Page 65 - 1965-04

P R O L E T A R I DIN T O A T E ŢĂRILE, UNIŢl-VA/
HS1IFLET1TH H m tC M PE TRASEUL ;

misociiismii _,M AI CÀRBJNE — METAL

lişlii depun eforturi stăruitoare pen­
întinsete'
In abataje şi uzine, In ¡¿brici şi pe şantiere, pe
tru ca in cinstea zilei de 1 Mai să
ogoare, in ţoale domeniile vieţi) economice se desfăşoară in aceste
zile o însufleţită întrecere socialistă. Oamenii muncii lucrează cu
fontă pesle plan De la data reintră­
entuziasm pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea zilei de
rii in producţie şi pînă luni dim inea­
I Mai, pentru a închina Congresului al IV-lea al Partidului M u n ­ producă o importantă cantitate de
citoresc Romin cel mai irumos buchet de înfăptuiri. ţa, la furnalul nr 1 s-au produs 450
In rîndurile de laţă redăm cîteva secvenţe din întrecere. lone fontă.
însufleţită esie întrecerea şi la fu r­
Un caz obişnuit trecut penlru a 10-a oară Inlr-un aba­ nalul nr 2. Aici. ca urmare a intensi­
taj cu condiţii mai grele de lucru. Şi
se cuvine să mai facem o precizare : ficării procesului dc ardere şi a res­
Luna martie a fost încheiată cu şeful de brigadă este şi secretarul o r­ pectării graficelor de lucru, se p ro ­
;L XVII. NR. 3206 MARŢI 20 APRILIE 1965 4 pagini, 25 boni bine ; adică, aşa cum le e minerilor in ganizaţiei de bază P.M R din secto­ duce zi «le zi fonlă pesle plan De la
Începutul lunii şi pină ieri s-au p ro­
obicei, cu planul depăşit la toţi in d i­ rul II
catorii. Şi o dată cu scurgerea ultim ei dus peste plan aproape 100 lone fonlă.
zile din trimestru, ei au totalizai un La mina Pelrila, şi in toată Valea
plus de plan, de la începutul anului, Jiului, cazul acesta e socotit ca ceva Fluviul hărniciei
obişnuit. Apropierea dalei cînd va avea
Citiţi de I 160 tone cărbune. Sau, în terme­ loc Congresul partidului îi face pe Dacă am putea privi dc undeva, dc
nii in care vorbesc minerii in aceste
zile, succesul înseamnă depăşirea an- mineri să muncească cu şi mai mullă pc o înălţime, imensul combinat tiu-
Insuflelire. Iar rodul muncii c din co
gajam enlului luat în cinstea zilei de In ce mai bogat. In perioada 1 — 17 ncdorcon, am vedea un adevărat Mu-
în numărul 1 Mai. aprilie, m inerii din Pelrila au extras wu de melal incandescent Nu este
De la începutul aceste» luni insă. peste plan 363 lone, cei din D ilja 228 oră in care la furnale sau otelării să
brigada lui Sidorov Vasile de la mina tone, cei din Uricani 1.790 lone căr­ nu se reverse în Mtcăpătoaicle oale
de azi: Pelrila, despre al cărei succes am v o r­ bune. fluidul auriu ce sc cheamă fonlă sau
otel. Şi niai dcparlc, dincolo de ha­
bit, şi-a schimbat locul de muncă, a
trecut să lucreze In alt abataj Aceas­ Acolo unde focul lele oţelăriitor, otelul fierbinte işi con­
tinuă şerpuirca prin cajclc moderne­
$ Sport ta pentru că in noul abalaj sini con­ lor laminoare. E acesta uu fluviu al
mullă experienţă, iar brigada care lu ­ s-a aprins din nou
(pag. 2-a) d iţii mai grele de lucru, se cere mai hărniciei, care izvorăşte din pri;»*-
G Cum urmărim şi populari­ cra aici se descurca greoi. Am discu- perea m iilor dc siderurgişli.
