a descris-o in
toalu monstruozitatea lui, în absur­
ditatea luptei, a legilor umane care
Sînt necesare măsuri hotărîtoare la l R.C.H. condamnau la moarle milioane de
oameni, a găsit în transpunerea ci-
ncmalogrntică sub titlu l romanului
decembrie, datorită faptului amin­ întotdeauna o deplină* cunoştinţă mulle. In primul rînd vom supra­ ,,Pădurea spînzuraţilor“ o realizare
tit, s-a ajuns in situaţia să se pre­ de cauză asupra tuturor probleme­ veghea şi controla mai intens acti­ de o înallă ţinută artistică. Premiul
de excelenţă la al patrulea Concurs
Penlru a afla amănunte In dea un volum mare de apartamen­ lor, se puteau lua măsuri eficienle vitatea şantierelor ; în această ac­ lehnic internaţional al film ului —
legătură cu modul in care s-a te. Conducerile şantierelor fiind pentru rezolvarea tuturor chestiu­ ţiune vor fi atraşi toţi factorii cu Milano 1964. cu care a fost distinsă
desfăşurat activitatea de pro­ antrenate în predarea apartamente­ nilor ce Irămintau şanlierele. munci de răspundere din trust, în- această producţie a studiourilor
ducţie la Trustul regional de lor restante, au neglijat lucrările Trebuie să vorbesc şi despre o cepind de la inginerii şefi si terml- noastre, aleslă aprecierea înaltă a
speciale de pregătire a şantierelor altă măsură. Noi ne-am propus să nînd cu $e(ii de servicii. Datorită
construcţii in prim ul trimes­ calităţilor sale. despre care presa,
pentru iarnă. Astlel ne-am trezit in extindem munca în acord global dispersării şantierelor si faptului
tru. am adresat cileva între­ lunile [riguroase că şanlierele şi-au înlr un anumit procent. Pot să spun că nu toate unităţile noastre de publicaţiile de specialilatc aduc nu­
bări tov. ing. STEL1AN PO- început activitatea fără pregătiri că l-am realizat doar scriptic, ca execulie au cadre tehnice suficien­ mai elogii. devean care a os i ep la l
Publicul
PESCL', directorul Trustului. prealabile minuţioase, frontul de procent în sine. fără a căuta să te, s-a luat hotărirea să se consti­ nerăbdător aparilia peliculei cinema­
lucru a lost redus, nu s-au închis asigurăm condiţii de muncă op ti­ tuie anumite brigăzi cu persoane
golurile, nu s-au încălzit suficient me celor pe care i-am normat după din cadrul trustului, profilate pe tografice şi-a manifestat de m p ri­
apartamentele aliate în execuţie. In metoda in acord global. Ca urmare probleme de planificare, organiza­ mul spectacol dorinţa vizionarii a-
— Vă rugăm sa ne spuneţi cum astfel de condiţii randamentul m un­ q neasigurării unor condiţii bune rea muncii, aprovizionare, mecani­ cestui film. Aprecierile sini unani­
au încheiat constructorii primul citorilor a fost scăzut. de muncă, trebuie să arăt că 43 la zare, care să conlroleze periodic şi me. Iată părerile a trei dintre spec­
tatori :
trimestru de activitate ? Celor amintite pînă in prezent sulă din totalul m uncitorilor noşlri să îndrume activitatea fiecărui şan­ PETRE POSTELN1CU — TIPO­
Planul producţiei globale si p ro­ mai trebuie să le adaug şi faptul că şi-au realizat abia 90 la sulă din tier în parte. Sperăm ca în felul
ductivitatea muncii au fost îndepli­ pe şantiere a continuat să existe normele stabilite. Ce înseamnă a- acesta să rezolvăm multe deficiente GRAF : „Pădurea spînzuraţilor’', păs-
nite doar în proporţie de 95,3 la fluctuaţie de cadre, că nu intodea- cest lucru ? Un calcul simplu eslc şi să suplinim chiar munca ce tre­ trind fidel ideea romanului, se înca­ F A B R ICA C H IM IC A P R Ă Ş IS E
