Page 82 - 1965-04

NR. 3210
Pag. 2-a Dramuí socialismului

Una din sarcinile importante care revin unităţilor agricole din regiunea noastră este asigurarea
necesarului de produse legumicole in stare proaspătă pentru oamenii muncii. In acest scop, în nume­
roase cooperative agricole de producţie, care dispun de condiţii pedoclimatice favorabile, s-a acumu­
lat o valoroasă experienţă in ce priveşte producerea legumelor.
In această perioadă un obiectiv important pentru care trebuie să militeze fiecare unitate culti­
vatoare, este sporirea producţiei la unitatea de suprafaţă. Pentru înfăptuirea acestei sarcini, este nece­
sar să se asigure producerea răsadurilor, plantarea lor în cimp la timpul potrivit, irigarea culturilor,
folosirea intensivă a terenului prin succesiunea recoltelor etc. Despre toate aceste probleme ne-am
propus să ne ocupăm în cuprinsul acestei pagini.

In acest an cooperativele agricole transpiraţie, în cursul perioadei lor urmărit realizarea acestei prevederi,
de producţie din regiunea noastră de vegetaţie. De aceea, chiar dacă lucru ce a făcut ca situalia să fie
trebuie să producă si să livreze 11).300 precipitaţiile atmosferice întrunesc nesalisfăcătoare. Este necesar să se
tone de legume si zarzavdluri. I.,i rea­ cantitatea totală necesară în cursul ia de urgentă măsuri pentru înlătu­
lizarea sarcinii amintite concură mai unui an, irigarea legumelor este ob li­ rarea ei.
mulţi factori. Unul clin aceştia i?$ie gatorie datorită lipsei de umiditate O altă preocupare la ordinea zilei
asigurarea unui regim corespunză­ clin sol, care se Tesimte mai ales pe In ramura legumicolă se referă la re-
tor de apă legumelor, lucrare ca pre­ tr e n u r ile nisipoase. Acest fenomen amenajarea terenurilor destinate ir i­
zintă o imporlanlă deosebit de mare. denumit secetă, se previne prin d i­ gaţiilor. In această privinţă este ne­
Pentru creşterea si dezvoltarea in rijarea regimului de apă, în care scop cesar ca acolo unde irigarea se face
bune condiliuni a plantelor este ne­ se realizează irigarea culturilor dc prin canale deschise, ele -să iie re­
voie de o anumită cantitate de apă legume. făcute. Important este ca în primul
in sol si de un anumit grad de umi­ In această direcţie, în numeroase rînd să se revizuiască canalele prin­
ditate în atmosferă. Apa este nece­ unităţi producătoare de legume clin cipale şi apoi cele secundare, iar îna­
sară plantelor nu numai pentru apro­ regiunea noastră s-a acumulat o va­ inte de plantarea răsadurilor să fie a-
vizionarea lor directă, ci $1 în pro­ loroasă experienţă. Cooperativa a- menajate rigolele de irigaţie şi braz­
cesul hrânirii minerale. Spre exem­ gricolă de producţie din Sebeş, iri­ dele de udare. Aceste lucrări au şi
plu, pentru sintetizarea unei pârli de gi ncl prin aspersiune legumele, a început la cooperativele agricole de
substanţă uscată se folosesc 300 pînă realizai producţii sporite la hectar. In producţie din Orăşlie, Mihalţ, V in e­
la 800 părţi de apă. Legumele con­ 19G4 veniturile obţinute de la gră­ rea şi altele.
sumă cunlităti de apă de zeci şi şute dina de legume au depăşit cu pesle O atentie deosebită trebuie acor­ Pentru a produce legume timpurii, Ia cooperativa agricolă din La-
de ori mai mari decît greutatea plan­ 107.000 Ici pe cele realizate cu doi ani dată procurării utilajului necesar Iri­ | puşnic, raionul IIia. s-a acordat o atentie deosebită producerii răsadu-
in urm ", (vezi graficul alăturat) deşi | rilor nu numai in răsadniţe, ci şi in sere acoperite cu material plastic.