zăm rezultatele întrecerii so­ lat zilele trecule cu Sidorov ; Recent a ieşit din reparaţie capi­ Si dacă din loc In loc am ins'af*
cialiste tală furnalul nr. 1 dc la Uzina „ V ic ­ nişte debiimclrc, care să măsoare
— Dacă aş ii rămas in vechiul aba­ toria” Călan. Focul s-a aprins din cursul metalului, am cili că in luna
Partidul nostru, clasa muncitoare, toţi oamenii mun­ an — ziua de 1 Mai. Din toate colţurile ţării vin zilnic G La ordinea zilei : Încheie­ taj, in aprilie aş fi extras niull căr­ nou, după o întrerupere dc circa o aprilie, pînă in ziua de 18, furnalişliî
asemenea veşti, semnificative pentru avîntul întrecerii rea cu succes a anului şcolar bune pesle plan — ne-a spus el In
cii din tara noastră au primit cu proiund interes Ho- lună şi ju m ă ta te ; minereul dc Iier au produs pesle plan 4 532 lone to n ­
lărirca plenarei din 14—45 aprilie a C.C. al P.M R. cu socialiste din acest an — ultim ul din planul nostru G Primăvara prin magazinele schimb era posibil să rămină brigada e din nou topii, iar pe rină ţişncşle tă, oţclarii 5 142 lone otel martin şi
privire la convocarea celui de-al lV-lea Congres al de şase ani. Simerieî cealaltă cu planul nerealizat Or, an­ eleclric, aglomeralorişlii de la sec­
Partidului Muncitoresc Romin. Inscriindu-se ca un eve­ O intensă activitate pulsează pe ogoarele tării. Ţă­ (pag. 3-a) gajamentul nostru prevede ca loate acum metalul incandescent. ţia I 3.783 tone aglomerat... Şi mni
niment de însemnătate istorica în viata partidului si a rănimea, lucrătorii din G.A.S. şi SM .T. muncesc cu © De peste hotare brigăzile să-şi depăşească planul. Şi- Am cerut relaţii dc la Călan in le­ departe, la laminoare cifre asemănă­
întregii noastre ţări, Congresul va face bilanţul marilor avînl în aceste zile penlru a asigura, prin lucrări de apoi, toii învăţăm, unul de la altul... gătură cu funcţionarea furnalului Ni toare...
înfăptuiri dobîndite de poporul romin, sub conducerea bună calitate, dobîndirea de recolte bogate în acest an. (pag. 4-a) Am mai aliat că Vasile Sidorov a s-a spus că totul merge bine. Furna- N. AND RO NACH E
partidului, in perioada 1960— 1965 şi va lua liolă riri In şcoli şi laboratoare, în institute de cercetări, in ­
de importanţă esenţială pentru mersul nostru înainte, telectualitatea, oamenii do ştiinţă, lucrătorii pe lărî-
pentru continua in llo rire a Romîniei socialiste; Con­ mul arici dcslăşoară o muncă rodnică penlru a îm ­
gresul va adopta Directivele privitoare la planul de bogăţi cu noi realizări tezaurul cultural a) patriei so­
dezvoltare a economiei naţionale pe 1966— 1970 şi D i­ cialiste Afirm îndu-şi cu tot mai multă putere hărnicia, GRUIA DEOSEBITA LUCRĂRILOR AGRICOLE!
rectivele privind planul de 10 ani pentru dezvoltarea capacitatea creatoare, eroismul, întregul popor participă
energeticii. cu avint la înfăptuirea politicii partidului de desăvir-
şire a conslrucliei socialismului în ţara noaslră. m i
Ca un fir roşu trece prin faptele şi simţămintele oa­
menilor muncii hotărîrea unanimă de a întîmpino Con­ Pâtrunzînd tot mai proiund în problemele concrelc Unii mecanizatori care lucrează in unităţile aqricole so­
gresul partidului cu noi şi mari succese în toate do­ ale economiei, anahzind multilateral, amănunţii, po­ Mecanizatori evidenţiaţi cialiste din regiune nu folosesc din plin capacitatea Irac-
meniile vieţii economice şi social-culturale. A u trecut sibilităţile existente la fiecare loc de muncă, organi­ loarclor şi (imput bun de lucru. Ei vin cu intirzierc şi pleacă
zaţiile de partid şi sindicale din întreprinderi sa şi
cinci ani de la Congresul al lll-lea, dar cit de bogată La cooperativa agricolă dc produc­ bune condiţii a terenului o contri­ mai devreme din cimp.