suta. Situaţia pe cele două grupuri una l.P IP . si chiar l.R T A , au asi­ de natură să releve că cele 10 pro­ buia prestată de cadrele ce ne lip ­ drează în genul filmelor de proiest
de şantiere se prezintă astfel : gru­ gurat mijloacele de transport ne­ cente nerealizate, adunate la un sesc. împotriva ororilor prim ului război
pul nr. 1 din Deva a realizai doar cesare. Încă se mai observă că pe loc si raportate la întreaga noastră O mai mare atenţie vom acorda mondial. Condamnarea acestuia se
dl la sulă din planul de producţie şantiere utilajele furnizate de I.P.I.P. producţie, reprezintă tocmai rămî- muncii de urmărire a predării o- face onalizind raporturile dintre e- produce şi livrează pe bază de comenzi
şl 98 la sulă din sarcina de pro- nu sint puse la punct, multe dintre nerea sub plan cu 5 la sută la pro­ bieclivelor in termenele planifica­ roi si societate intr-un moment de
d u c liv ila ie ; grupul nr. 2 din Pe­ ele defeclîndu-se. ceea ce duce la ducţia globală. te. Zilnic, şantierele vor urmări puternice contradicţii, accenluînd e- ferme următoarele produse:
troşani şi-a realizat planul de pro­ stagnări repetate, la dereglări ale Ne-am propus ca în primul tri­ modul cum se traduc în viaţă pre­ icmentele conflictului în ju ru l per­
ducţie şi productivitatea muncii în procesului de producţie. mestru să mecanizăm operaţiunile vederile graficelor de execuţie, pe sonajului central, locotenentul Apos­
proporţie 95 la sută şi respectiv de vopsilorie, de încărcare-descăr- fiecare obiectiv în parte, iar peri­ tol Uologa. Interpretat magistral de
Pentru îmbunătăţirea activităţii Victor Rebengiuc, care a înţeles pro­ — coşuri penlru lacîm uri ;
88 la sulă. noastre, penlru asigurarea unor con­ care a cimentului in vrac, să cre­ odic vor analiza stadiul realizării fund drama lui Bologa. la început
Cum se explică aceste nerealizări? diţii bune de iucru în tot timpul a- ăm atelierele do preansamblc. Une­ acestora. conştient câ-şi face datoria de ofiţer, — sandele pentru plajă din mase plastice;
le din aceste măsuri s-au aplicat
îndeplinirea planului de produc­ nultii, conducerea trustului a sta­ sporadic, iar altele s-au tradus în Folosind raţional mecanismele şi apoi datorită contactului cu căpi­ — lave din mase plaslice;
ţie este condiţionată direct de rea­ bilit un plan de măsuri tehnice si fapt cu întîrzicri de două luni. Dacă utilajele pe care le avem vom re­ tanul Klapka, înşelat în crezul său,
lizarea sarcinii de creştere a pro­ organizatorico. Din păcate, mulle acesle probleme erau rezolvate, noi uşi să sporim simţitor pro du ctivi­ încearcă o cale spre adevăr, dar dru­ — savoniere din mase plaslice.
ductivităţii muncii. Noi nu am re­ din obiectivele planificate a se re­ am fi putut raporta realizări cu tatea muncii. Pentru aceasta se va mul acţiunii individuale îl va duce
alizat acest important indicator si aliza In primul trimestru nu s-au mult mai bune. trece la extinderea folosirii utilaje­ pină la urmă la spânzurătoare. Liviu Livrează pe bază de repartiţie:
implicit nici planul producţiei glo­ dus la îndeplinire. Una din măsu­ — Cc măsuri a preconizat condu­ lor grele in două schimburi, pe fie­ Ciulei care semnează reuşita regie
bale. E firesc să se pună întreba­ rile menite să învioreze producţia cerea trustului in vederea recupe­ care utilaj în parte urmărindu-se a filmului interpretează deosebit ro­
rea de ce nn s-a realizat producti­ a lost aceea privind urmărirea z il­ rării răminerii m urmă. a intensi­ realizarea planului fizic stabilit. In lul căpitanului Klapka, zbuciumul — Oxid de laer galben şi roşu.