tei in stare verde, apă pe care o pierd gaţiilor. In acest scop numeroase u n i­ IN FOTOGRAFIE: Inginerul Ioan Stîncel, dind explicaţiile necesare
suprafaţa cultivată cu legume a ră­ tăţi agricole din regiune au depus
în propo/ţie dc 70— 80 la sulă. prin ■ privind repicatu) răsadului dc varză timpurie şi de roşii.
mas aceeaşi aşa după cum reiese comenzi la întreprinderea nr. 12 din
din graficul alăturat. Irigarea cultu­ Simeria. Astfel, cooperativele agricole
rilor de legume s-a făcut cu ajuto­ din Răhău, Teius si M ihalţ au soli­
rul unui agregat de aspersiune citat cile un agregat dc aspersiune.
A.P.T.-4. A van taju l acestui sistem de La Foit s-a şi primit deja o pompă ' O 17
irigare constă în aceea că prin as­ Sadu cu un debit de 10 m.c. pe oră, Li
persiune' se creează un niicroclîmst acţionată de un motor electric de
asemănător cu cel produs de ploaia 7.5 Kw, la Dobra o pompă tip Cerna Practicarca sistemului de culturi de sistemul culturilor succesive va
naturală. Se realizează apoi o eco­ O altă operaţiune importanlă po
100 C cu un debit dc 60 m.c. pc oră. succesive şi intercalate la grădinile fi practicai pe 18 hectare din cele
nomie mare de iorlă de muncă la Asemenea utilaje au mai primit coo­ de legume dă posibilitatea să sc fo­ care membr.ii cooperatori o fac este
pregătirea terenului, cît şi la întreţi­ perativele agricole de producţie din losească la maximum terenurile fer­ 50 ha destinate grădinii de legume. stabilirea distanţelor de plantare si
nerea culturilor. In plus, nu sînl ne­ Leşnic, Gurasada şi altele. tile si condiţiile optime de vegetaţie, Aici. in vederea creşterii gradului marcarea terenului. A tun ci cind s-au
cesare lucrări de amenajare dacit in să se obţină producţii mai mari Io dc fertilitate a solului pc care vor fixat distanţele între rinduri şi pe
ce priveşte canalele de alimentare Va trebui ca in fiecare unitale unde unitatea de suprafaţă. fi plantate aceste culturi s-au admi­ In majoritatea unităţilor s-a înce­ rîiul, s-a ţinut seama dc crearea unui
cu apă şi drumurile de acces. Prin se face irigarea legumelor, consiliile nistrat cîte 12 tone de mranilă şi '200 put repicatul răsadurilor de varză regim cît mai favorabil de lumină,
stropirea plantelor care şînt pline dc de conducere să urmărească 'îndea­ In ultim ii ani, acest sistem a înce­ kg superfosfat la hectar, iar în tim ­ timpurie, de roşii etc. O atentie deo­ hrană, temperatură şi aer pentru
praf se favorizează procesul de trans­ proape revizuirea şi repararea utila­ put să fie folosit cu bune rezultate pul vegetaţiei plantelor se va folosi sebită se acordă călini acestora in plante.