facă un titlu de cinsle din a ridica pe trepte noi, mai
în succese şi înfăptuiri este cronica acestor ani I So­ ţie din Foit, raionul Orăştic, s-viu fă­ buţie deosebită şi-au adus-o mecani­
înalte. întrecerea socialistă. Pnntr-o conducere poli­
cialismul a trium fat deplin şi de finitiv in oraşele^şi sa­ cui temeinice pregătiri în vederea in- zatorii Gheorghe Susan, Ionel Ilieş
tică şi organizatorică competentă, întrecerea socialistă
tele ţării. Producţia industrială s a dublat. S-a des­ trebuie orientată spre obiectivele esenţiale ale planului săminţării porumbului. întreaga can­ şi Nicolae Sabău.
făşurat o vastă activitate constructivă al cărei rezultat de stat pe anul in curs. In Irunlea aceslor obiective titate do săminţă dublu hibridă ne­ Cclc două maşini 2 S.P C. 2 cu care
este creşterea forţelor de producţie ale ţării, dezvolta­ trebuie să-şi afle loc in permanenţă lupta penlru îm bu­ cesară s-a asigurai din vreme. O a- sc va executa semănatul sînl şi ele
rea economică a tuturor regiunilor. S-a ridicat nive­ nătăţirea continuă a calităţii produselor prin măsuri tenţio deosebită s-a acordat pregătirii pregătite, fapt co va permite term i­
lul de trai al populaţiei, au cunoscut mari succese în- palului germinativ. Folosind din plin narea semănatului în mai puţin dc 8
eficace pe loale treptele producţiei, pentru realizarea
văţămîntul. ştiinţa, ario. A crescut considerabil presti­ tuliiror indicatorilor prevăzuţi în plan. Lunile următoare utilajele şi timpul prielnic penlru lu ­ zi Ic. In acest scop au fost stabilite
giul internaţional al ţării. In toate acestea întregul sini deosebit de favorabile — şi este nevoie să (ie fo­ cru. pină la această dală s-a pregătit din vreme măsurile tehnice si orga­
popor vede victoria po liticii marxist-leniniste a parti­ losite din plin — penlru deslăşurarca largă a muncii patul germinativ pc mai mull rlc 105 nizatorice necesare in vederea folo­
dului nostru, expresia înţelepciunii cu care partidul pe şantiere, penlru grăbirea lucrărilor şi darea in fo­ ha. din cclc 115 planificate. Trebuie sirii din plin a utilajelor şi a tim pu­
conduce opera măreaţă de construcţie socialistă. remarcat faptul că arăturile si lucra­ lui prielnic pentru lucru. In prezent
losinţă la termen a obiectivelor planificate, alit în do­
Organizatorul tuturor victoriilor şi realizărilor po­ meniul construcţiilor industriale, cil şi în cel al con­ rea executată cu grapa cu discuri se urmăreşte zilnic temperatura solu­
porului nostru este Partidul Muncitoresc Romin. Un rol strucţiilor de locuinţe. In agricultură, muncitorii, tehni­ sînl dc foarte bună calitate, ceea co lui penlru ca atunci cînd va sosi mo
uriaş în făurirea acestor victorii l-au avut întărirea con­ cienii şi inginerii din S.M.T.-uri şi gospodării de slat, va influenţa pozitiv asupra obţinerii meniul prielnic să se treacă cu toa­
tinuă a rindurilor partidului, a unităţii şi coeziunii sale ţăranii din cooperativele aqricole de producţie au dc unor producţii sporile do porumb la te forţele la semănau») porumbului
de nezdruncinat, creşterea necontenită a rolului său asemenea in fală o perioadă de muncă mlensă. Ei sîut hectar. Ing. C. CORICIUC
conducător în toate domeniile de activitate. Aceste mari chemaţi să-şi concentreze eforturile pentru îndeplinirea In ceea ce priveşte pregătirea in corespondent
realizări sînl izvorul încrederii nestrămutate a oame­ în limp optim şi în eond*ţii agrotehnice superioare a
nilor muncii în partid, al convingerii lor ferme că ur- tuturor lucrărilor agricole de primăvară, de care de­
niind neabătut politica partidului vor obţine şi în viito r pinde înlr-o măsură holăriloarc recolta anului 19G5.