vitatea planihcaiă. Pentru început nică a realizărilor. Am reuşit s-o ficării ritmului de execuţie pe şan­ v iilo r se va trece mai sistematic la sufletesc al omului urmărit continuu
amintesc o situaţie care se mani­ aplicăm abia spre sfirşilul trimes­ tiere ? mecanizarea operaţiunilor de vopsi- de ochii locotenentului Svoboda, ceh
festă pe şantierele trustului de trului, şi alunei cu mare greutate. — Desigur că situaţia creată cere torie, de încărcat-descărcal, la cre­ ca şi el, spinzurat pentru încercare
mulţi ani. Ritmul defectuos de mun­ Dacă se aplica această măsură la o rezolvare cît mai grabnică. M ă ­ area atelierelor de preansamble. a- dc dezertare, e transmis spectato­
că din anul trecut a determinat o şantiere, se putea pune ordine în- surile pe care le-am preronizal si colo unde volumul de muncă e rului cu un talent neegalal. „Pădu­
serie de rămîncri in urmă. In luna U-o mulţime de probleme, exista am începui deja să le aplicăm sînt sporit. rea spînzuraţilor“ despre a cărei re­
gie, scenariu, imagine, interpretare
s-nr pulea vorbi numai la superlativ,
O contribuţie substanţială din partea I.P.I.P. cucereşte pe deplin spectatorul dc
la generic pînă la secvenţele finale
I puţind fi socotită ca o adevărată pie­
Colectivul Tnlrepnndeni de pro­ In vederea asigurării la timp a şan­ pentru diverse obiective aflate în unei astfel de probleme se discută sa de antologie. D U M IN IC Ă 18 A P R IL IE 1 9 6 5
ducţie industrială si prestaţii tierelor cu utilaje sînt stabilite gra­ execulie. Rclerinrtu-ne la confec­ de multe ori nepermis de mult. in ­ ARDELFANIJ M U N TE A N U NICO-
(I.P.I.P.) are sarcina să pună la dis­ fice de mişcare a acestora pe o- ţiile meialice nu putem trece peste sinuările curgind dinlr-o parte şi LAE ~ INGINER D.S.A.PC.
poziţia şantierelor mijloacele de biectivele vizate din şantiere. U lti­ un alt amănunt sesizat, poale de alta. dar măsurile de cuviinţă nu Regizorul Liviu Ciulei reuşeşte ca <r 0 N E M A „Ţară mîndrâ înfloritoare „Emisiune
transport, agregatele minerale so­ ma categorie de grafice cuprinde prea multe ori. de către şantiere: se iau. pe fundalul războiului, care de fapt dc cinlecc; 10,00 „La braţ cu tine"
licitate, confecţiile metalice şi u ti­ evidenta utilajelor ce Irebuie res­ calitatea, c*re iasă uneori de do­ Dacă s-a ajuns lotuşi să se cons­ esle şi lemn romanului lui Liviu Re­ DEVA: Pădurea spinzuralilor se­ — muzică uşoară; 13,45 Muzică u-
lajele necesare desfăşurării normale tituite I.P.I.P., precum si utilajele rit. Se poale reproşa acestor lu­ tate o oarecare lipsă de operativi- breanu, să prezinte imagini puter­ riile 1 -II — cinematograful „Pa­ şoară interpretată de Aida M o g a ;
a procesului de producţie. In aceste ce trebuie să le livrăm noi şanti­ crători îndeosebi calitatea slabă a la;e in deservirea şantierelor cu nic mişcătoare care vorbesc des­ tria"; In ¡nliinpinarca visului — ci­ 14.30 Ln microfon Satira şi umorul;
zile, cind se cunosc deja roadele erelor. finisajelor. In atelierele întreprin­ cclc trebuincioase, consululăm că in pre atrocităţile războiului, de dru­ nematograful „A rta"; PETROŞANI: 15.15 Ciută corul dc copii al Radio-
activităţii pe un trimestru, ne-am Pentru desfăşurarea în bune con- dem nu exNifu preocuparea nece­ primul rînd este vinovată conduce­ mul oscilant şi sinuos al omului care Paula captivă — cinematogra­ teloviziunii; 15,25 Solişti ai Teatru­