pira,ţie. Un alt avantaj al irigării prin ju lu i de irigat existent. In această şi în cadrul multor cooperative agri­ si cîte 100 kg azotat de amoniu la vederea plantării lor in cimp. Plantarea propriu-zisă se realizează
aspersiune consta in economia mare privinţă se cer a fi huile măsuri pen­ cole de producţie din regiunea noas­ hectar. Dc asemenea, la cooperativa La cooperativa agricolă de produc­ la intersecţia m u lu rilo r marcate. Cu
dc apă. A plicind această metodă co­ tru punerea în stare (le funcţiune a tră. La cooperativa agricolă din Ră- agricolă din Orăşlie sc vor cultiva ţie din Mihalţ, raionul Alba. s-au ajutorul plantatorului se face o groa­
operatorii din Sebeş au obţinui ve­ agregatelor de aspersiune. a motoa­ liău, raionul Sebeş, in anul trecut culturi succesive pc o suprafaţă do produs răsaduri pe 1.100 m p. Ele pă în care se pune răsadul. Planta­
nituri sporite de pe suprafeţele cul­ relor stabile, a pompelor. V or trebui s-au obţinut cîte 24,000 Ici dc pe 0 hectare. Succesiunea acestor cul­ s-au dezvoltat în bune condiliuni şi, torul este introdus apoi oblic şi prin-
tivate cu legume, fapt ce a permis revizuite conductele ce se folosesc ia fiecare hectar cultivat cu legume, toc­ turi va fi astfel : prima recoltă de ca urmare, încă din ziua de 13 apri­ tr-o mişcare de apropiere pămîntul
r.a înlr-un singur an (1963), valoarea instalaţiile dc irigat etc. pe 8 hectare o va constitui varza lie s-a început plantarea lor la Jocul este sirius in ju ru l răsadului. Po par­
agregatului de aspersiune ce repre­ In actuala perioadă se va acorda mai datorită folosirii pe scară largă timpurie, după care urmează roşii dc definitiv. Cu varză dc vară şi gu- celele unde se realizează irigarea şi
zenta 80.000 lei să fie recuperată. alentîa cuvenită lucrărilor de reainc- a cultu rilo r succesive şi asociate. A- toamna. iar pe un hectar, actualmen­ lioare s-au planificat să fie cultivate deci terenul a fost bilonat, plantarea
$i în alte unităţi producătoare de najare a terenurilor pentru irigaţii în cclaşi lucru se poate spune şi des­ te ocupat cu spanac vor urma tot G hectare. Acum, pe suprafaţa amin­ se face pc versantul sudic. La ci leva
legume se realizează irigarea unor scopul de a asigura la timp apa ne­ pre cooperativele agricole de pro­ roşii. Important dc amintit este că tita, acţiunea de plantare a răsadu­ zile după aceasta se trece la udarea
suprafeţe însemnate do leren. Astfel, cesară culturilor în cursul perioadei ducţie din Beriu, Deva, Lăpuşnic şi în toamnă, după eliberarea terenu­ rilor se apropie de sfîrşil. In vede­ răsadurilor plantate.
la cooperativa agricolă de producţie de vegetaţie, lată de cc este nece­ altele. lui de varză se va însăminta spa­ rea realizării unor lucrări de bună Aceeaşi preocupare pentru planta­
clin Răhău, tonte cele 15 ha ce se sar ca specialiştii din unităţile pro­ nac şi ceapă stufat. in acest fel, în calitate, membrii celor două brigăzi
cultivă cu legume se irigă, la OrAştie ducătoare de legume să se preocupe In planurile dc producţie ale coo­ tinip dc un an, dc pe fiecare hectar legumicole acordă atenţia cuvenită rea corespunzătoare a răsadurilor în
cimp am înlUnit-o la cooperativa ,a-
din cele 25 dc hectare destinate gră­ de..realizarea In. timp şi în bune con­ perativelor agricole s-a prevăzut ca se vor obţine cîte două recolte, iar pregătirii corespunzătoare a răsadu­
diliuni a lucrărilor amintite. gricolă de producţie din Răhău, ra ­
dinii 10 sini irigate cu ajutorul unei in acest an sistemul culturilor suc­ pe anumite suprafeţe se pregăteşte si rilor pentru plantare. Înainte cu două ionul Sebeş, unde s-a scos deja în
Principala atentie trebuie acordată cea de a treia recoltă (spanac si cea­ ore de. scoatere, răsadurile se udă
niolopompe, prin canale deschise, la cesive şi intercalate să fie practicat cimp varza timpurie. Do asemenea,
irigării unor suprafeţe cit mai mari pă stufat), care va fi valorificată abundent pentru ca pămîntul să nu
Alba întreaga suprafaţă de 20 hectare de teren in scopul sporirii produc­ pe 50 la sută din suprafaţa destinată in primăvara viitoare. Un asemenea adere de rădăcinile plantelor, iar la Orăşlie membrii cooperatori au
este irigată ele. ţiei legumicole. Este necesar ca si grădinăritului. Măsurile luate în a- procedeu se va practica si la coope­ început încă de la 12 aprilie plan­
smulgerea lor să se facă mai uşor. tarea Ia locul definitiv a gulioarelor
In planul de măsuri al secţiei hor- consiliile agricole raionale să urmă­ cest sens, pină în prezent, dc o seric rativele agricole de producţie din
rească mai îndeaproape cum se rea­ Miccşti, A urel Vlaicu, Vinerea, Răsadul scos se aşează în coşuri şi şi verzei timpurii. In vederea prote­
tiviticolc a Consiliului agricol regio­ dc unităţi, vor permite creşterea .pro­
lizează amenajarea terenului pentru Miercurea etc. este acoperit pentru a nu se ofili în jă rii plantelor de brumele lirzii de
nal, se prevede ca in cooperativele ducţiei dc legume şi a veniturilor pe
irigaţii şi cum se execută revizuirea Totuşi, faţă de posibilităţile exis­ timpul transportului la locul dc plân­ primăvară se folosesc folii dc poli-
agricole de producţie din regiune su­ şi repararea instalaţiilor necesare în unitatea du suprafaţă. In această d i­
tente în unităţi, suprafeţele destina­ tare. cliJenă.