noi victorii, vor înfăptui pas cu pas visul lor de aur Conccnlrînd în permanenţă eforturile oamenilor Ynun- Pentru pepiniera viticolă
— zidirea societăţii comuniste. Poporul romîn aşteap­
cii spre realizarea unor obiective centrale, organele şi
tă cu neţărmurit interes Congresul partidului, ştiind că organizaţiile de partid sînt chemate să lărgească necon­ De ciţiva ani, membrii cooperativei lonarea terenului. De asemenea, încă
el va trasa drumul luminos al ţării noastre pe o nouă tenit cimpul de afirmare a in iţiativei şi capacităţilor agricole de producţie din Mihalţ, ra­ (lin a doua jumătate a lunii marlie
perioadă de timp, va deschide noi perspective de pro­ creatoare ale muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor, ionul Alba, produc tot mai mulle 85 de cooperatori au mceput altoitul
gres în toate domeniile de activitate. să înlesnească difuzarea continuă şi sistematică a expe­ vile de vie altoite. Pepiniera viticolă Pină zilele trecule aproape două
Pregătirile penlru înlimpinarea celui de-al lV-lea rienţei si metodelor Înaintate de muncă, a devenit astfel o ramură aducătoare milioane dc vile de vie care au fosl — Dc ce-or fi plecind o,va devreme de la arat ?
.do mari yeuiluri. .Numai. în..ajiul pre­ altoite silit puse deja la forţare. Im­ — Păi nu şlii ? Ca să poala veni miine mai... lirziu.
Congres al partidului constituie pentru poporul noslru Oplimism, încredere în viitor, hb iarirea'de a se aviula cedent, prin valorificarea lă Agroscm
un prilej de a-şi afirma şi mai puternic forţa sa crea­ şi mai îndrăzneţ, sub conducerea partidului, spre noi Orăslie a vitelor produse s-au portant de menţionat este faptul că
toare. spiritul de iniţiativă, voinţa de a face să crească culmi — cu asemenea sentimente clasa munciloarc, ţă­ realiz.at veniluri in valoare de aproa­ aici sc acordă o atentic deosebită e- La unele cooperative aqricole dc producţie din raioanele
si mai rapid puterea economică a ţării. Pretutindeni în rănimea. intelectualitatea, întregul noslru popor pă­ fccluării unor lucrări de bună cali­
pe 1,7 milioane lei. tate, în care sens cooperatorii ce fac Ilia, Orăştic şi Alba. exislă încă supra(e|e de teren de pc care
oraşele şi satele patriei. în marile combinate şi uzine şesc în înlimpinarea Congresului. Oamenii muncii sînl In vederea obţinerii unor rezultate recepţia vilelor altoite manifestă e- nu au fost tăiaţi cocenii dc porumb.
moderne, în unităţile socialiste din agricultură, pe şan­ puternic însufleţiţi de dorinţa do a închina partidului, xigentă cuvenilă.