deplasat la inlreprinderea aminti- diliu ni a muncii in ateliere, servi­ sară pentru finisarea asperităţilor re ace.-tei întreprinderi. Intr-o şe­ porneşte sigur spre a cunoaşte ade­ ful „Republica"; O stea cade din lui muzical „Ghcorghe Dima" din
lu penlru a căuta un răspuns în ­ ciul tehnic al întreprinderii se pre­ metalului, pentru lichidarea rămă­ dinţă lărgită a biroului organiza­ vărul, fericirea. Apostol Bologa, una cer — cinematograful „7 Noiem ­ Braşov; 16,00 Cinlecc şi jocuri
trebă rii: cum s-a achitat acest co­ ocupă fie orcgălireo lucrului, sta­ şiţelor inerente rezultate din pro­ ţiei de partid, membrii de partid au din viclim ile războiului. încearcă să brie"; ORĂŞTIE: Judecătorul de populare; 16,45 C oncerl-ghicitoare;
lectiv de sarcinile aferente primu­ bilind fişele tehnologice care pre­ cesul de fabricaţie. T is b ire <u nu arata! arest lucru. Printre niţele se facă ceva, clar, neînţelegind rădăci­ minori — cinematograful „Patria"; 17.15 Moment poetic „Coloana in-
lui trimestru, cum a sprijinit el văd preţul lucrării, materialele ce se uite nici un moment că Iu ceea spunea că există cazuri cînrl se dau nile adinei ale războiului cit şi ba­ Casa nclcrnnnatu — cinematograful finitu lu i"; 17,25 La m icrofon muzi­
activitatea şantierelor ? se (olose-c, tehnolog1* specifică de cu se construieşte, un lucru esen­ dispoziţii ce se contrazic, oamenii zele? existentei socielătii burgheze, „Flacăra"; ALBA 1UL1A: Yokmok ca uşoară; 18,00 Emisiunea „A n to ­
Planul producţiei globale la acti­ lucru. Astfel, po lingă o perfecţio­ ţial este şi aspectul exterior. Face fiind dezorientaţi în îndeplinirea plăteşte cu viaţa. Prin drumul par­ şi Umbrelele dm Cberbourg — ci­ logia discului „Interprete contem­
vitatea industrială a fost îndepli­ nare a procesului do produclie. am parte din nota generală rle confort lor,- de multe ori conducerea înire- curs de erou, interpretat cu deosebit nematograful „V ictoria", LUPLNI: porane dc operă; 18,45 Muzică din
nit în proporţie de 115,1 la . sulă, reuşii sa informăm mai bine munci­ şi frumuseţe ce Irebuie dală fiecă­ p r iir ’erii, în loc să acorde asisten­ talent de V icio r Rebengiuc, filmul M o d u ri I 900 — cinematograful operele; 19,05 „ A i să ştii si tu ce-i
productivitaica muncii s-a realizat torii asupra sarcinilor ce le revin, rui ansamblu arhitectonic in parte. ţa tehnica cuvenită, se ocupă de scoale în evidentă caracterul nedrept „Cultural"; SEBEŞ: Intiln ire cu spio­ dorul" — program de romanţe,-
in proporţie de 110,8 la sută. S-au, sâ-i cointeresăm în realizarea Jn Discuţi 1 repetate, uneori chiar rezolvarea unor probleme mărunte, si monstruos al prunului ră^b.Ql. m on­ nul — cinematograful „Progre­ 21,45 Pagini umoristice în leclura
Uuegiîdrat succese -şi-du nctivitaterr- ■timp a comenzilor hmsaTe de şah- dial. dczaprobindu-l. Despre rec/ie şi .acLr-itei-Silv4a- Dumilresru-Timicâ.
neprincipiale, 'se nasc între şantie­ nee-iehliale.' Iii şedinţa amintită au sul"; F-oto l-Iaber — cinematograful
de prestaţii, unde producţia- globa“ — liere. interpretare as spune doar atîl ; spec­
re şi I.P.I.P. in iurnl problemei fost criticate si greşelile făcute de „Sebeşul V HAŢEG; -CLociara» ci=.