prafaţa irigată să sporească cu încă fiecare unitate unde s a prevăzut a- recţie merită evidenţiată cooperativa te culturilor succesive sini mult prea
200 de hectare. Rău este că nu s-a cest lucru. agricolă dc producţie din Mihalţ, un- mici, din cauză că unele consilii de
conducere nu se preocupă pentru a
asigura o folosire cît mai intensivă
PRIMELE CALIREA RĂSADURILOR de vară se continuă repicatul la dis­ a terenului. La cooperativa agricolă
roşiile
Tot în această perioadă, la
tantă de 7-8 cm intre rin du ri si pe de producţie din Alba Iulia nu sc Pe OCP/os/ suprv/crio de teren
rînd pentru a se asigura plantelor un practică deloc sistemul cultu rilo r suc­ se pot cu/t/vo ■
Producţia de legume si îndeosebi sebită trebuie acordată ■ pregătirii ră­ spaiiu n u triliv corespunzător. Răsa­
a celor tim purii depinde in marc mă­ sadului de roşii, vinete si ardei. La durile de vinete si ardei este bine să cesive, deşi cooperatorii dc aici au
sură dc felul cum sînl îng rijite răsa­ răsadul de roşii timpurii, care a fost fie repícate cel puţin o dată la 5-6 acumulai o bogată experienţă în do­
De la un an la altul, cooperativele durile. Trebuie spus că in multe coo­ semănat în ianuarie seu ta începutul cm intre rinduri şi pe rînd. După meniul grădinăritului. In u n d e un i­ Sponoc de toomnó
agricole de producţie din regiunea perative agricole varza, roşiile şi alte lunii februarie, trebuie să se împie­ o să.piămînă de la repicare este bine PóPógpte vioptp
noastră se afirmă tot mai mult ca legume timpurii au iost semănate in dice alungirea lui. Pentru aceasta ră- să sc iacă o a doua îngrăşare a ră­ tăţi suprafaţa destinată acestor cul­
unităţi mari producătoare de legume răsadniţe foarte devreme. Aceasta, sadurilor cu îngrăşăminte mine­ turi cslu mult prea mică. In această Ridichi de tuno
şi zarzavaluri. M em brii cooperative­ în scopul plantării lor în cîmp cit mai rale. Lucrarea trebuie executa­ direcţie putem cita cooperativele a- íomotp pnn rdsoc/
lor se conving lot mai mult că legu­ repede. Dcir timpul răcoros care per­ tă printre rinduri cu ajutorul u- gricole de producţie din Pianul de
m icultura este o ramură rentabilă sistă împiedică buna desfăşurare a nei stropitori fără sită, după care Ceopó pentru stu/ot
care, atunci citul se bucură de alentîa activităţii in cjprip. De aceea se im ­ Sfatul frunzele se spală de mgrăşămînt Jos, Simeria, Cugîr, Ilia si altele.