tierele noilor construcţii oamenii muncii desfăşoară o Congresului, cele mai frumoase realizări ale muncii lor bune, în acest an pe cele 18 ha. des-
rodnică activitate pentru realizarea prevederilor pla­ do constructori ai vieţii noi. linalc pepinierei viticole s-au făcut Ing. SIM IO N CRISTEA
nului de stal şi a angajamentelor socialiste luate. Pla­ In Hotărîrea plenarei din 14— 15 aprilie, Comitelui pină in prezent desfundatul şi bi- corespondent
nul pe primul trimestru a fost îndeplinit şi depăşit, a-
Central al partidului îşi exprimă convingerea că mun­
proape toate întreprinderile tării realizîndu-şi exem­ citorii. ţăranii, intelectualii, toii cetăţenii patriei noastre
plar sarcinile, in numeroase cazuri cu multe zile înainte îşi vor înmulţi eforturile în înlim pinarea celui de-al grădina de legume
de term en; s-au produc peste plan cantităţi importante lV-lca Congres al partidului, pentru obţinerea de no» v ic ­
de tontă şi oţel, motoare, generatoare electrice, rulmenţi, torii in desăvîrşirea construcţiei socialiste, spre în flo ­
ciment, încălţăminte, ţesături şi alte bunuri dc larg con­ rirea patriei noastre dragi, spre binele întregului nos­ fn aceste zile de primăvară, pc lin ­ cum au fost pregătite 1600 ghivece
sum. s-au făcut noi progrese in îmbunătăţirea calităţii lru popor, al cauzei socialismului şi păcii in lumea in- gă alte lucrări dc sezon. în otenlia nutritive cu castraveţi şi pesle 600
produselor, in scurtarea duralei de construcţie a unor I roagă. colectivului de la cooperativa agri­ ghivece cu dovlecei. Ţoale accsle
obiective industriale imporlanle. colă din Simcrin stă şi pregătirea v ii­ ghivece sînl puse la forţare sub fo­
Cu îndreptăţită mîndrie patriotică pentru drumul glo­ toarei producţii de legume. Aici, su­
De pe acum colectivele unor fabrici şi uzine — în lii de polietilenă. Totodată J c i s-a
rios parcurs pînă acum. pentru bilanţul rodnic al anilor
rîndurile cărora îşi înscriu numele oţclarii şi furna- prafaţa deslinată grădinăritului este
de viată liberă, oamenii muncii îşi slring tot moi mull planlat in cim p cu spanac, ridichi
lişliî reşiţeni şi hunedoreni, consiruclorii de tractoare rîndurile în ju rul partidului, al conducerii sale încer­ (k 9 hectare, iar o bună parte din şi ceapă o su;i7zî»:‘,ă dc 3 hec‘ ero,
«lin Braşov, chim işlii combinatului din Făgăraş, lex- cate. Sub gloriosul steag al Partidului Muncitoresc Ro­ această suprafaţă va fî ocupată cu
liliştii de la ..Moldova'Maşi — raportează cu mîn«lrie min, muncind cu înflăcărare şi puteri înzecite, să ra- castraveţi şi dovlecei. In acest scop, ? A U N R Ă VAŞ
că şi-au îndeplinit în întregime angajamentele prevă­ porlăm celui de-al lV-tea Congres al partidului noi şi in prezent se acordă o mare atenţie preşediulele cooperativei ¿gricole de coceni ? T R A C T O R IS 1 U L Cit mai aşteptăiii pină ¿liberaţi terenul
zute pentru prima elapă a întrecerii socialiste din acest slrălucile victorii ! pregătirii răsadului. Astfel, pînă a- dc producţie din S-mena
Preşedintele : Nu-i nici o grubâ. încă n-a sos«t toamna...