lă şi producli vitalea muncii s-au' De aici s-ar putea crede că acti­ montării şi demontării utilajelor, n conducerea I.P.I.P. in modul de or­ tatorul se simle participant la dra­ nemalografui „Popular"; BRAD: $e-
realizat în proporţie de 120,3 şi vitatea I.P.I.P. decurge în cele mai asigurării mijloacelor rle transport. ganizare şi eooordonare u muncii mă, iar muzica şi imaginea între­ lul — cinematograful „Steaua ro ­ “ TELEVIZIUNE
respectiv 105.7 la sută. bune conrlilium Murgind insă po Şantierele spun : „am comunicat personalului lehnic. gesc profund realizarea. şie", LONEA: Tovarăşii — cine­ 8,50 Gimnastica de înviorare la
Explicaţia acestor realizări nc-a şantiere şi urmatind la fala locului I 1M.P. să demonteze macaraua de Conducerea I.P.I.P., îndrumată de PETRU TOMUS — STAT1STICIAN matograful „M in e ru l"; IL1A : Lumea domiciliu; 9,00 Retela gospodinei;
furnizat-o tov. ing. Szabo Carol, d i­ sprijinul pe care-l acord.» I.P.I.P la cutare bloc si s-o monteze la biroul organizaţiei de parlid, va tre­ PRINCIPAL: Laude inlerpreţilor si I comică a lui llarold Lloyd — cine­ 9.30 Emisiune pentru copii şi tine­
rectorul întreprinderii. şantierelor, se pot observa. din altul unde avem neapărată nevoie bui ca prin aplicarea unor măsuri realizatorilor care au reuşit să dea matograful „Lumina", SIM E R IA : retul şcolar; 11,00 Emisiunea pen­
— Pentru a face fată sarcinilor- păcate, delicienle ce dinnnucavă a- de ea. Uneori trec zile în şir si nu eficiente să îmbunătăţească şi mai viată uneia din capodoperele litera- Viaţă particulară — cinematograful lru s o le ; După-nmiază — fotba l:
am căutat să ne organizăm mai lit realizările jdnliorelor, cil si ale se face nimic". La chestionări ulte­ mult activitatea întreprinderii, pen­ turii romine — „Pădurea spinzuraţi- Transmisiune dc la stadionul „23
bine munca. In fiecare lună se în­ I.P.I.P. In primul rînd majoritatea rioare I.P.I.P. răspunde, şi pe hună tru a sprijini substanţial munca de lor“ . S-ar pulea vorbi deosebit de „M ureşul". August" a în tîln irilo r dintre echi­
tocmesc planuri operative care se şantierelor reclamă lipsa de ope­ dreptate ; ,.n-um puiuţ face ceea ce frumos fa adresa tuturor interpreţi­ H5. A 8D 0 © pele: Progresul — Crişui Oradea şi
defalcă pe puncte de lucru şi ate­ zi cu zi a şantierelor. Nu irebuie lor si realizatorilor. M-as opri insă
rativitate a întreprinderii despre ne-a cerut şantierul fiindcă nn s-au să se uite nici o clipă că o parte din Sieauo — Steagul roşu Braşov; 19,00
liere. In ateliere, pentru a se mun- care vorbim ; a!îl în privinţa mon­ asigurat drumuri de acces. Cum să succesul constructorilor este holărit la unul, la col ce semnează imagi­ Programul I : G,00 Concert de di- Jurnalul televiziunii; 19,20 A vcntu-
ci ritmic, se stabilesc grafice pe e- de ac ti viţatea aceslei întreprinderi. nea : Ovidiu Gologan. A reuşii să mineoţă; 7,30 Jurnalul şalelor; 8,00 iile lui Robin Hood (XXI): Castelul
chipe si utilaje intrate in reparaţii, tării şi demontării utilajelor, ci! intrăm noi cu un utilaj de zeci de evoce halucinant atmosfera timpului. Sumai ul presei; 8.06 Muzică popu­ Thorkil; 19,45 film ul „Umbrelele din
I pe categorii de confecţii metalice. şi a livrării confecţiilor metalice tone pe părnînt reavăn“ ? In ju rul A. O A R C A A ştiut să exprime urîlul folosind al­ Chcrbourg"; 21,15 Muzică distracti­
fabetul frumosului. lară interpretată de Bcnono Sinu-
loscu 51 Constantin flordeianu; 8,'JO vă cu 11inea Cerbaccv, M arina Voi-
Teatru la microfon pentru copil : ca, Constantin Drăqhici, O vid Teo-
„Charles Dickcns"; 9.30 Cunoaşteţi dorcscu şi orchestra H o iia Mocu-
De la Comisia regionali de tolba aceste melodii, 11,00 M elodii popu­ lescu; 22,15 Telesport, ln încheiere:
buletin dc ştiri şi buletin meteoro­
lare îndrăgiic; 12,30 A rii si duete,
logic.