cuvenită, aduce mari venEluri. Pe pune luarea a o serie de măsuri care cu apă curată folosindu-se o stro­ Cr, se ştie că perioada scurtă de A rde'
de altă parte, în alimentaţia de zi cu să preînlimpine alungirea si im bălri- specialistului pitoare cu o sită fină. Cu 8-10 zile vegetaţie a unor culturi face posibi­ Corfofj fimpunn
zi a populaţiei, legumele sînl un ali­ nirea răsadurilor. In primul rînd tre­ înainte de plantarea in cîmp răsadu­ lă cultivarea legumelor în 2-3 scrii pc
ment de bază tocmai datorită con­ buie lolosit orice moment prielnic rile nu se mai udă şi se aerisesc pu­ fono de toomnd
ţinutului mare de vitamine. Este fi­ pentru plantare. Dar, înainte de n- ternic, mai înlîi ziua, iar apoi şi timp do un an. .Dc aceea este nece­
rească deci preocuparea pentru spo- ceoslă operaţiune, răsadul trebuie să sadul se udă mai rar, numai alunei noaptea pentru a se fortifica şi căli. sar ca producţia de legume să fie \ÍQrzo timpurie
riVea producţiei de legume A n u l tre­ fio bine călit pentru a putea suporta cînd se simte nevoia. La fiecare 10— 15 zile, ţoale răsadu­ organizată în aşa fel incit capacitatea íos ote pen/nu pos td
cut, unele cooperative agricole de temperaturile scăzute. Călirea se face Înainte cu 10-15 zile de plantarea rile se stropesc preventiv cu soluţie
producţie cum sint cele din M ihalţ prin descoperirea completă a răsad­ in cimp răsadurile de roşii timpurii de zeamă bordeleză în concentraţie de producţie a solului să poală fi fo­ Ceopo de arpagic
şi Miceşli, raionul Alba. Dobra şi niţelor în timpul zilei. Noaptea gea­ se stropesc cu o soluţie de îngră­ de 0,5— 0,75 la sulă. losită din plin, mărindu-se astfel si
Lăpuşnic, raionul Ilia, Răhău, raionul murile se lasă ridicate înlr-o parte, şăminte minerale. In acest scop, Procedîndu-se aslfel, întregul ră­ veniturile realizale la unitatea dc su­ Cosfro veti de homno
Sebeş şi altele au oblinut venituri iar cu citeva zile înainle de plan­ la 100 I apă se pun 500 gra­ sad va fi sănătos, viguros si bine prafaţă. Coptoft fimpur»/
ce însumează sute de mii de Iei. Coo­ tare nu se mai pun geamurile nici me de superfosfat, 300 grame de călit, ceea ce va asigura obţinerea
perativa agricolă de producţie din noaptea. In această perioadă răsadu­ azotat de amoniu şi 200 grame de sare unor producţii sporite de legume pc Este indicat ca in succesiunea cul­ Sponoc de tvornnd
M ihalţ a realizat în 1964 de la grădina rile nu trebuie sa sc mai ude. Cu o potnsică. Cu această cantitate de so­ unitatea de suprafaţă. turilor legumicole să se ţină cont de
de legume un venit de peste 900 000 zi înainte de plantarea in cimp, ră­ luţie se udă 30 m.p. de răsadniţă, diferitele însuşiri ale plantelor, de conopida t'mpuo/e
lei, iar cooperativa agricolă de pro­ sadurile .se udă abundent. după caro plantele se stropesc cu apă Ing. NIC O LAE O N D E A f asóte pentru pdsfdi
ducţie d in ’ Răhău, folosind intensiv sein! secţiei hortivitir.ote din rezistenta lor fală de a ta cu rile . boli­
In această pcricadă o atentie deo­ curată.
pămîntul, a obţinui de la Jiecare hec­ cadrul Consiliului agricol regional lor criplogamice şi a Insectelor. Suc­ Ridichi de ¿mo
tar cultivat cu legume un venit me­ cesiunea acestor cnlluri poate fi fă­
diu de 24.000 lei Acum, Ia început de Cosirove/i ppm eâsod
cută şi în variantele prezentate în
primăvară, legum icultorii pricepuţi Sponoc de foorono
schema alăturată. Extinzînd sistemul
din cadru] cooperativelor agricole de
producţie din regiune îsi fac prezenţa culturilor succesive înseamnă iui nu­ Ceopo pentru stufat
cu primele legume timpurii. O dată mai creşterea producţiei şi a venitu­
cu aceasta, prin hărnicia lor, ei în­ rilor pe unitatea dc suprafaţă, ci şi rem ete iim pupu
scriu şi primele sume de bani la ca­ SofotS seu CponoC
o folosire . raţională şl intensivă a
pitolul ven ituri în contul cooperati­
velor de producţie. .pămmtului.