DIALOG DESPRE C A L IT A T E A OŢ E L U L U I rea slrîmbării barelor la fierăstraie
tru evidenta probului. Peiiliu evita­
.M o r a lă a
se va urmări respecta.
insţruchunilor ue tâiare iu sorlîr.en-
— r — — — — imn t i — nun— m i w a r r r — — — — B i » B a i i i » . Bmn >Mn u i i i n i»n— E i i B B H — — K n n M H a n s - u n K m B i m H t B n ^
tul |agle. Astleî, ae vi»r tuia simul­
tan patru bare la pătratul de 70, Irel
de la începutul anului a fost depă­ lor prevăzute de SYAS. Li 10 ianua­ Penlru abálenle sâvîrşite de !a pro­ bare la pătratul de 80 şi două bare
O altă explicaţie şit. In ultima perioadă pregătirea ca­ rie 1965, în schimbul condus de mais­ cesul de producţie, prin ncrespecla- la pătratul de 100. S. vor schimba
BEN EFICIARI dere. La fel, pregătirea reparaţiilor trul Piilop Adrian, s-a laminat pro fi­ rea tehnologiei de lucru, la propune­ pinzelz la fierăstraie ziulici cînd se
jelor se face cu mai multă răspun­
constată că au ajuns la uzura limită.
lul 1-24 cu ondulaţii pe aripă di i cau­
rea organelor controlului
calitativ,
laminorului. S a experimental cu re­
Avem toată încrod?:t-j că prin rea­
ŞI F U R N IZ O R I zultate bune noul calibraj al maşi­ za blum urilor reci, care au uzat ca­ conducerea secţiei a luat şi o seric lizarea obiectivelor ce ni le-am pro­
librele. In 14 ianuarie 1965, în schim­
de măsuri disciplinare. In plus, nu de
nilor de îndreptat, urmlnd ca în tri­
FA Ţ Ă -N FAŢĂ a re c la m a tiilo r dc prolil fasonat ce se laminează. bul condus de ing. Pelcrfi Alexan­ mult, problema calilălii laminatelor a pus vom reuşi să ridicăm prestigiul
mestrul II să se extindă la ţoală gama
mărcii produselor noastre la nivelul
dru, s-au amestecat 4 şarje penlru
fost analizată în cadrul plenarei co-
cerinţelor actuale.
blum mai puţin din şarja 87 698, aşa
Cu toate acestea, în direcţia îm­ că, la cuptoare, s-a descărcat cu un m it-iu lu i de partid pe secţie. In urma ing. I o A i* V O IN A
indicaţiilor primite cu aceaslă oca­
bunătăţirii calităţii laminatelor, nu incit trei şarje care au urmat au a- zie, conducerea secţiei a întocmit un
rele de activitate. S-a începul apoi se poate spune că am făcut totul. Au vut intercalate cîle un blum din ¿ar- şeful laminorului de 650 ram
şcolarizarea pc meserii a tuturor existat abateri de la procesul tehno­ ja următoare la laminare In 7 fe­ plan de măsuri minuţios. Printre al­
tele in el se prevede ca în Irim eslrul
M ulte dintre scrisorile ce sosesc pe adresa redacţiei ziarului nostru muncitorilor. Cursurile au fost în­ logic, care au creai greutăţi benefi­ bruarie, în schimbul B. pc paturile de II să sc treacă la îndreptarea inlregii Pregătirea profesională
dc la beneficiarii C S. Hunedoara sc rolcră la defectele de laminare. In- cadrate cu lectori bine pregătiţi şi cu ciarilor noştri. $i mă voi opri asu­ răcire a apărut signată şarja 88158 cantităli de profil fasonat pe ambele
Ir-una. primită dc Io Fabrica do ţevi dinRoman, sc spune printre altele: „La responsabili de curs, care urmăresc pra cîtorva exemple. La laminar.»;» la 0 150 mm ce uu era laminată şi maşini cu noul tip de calibre modi­ a oamenilor - la nivelul
ţevile laminate de noi apar adesea dciecle cc provin din calitatea nc- ca ele să se ţină ta un nivel cores­ eornierului 120x120 mm din 1 ianua­ nici măcar elaborată la dala respec­ fic»,!, care — după experienţele fă­
corcspunzătoarc a unor ţagle. Şi anume, ne referim la aspectul exterior al punzător. iar materialul predat să fie rie 1965, în schimbul condus de mais­ tivă. Din această cauză penlru identi­ cute — asigură o îndreptare supe­