Dc loatc pentru toţi; 15,00 Muzică
In şedinţa tinulă în ziua de 1G a- De asemenea, colegiul regional de FILMELE S Ä P T Ä M N ! din cele mai iubile operete; 13,30
prilic ac. Comisia regională de fot­ arbitri va analiza comportarea unor populară cerută de ascultători; 16,00 ESuîeiin m cleopologic
bal a analizat o serie de incidente brigăîi du arbitri care au condus me­ Sport si muzică; 18,30 Cărţi care P E N TH U 24 OUE
grave petrecute la unele meciuri din ciurile respective. vă aşleaplu: Tudor Arghezi; 18,45 Vreme nestabilă cu cerul mai
cadrul campionatului regional de Ţinînd seama că pînă Iu data de 6 La patru paşi tau să scape de răspundere fugind te“ este o comedie muzicală a că­ Recilal Dan lordăchescii; 19,00 D u ­ mult noros ziua şi cu înseninări
fotbal, (Im etapa desfăşurată la 11 iunie 1965 trebuie sa se încheie cam­ in Suedia. rei acţiune se desfăşoară înlr-un minica unui îndrăgostit — reportaj- noaptea. Vor moi cădea ploi tem­
aprilie 1965. In urma discuţiilor pur­ pionatul regional dc fotbal, comisia Andrei Garlickl. urmărit de or­ pitoresc sat colhoznic. muzical; 19,35 „Astă-seară să dan­ porare. V iu lu i va sufla moderat clin
tate comisia regională a hotăril u r­ regională a lioiăril ca în zilele dc 22 de infinit ganele securităţii pentru faptul că Intre Tahlr şi Zahra, doi tineri sezi numai cu mine"; 20,15 Teatru sectorul vest şi nord-vcsl. Tempe­
mătoarele : aprilie a.c. şi în 27 mai a.c. să se a fost prizonier la duşmani, s-a ai vremurilor noi, cu merite deo­ la microfon „M oartea unui artist"; ratura aerului s ta ţio n a ră ; ziua va
1. Se suspenda pînă la terminarea desfăşoare etapele a V-a si a Xl-a i La ceierea publicului, la cine­ ascuns in port şi şi-a consacrat e- sebite in muncă, se înscrie o pu­ scenariu radiofonic de Horia Lovi- Î l cuprinsă între 11 şi 17 grade, iar
campionatului terenul de lotbal ci a campionatului regional. matograful „Aria'* din Deva va fi nergia creatoare in acţiunea de re­ ternică dragoste. E ceea ce doreau ncscu; 22,15 Cintă formaţia vocală noaptea între 2 şi G grade.
echipei Unirea Haţeg. Meciurile ce în 22 aprilie orele 10,30 sc vor des­ prezentat in reluare filmul romi- condiţionaie a unei nave. Trăieşte şi părinţii tinerilor care, după o de muzică uşoară „Beatles".
urinau să se joace acasă se vor des­ nesc „La patru paşi de infinit" În singurătate şi se bucură de prie­ PENTRU URMĂTOARELE
făşura următoarele meciuri : Prepa­ veche tradiţie locală, hotăriscră Programul II: 6,00 Cînlă fanfara
făşura pe terenul din Deva. ratorul Pelrila — M inerul V ulcan ; Realizat după scenariul si regia tenia unui copil orfan. reprezentativă a Armatei; 7,00 Cin- 3 ZILE
Jucătorul Tecu Constantin de 1j Refractara Alba — Ştiinţa Petroşani ; lui Fraucisc Munteanu, filmul ur­ In realitate el este un om foarte încă de la naştere să-i căsătoreas­ tecc din folclorul nou şi jocuri ;
menţine
se
Vremea
favorabilă
U nirea Haţeg se suspendă pînă la Aurul Zlalna — Parîngul Lonea , măreşte problema trezirii conştiin­ cinstit, apreciat de căpitanul por­ că dacă se vor iubi. 8.00 Clubul voioşiei; 9.00 Muzică ploilor locale. Temperatura staţio­
data dc 1 iulie 1965. C.F.R. Simeria — Aurul Brad ; M ine­ ţei revoluţionare a unei tinere fele tului şi folosit in munca de recons­ Dar, in prima zi de la sosirea populară cerută de ascultători; 9,45 nară.