Unităţile cooperativei de consum
au început preluarea primelor le­
gume timpurii. Cooperativa agricolă
de producţie din Dobra, raionul llia, n • "7
a valorificai pînă in prezent pesle ti y g ¿PHD tcranlor
tone spanac, realizînd un venit de C <B
13.000 Ici. însemnate cantităti de
spanac au valorificat $i cooperativele
agricole din Teiuş, raionul Alba, cele Pentru obţinerea unor rezultate Se seamănă în ghivece nutritive Se execută semănatul castraveţi­
din Orăşlie. din Lăpuşnic şi altele. bune în acest an, în grădinile dc le­ şi brazde de ţelină, castraveţi, dov- lor, dovlocllor. pepenilor şi fasolei.
Unele unilăli cum sint cele clin Te­ gume sint necesare o scrie de lu­ leci şi pepeni pentru culturi extra-
ius şi Galliu au valorificat şi p ri­ crări. Aplicarea lor Ij timp şi în con- timpurii. Tot acum este perioada re­ Pc terenul care deja a lost pre­
mele cantităţi de ridichi de lună, diţiuni agrotehnice superioare con­ coltării spanacului, salatei şi a ce­ gătit se plantează răsadul de to­
realizînd însemnate venituri. Începui stituie o pirghie importantă pentru pei verzi. mate, ardei, vinete, imediat ce peri­
rodnic si promiţător, care dovedeşte sporirea recoltelor de legume. D in­ Alcnţie cuvenită trebuie acordată colul brumelor lirzii a trecut.
că legumicultura nu numai că dă po­ tre acestea. în cursul lunii aprilie amenajării terenului pentru irigarea
sibilitatea folosirii mai Intensive a pâ- Este important să se completeze go­
minlutui, dar aduce in acelaşi timp trebuie cxeculatc următoarele lu­ cuRurllor ce sc plantează in epoca lurile apărute în culturile timpurii,
crări : a doua (tomate, ardei, vinete).
importante venituri băneşti. să se facă îngrăşarea lor suplimen­
Continuarea în g rijirii răsadurilor In cimp se plantează varza, cono­
prin udare, plivit de buruieni, aeri­ pida, guliile timpurii şi ţelina. De □- tară şi prăşilul.
M em brii cooperativei agricole sire, îngrăşare suplimentară, ru­ semene*, trebuie semănate ridichile C u liu rile de morcovi, pătrunjel,
de producţie din Alba Iulia au perea scoarţei etc. Acolo unde plan­ de lună, do vară şi văr/.oascle de puslîrnac, sfeclă roşie şi ridichi de
amenajai răsadniţe pe o suprafaţă tele au ajuns la o creştere şi dez­ toamnă pentru producerea de răsad.
de 004 ra.p., iar insăminţarea ver­ voltare corespunzăloare se fice Totodată se face plantatul toma­ vară se plivesc şl sc răresc.
zei timpurii, vinetelor, roşiilor şi rcpicarea lor in ghivece nutritive telor şi ardeiului dîn culturi tim ­ Trebuie aplicate tratamente con­
altor legume s-a iacul la timpul sau in răsadniţe scmireci. purii. tra bolilor şi dăunătorilor. Spre slir-
optim. Ca urmare, plantele au ră­ In grădină se continuă semăna­ şilul lunii mai sc recoltează rid i­
sărit si cresc în mod normal. Z il­ tul salatei, spanacului, mazârei, ră- I n l u n a m a i : chile de lună, ceapa verde s't us­
nic, membrii echipei legumicole dăcinoasefor, plantatul cepei de ar­
fac îngrijirea lor. pagic şi usturoiului. Se continuă îngrăşarea răsaduri­ turoiul. De asemenea, se începe re*
IN FOTO : coopcratoarca Saveta Penlru culturile de tomate tre­ lor şi călirea lor pentru plantare collatul mazării pentru păstăi, a gu-
Opreanu udă răsadurile de varză buie pregătit terenul şi apoi arării. in epoca a doua. lioarclor clc.
timpurie din soiul „Prima recoltă“ .