(aglclor (nccurăţarca defectelor de suprafaţă), mierorelasuri şi nerespec- cil mai bine asimilat. trul Petrică Emil, din cauza unei re­ ficarea calităţii <*j fost brinelate pes­ rioară fală de actuala calibrare un i­ cerinţelor producţiei
tarea întocmai a dimensiunilor contractate". Scrisoarea vine şi cu exem plifi­ Ca urmare a măsurilor aplicate, pla­ glări slabe a cajei, s-au laminat 6 te 300 bar.». In 19 februarie, in schim­ versală. Penlru evitarea amestecului
cări concrete. Un alt beneficiar, Ateliere le de reparat vagoane Bucurcşli-Triaj. nul de producţie în perioada scursă blumuri cu aripile în afara toleranţe- bul A. şeful de echipă Sioicescu de material, in cadrul secţiei se vor C oleclivul dc muncă de la lami­
ne sesizează: „Ne-a produs greutăţi o parte din tabla de 10,12,14, 15, 16,20 şi Dumitru a luat profilul U-24 de pe tine trei expuneri cu personalul dc norul dc profiie m ijlocii şi benzi a
5 mm., care s-a liv rat cu abateri de qrosimi in afara STAS-ului. Am avut şi ca­ patul 2 şi l-a depozitat pe patul 1, la cuploare şi paturile de răcire, pri­ obţinut realizări frumoase în pro­
zuri cind tabla ni s-a trimis aşa cum a ieşit din laminor, fără a fi lăială fără ca materialul să fie signal si vind pericolul ce l prezintă amestecul ducţie. Sub conducerea si îndrum a­
la lungim ile şi lăţimile prevăzute in contract, alteori a fosl laminată cu fără să aducă la cunoştinţa persona­ şarjelor ¡ se va insista asupra locu­ rea permanentă a organizaţiei dc
lului C.T.C. parlid, m uncitorii de aici s-au stră­
suprapuncti...", Exemple de asemenea sesizări mai există. In unele, se vor­ rilor de muncă unde se pot face a- duit să obţină aceleaşi realizări şi pe
In 25 februarie, în schimbul C, mcslecuri $i asupra metodelor dc
beşte despre sigilări greşite, amestecuri de şarje ş.a.m d. Despre măsurile linia îm bunătăţirii calităţi» laminate­
(lin neatenţia taminalorilor de la prevenire. La nivelul schimburilor se
luate pentru eliminarea lor şi ce-şi propun colectivele de laminatori să marcalor s-a marcat şarja 1058 la va da o aienţie mai mare modului lor. Ca urmare, in majoritatea lor,
profilele fabricate au fost de bună
facă în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii laminatelor ce le ex­ 1049, necesilînd ca aceasta să fie in care se face pregătirea cajelor. calitate. Lucru explicabil pe de-o par­
pediază uzinelor constructoare de maşini, ne vorbesc tovarăşii ing. remarcată în ajustaj la rece. In 24 M aistrul de la linie şi laminalorut te prin dotarea lam inorului cu o com­
februarie, în schimbul C, din cau2a şef vor verifica cu două ore înainte
Ioan Voina, şeful laminorului de 650 mm., şi ing. Nicolae Şerban, şeful la­ de schimbare calilalea montării ca­ plexitate de utilaje şi »agregate mo­
minorului de profite m ijlocii şi benzi. cuploraruluî Burlz Mibai, care nu a derne, la un înalt nivel tehnic, iar
urmărit începutul şi sfirşitul şarjei ce jelor Se va respecta cu strictele tim ­ pe de altă parlc prin preocuparea în­
sc lamina, s-au amestecat şarjele pul afectat reviziilor pe schimb şi se tregului colectiv pentru aplicarea u-
77133 OL. 38 B cu 88697 OL 38 A. din va pune un accent deosebii pe cali- nor măsuri bine chibzuite. De p il­
care cauză ambele şarje s-au dat !a talen acestora. dă, s-a acordat o însemnată atenlie
In vederea oblinerii de laminate
Apiicînd întocmai filele grele şi micşorării canţităţii de grupa A, necesitind probe pentru cu aspect calitativ superior şi a re­ ridicării calificării m uncitorilor, maiş­
identificarea lor.