2. Ţinind cont de abaterile grave rul Anmoasa — M inerul G helar; Uni­ sub influenţa omului iubit. tituire a digului. Spre uimirea or­
avute in meciul cu M inerul Ghelar, rea Haleg — Constructorul Hunedoa­ Pe fondul evenimentelor premer­ ganelor securităţii care greşiseră lor la Moscova, cei doi tineri sint
jucătorul V irg il Cuteanu de la T ex­ ra; Textila Sebeş — Dacia Orăşlie. gătoare insurecţiei armate, se des­ In privinţa lui Garlicki, acesta işi supăraţi şi nunta e ameninţată să
tila Sebeş se suspendă pe doi ani. făşoară o poveste simplă de dra­ sacrifică nava pentru salvarea di­ nu mai aibă loc. Unchiul Hafer, L U N I 19 A P R IL IE 1 9 6 5
3. Comisia regională va întocmi un In 27 mai, orele 16.30, vor avea loc goste, a unor oameni simpli, re­ gului. purtător al unor concepţii înve­
material cu constatările privind des­ m eciurile: Preparatorul Pelrila — daţi fără patos eroic deşi ei sînt
Aurul Zlalna ; Parîngul Lonea — M i­ chite, a ţesut in jurul lor o serie
făşurarea meciului C. F. R Simeria de fapt eroi ai luptei penlru eli­ C I N E M A xandru Ţitrusr 16.30 Vreau să ştiu,-
nerul G helar; Ştiinţa Petroşani — Mă iubeste-nu
— Ştiinţa Petroşani şi va lua măsuri berare. f de intrigi. 17,30 Pe teme industriale: Calitatea
corespunzătoare. Conslruclorul Hunedoara ; M inerul O poveste plină de umanism, de Pină la urmă adevărul va în­ DEVA: Mă iubeşte, nu mă iubeş­ produselor )a fiecare fază a proce­
4. Se suspendă pe patru etape ju ­ Vulcan — Dacia Orăştie; Refractara idei generoase, povestea ridicării mă iubeşte vinge, cei doi tineri se uqr cnsă- te — cinematograful „Patria" Yo- sului tehnologic,- 18,05 M elodii popu­
cătorul Drâghici de la Dacia Orăşlie Alba — Textila Sebeş; A urul Zlatna spre demnitate si înţelegerea ne­ km ok — cinematograful „A rta " ; lare îndrăgite de ascultători; 18,30
si jucătorul Ileş de la Conslruclorul — Unirea Haţeg ; C.F.R. Simeria — cesităţii de u avea un > ţel In viaţă Producţie a studiourilor Tadjik tori, iar unchiul bîafer ua pleca PETROŞANI: Paula Captivă — cine­ Colocviu despre tinereţe. T e m a :
Hunedoara care s-au lovit reciproc M inerul Aninoasa. a unei fete ţinute de părinţii ei film, „Mă iubeşte — ?m mă iubeş­ ruşinat. m atograful „Republica"; Viaţă u- Ce profesiune ne vom alege?; 19,00
în întilnirca Dacia Orăşlie — Con­ in cercul restrins al familiei. şoară — cinematograful „7 N o­ Tribuna radio; 19.40 M elodii din fil­
slruclorul Hunedoara. Etapele VI si X dm retur se vor iembrie"; LUPENI: M o ftu ri 1900 — mul „T u eşti minunală"; 20,00 Ra-
desfăşura normal, duminica, la orele „Omul cu piciorul b a n d a j a t c o ­
Se dă un ultim avertisment jucă­ munistul sosit in „casa unde nu cinematograful „C u ltu ra l”; SIME­ diogazeta de seară; 21,00 Din crea­
torului loan M aier de la Construc­ 10,30. In deschiderea tuturor meciu­ se întimpla nimic“ provoacă in RIA: Haine aproape noi — cine­ ţia de muzică uşoară a compozito­
torul Hunedoara. rilor vor juca echipele de juniori. conştiinţa Anei. visătoarea unui matograful „Mureşul"? A LB A 1UL1A: rului Gherase DendrinO; 21,20 Lim ­
întreg sistem de educaţie confor­ SCENE DIN Maria,- Roşu şi negru seriile I şi II ba noastră: „Gramatica in şcoală".
mistă, clştigarea unui scop in viaţă. — cinematograful „V ic to ria "; Vorbeşte acad. prof. A l. Graur.