ţagle de relamiuare.
trilor şi inginerilor. In acest scop au
Pentru realizarea acestei sarcini s-au
M u lle deficiente s-au semnalat la
instrucţiunile pus în faţa conducerii secţiei proble­ îndreptarea prolilelor la maşinile de ducerii cifrei de rebut, se va urmări fost organizate cursuri şi lectorate şi
respectarea cu strictele a regimului
s-a pregătit din lim p
documentaţia
me de ordin organizatoric, care să a- îndreptai. Acestea nefiind întotdea­ termic la încălzirea blum urilor şi tehnică pentru laminarea benzilor la
tehnologice, ridicăm sigure o funcţionare ritmică a la­ una reglate corespunzător şi revi­ menţinerea ritm ului optim de lami­ cald şi a profilelor care urmează a
minorului şi o productivitate la n i­ zuite, au efectuat îndreptarea pro fi­ nare pentru fiecare sortiment. La pa­ fi asimilate. Cadrelor tehnico-ingine-
prestigiul produselor velul indicelui de utilizare planificat lului defectuos. De această situaţie tul de pislolat dc la linia 1 se va reşli li s-a dat posibilitatea să stu­
al agregatelor. De aceea, s-au întărit in mare parte se face vinovat mais­ monta încă un polizor. Se va îm bu­ dieze această documentaţie, penlru
noastre schimburile la linia de laminare cu trul Duca Florinii, care a avut sarci­ nătăţi ilum inatul de Ia palul de pis­ a-şi însuşi mai bine procedeele tehno-
maiştrii care au cea mai bună pre­ nă specială să se ocupe de maşinile lolat la linia a Il-a, montarea aaje- loqice. Acest lucru a permis să se re­
alimentarea cuptoarelor
Se
lor şi
Sarcinile de plan pe anul 1965 la gătire profesională, s-au echilibrat respective. vor revizui şi îmbunătăţi instrucţiu­ zolve o serie de probleme, menite să
laminorul 650 mm au fost simţitor forţele colectivului de electricieni pe Cele semnalate au fosl numai cî- nile do lucru pe întreg fluxu l tehno­ ducă la îmbunătăţirea calităţii lami-
sporite faţă de anii trecuţi, in specia) schimburi, s-au întărit echipele dc leva din deficienţele tehnologice de­ logic (foarte urgent la cuploare). nalelor cum sînt : schimbarea com­
la sortimentele cu laminare dificilă la maşinile de îndreptat şi de la strun­ pistate şi care au putut li remediate pletei a unor armături si ghidaje, mo­
şi productivitate mică. Dacă canti­ gurile de decojît cu muncitori ca­ prin manoperă suplimentară în ajus­ In vederea reducerii rebutului şi a dificarea tehnologiei de laminare a
tativ planul de producţie este la ni­ pabili, care să asigure iuncţionaren ta}. Se pune însă problema celor care declasatelor dimensionale se va ur­ ing. NICOLAE ŞERBAN
de
mări ca după fiecare schimbare
velul celui din anul 1964, ponderea acestor agregate in condiţiuni bune. /» drumul pe careul parcurge prin marele combinat hunedorean, nu au putut fi depistate şi au scă­ cajă să se lamineze primele blumuri şeful laminorului de proflle
sortimentelor este mult schimbată, De asemenea, s-au completat efec­ metalul trece şl prin hala laminorului de profilc mijlocii şi benzi. pat organelor de control calitativ din din material declasat. La linia de la­ m ijlocii şl benzi
In sensul creşterii sarcinilor la pro- tivele de muncitori In toate sectoa- Foto: V. O N O IU secţie, ajungînd pînă la beneficiar. minare se va Introduce o condică pen- (Continuare în pag. a 3-a)