SEBEŞ;
Moscova-Genovu ■— cine­
Programul 11: 7,35 Potpuriuri de
CRONICA JUDICIARA Yokmok FILMELE : paşi matograful „Progresul", Datorie de muzică uşoară romînească; 10,05
1. La patru
de infinit prieten cinematograful „Sebe­ Cîntece şi jocuri populare; 11,16
şul"; ORÂSTIE: E.vislă un aseme­
Muzică
uşoară interpretată la di­
Producţie a studiourilor polone­ 2. Yokmok. nea flăcău — cinematograful „Pa­ ferite instrumente; 12,30 Din fo l­
ze. filmul „Yokm ok“ este o îmbi­
9,Â@©eafie66 p esîta9an c © p i ! nare de film poliţist cu filmul de 3. Mă iubeşte, nu tria"; Floarea M anlo — cinemato­ clorul muzical al popoarelor, 13,03
analiză psihologică. mă iubeşte. graful „Flacăra"; HAŢEG: Ciocinra Concert de prînz; 14,00 Pagini din
Tn luna iulie a anului 1961 a ve­ tal un certificat de naştere al unui — cinematograful „Populai"; BRAD: opere; 14,35 Muzică populară; 15,05
nit la Călan cetăţeanul M arin Chila copil care decedase din anul 1952. Acţiunea se petrece imediat după Slujnica — cinematograful „Steaua M elodii din filme; 16,00 Muzică
cu scopul (le a se angaja la uzina Crezînd în sinceritatea noului anga­ eliberare. în Szczecin, port recu- roşie"; LONEA; Hainiet seriile I şi populară din regiunile patriei; 17,15
„V ic to ria ". Conducerea uzinei a fost jat. uzina d plătit timp de 29 de luni, cerit de curind de la duşmani. Aici II — cinematograful „M in e ru l" ,- Muzică uşoară interpretată de Ana
de acord cu angajarea respectivului adică 2900 lei, alocaţie penlru un co­ mişunau o serie întreagă dc hoţi, JL IA : Chermeza — cinematograful Lăcutuşu şi V alentin Bariu ; 18,40
cetăţean crezînd că este un om de pil care în realitate nu exista. Dar, contrabandişti şi bandiţi ce cău- „Lumina", „Doina mea, doină frumoasă", pro­
treabă. După cum se ştie, la anga­ pînă la urmă fapta necinsliiă a lui gram dc doine şi jocuri populare ;
jare trebuie să prezinţi anumite acte M arin Chila a fost descoperită. II A D l O î 9,30 Agendă teatrală; 19,50 M u z i­
printre care şi certificatele de naş­ Judecind acest caz, Tribunalul că dc dans, 20,30 Noaplc bună co­
popular al oraşului regional Hune­ Programul I: 5,06 Concert dc d i­ pii: „Vreau să fiu un meşter mare";
tere ale copiilor penlru a primi a-
doara a condamnat pe inculpatul mineaţă; 5,30 Lecţia de gimnastică; 20,40 Tineri interpreţi de muzică
locaţia de la stat. A tunci lui M arin M arin Chila la 8 luni închisoare co- G,20 Jurnalul satelor; 6,35 Cintă ta­ populară.
Chila i-a venit o ideie. El a prezen- recţionala. raful Căminului cultural din Nico-
lina-Iaşi; 6.45 Salut voios dc pio­ TELEVIZIUNE
A pys în pericol viafa călătorilor nier ; 7,30 Sfatul medicului ; 8,00 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20
Sumarul ziarului „Scinteia";
8,15
A rii din operete; 10.28 Formalii dc Emisiune de fizică distractivă pen­
Sînt unii şoferi, ce-i drept puţini de ebrietate. Datorită accslui fapt el muzică uşoară; 11,30 Solişti şi o r­ lru pionieri şi şcolari: ln lumea li­
la număr, care obişnuiesc să consume a lovit maşina provocindu-i avarii chestre dc muzică populară; 12,40 chidelor; 19,50 Filmul artistic „Tea­
diferite băuturi alcoolice şi apoi să serioase şi punînd în pericol viala Ansambluri artistice şcolare; 13,00 ma" O producţie a studiourilor din
se urce la volan. Aşa a procedat şi călătorilor.. Opera „Piutaşul dc pe Bistriţa“ de Republica Socialistă Cehoslovacă;
şoferul loan Resigd din Vălişoara care Judecind acest caz, Tribunalul Filarcl Barbu (montaj muzical-lite- 21,35 Umor în pilule, In cuprins,
conducea autobuzul I R.T A. Deva cu popular al raionului Tlin a condamnat rar); 14.10 Interpreţi de muzică u- versuri vesele, anecdote, scenete,
pe loan Resiga la doi ani închisoare sonră; 15,34 Din rcprctoriul interpre­ proverbe sau definiţii um oristicei
nr. 51.103 HD. Deşi erau în auto­
coreclională si l a obligat să plă­ ţilor de muzică populară Ştefan Lă- în încheiere: bulelin de ştiri şi bu­
buz 30 de călători, şoferul amintit a tească părţii civile despăgubiri in zăruacu. Constantin Doi.rc şi A le ­ letin meteorologic.
consumat băuturi conducînd în stare valoare de 1.756 lei-