Page 83 - 1965-04
P. 83
NRJ 3210 Dramul socialismului Pac. 3-a
Aurul Zlatna — mult oaspeţii. Jucătorii de la Dacia Unirea Haţeg —
In repriza a doua ou dominat mai
Parîngul Lonca2—0 (2—*0) au combinai frumos în cimp şi s-au Constructorul Hunedoara
apărat organizat dar au tras de multe
In min. 2 se comite henl în careul 1 - 0 ( 0 - 0 )
oaspeţilor şi arbitrul acord«"« lovitură ori imprecis la poartă. Golul egaliza
de la 11 m. Lovitura a fost executată tor a fost înscris de Hopîrteanu în ur M eciul s-a disputat la Deva, în-
ma unei greşeli elementare a portaru
impecabil de jucătorul Done care a trucil terenul din Haţeg este suspen
lui Petraşcu. Spre sfirşilul partidei
înscris prim ul gol. După alte 6 m i dat.
nute, la o lo vitură de colt Hang tri toxtiliştii au fortat înscrierea golului In min. 4 notăm prim ul şut la poar
mite mingea in careu la Done dar a- victoriei însă oaspeţii s-au apărat cu ta haţeganilor însă prea slab penlru a
a de către un transportor penlru a se cesta şutează peste bara transversală. multă inclirjire. DORIN LĂD ARU prezenta un pericol. M in. 8 părea că
va aduce prim ul gol, dar Mîrnea sin
evita pierderile din tim pul de lucru A lte ocazii bune de a înscrie ale lo corespondent gur cu portarul ratează.
calnicilor sint ratate de Hang, Con-
al muncitorilor, executarea opera stanlinescu şl Done în min. 10, 25 şi Repriza o doua este ceva mai ani
ţiei de remaiat după cea de sortare 29. Oaspeţii, deşi au jucat mai orga Minerul Aninoasa — mală. A m b ii portari se remarcă prin
ele. Minerul Ghelar 3—0 (2—0)
nizat n*au reuşit să finalizeze. Ei au in tervenţii bune. Singurul gol al par
v Comitelui raional do part ici Sebeş Propunerile făcute au fost aduse avut ocazii bune în min. 31 şi 33 dar tidei este înscris în min. 86. La o lo
a 'îndrumat şi ajutat organizaţiile de la cunoştinţa conducerii tehnico-nd- au fost ratate de Giarmati şi Sotir. Oaspeţii au practicat un joc în vitură de colţ Sirbu reia sec în poar
partid din întreprinderi şi coopera m in islra live de către propagandist. In min. 40 o combinaţie înlre Hălă- chis ceea ce a convenit înaintării tă : 1-0.
tive î agricole de producţie, in ve In urma aplicării lor s-a ajuns ca noanu şi Hang face ca mingea să localnicilor care a putut să-şi des A condus bine brigada de arbitri
d e re ^ axarii învăţăm înlului do partid productivitatea m uncii în primele ajungă la Done care înscrie cel de-al făşoare jocul. In min. 6 se marcă p ri din Deva nvind la centru pe Resiga.
pe jî^b le m e te legale de praclica luni ale anului 1965 să crească în doilea gol. mul gol prin Preda, servit bine de FLORE A NEDEJXIU
Zlăgneanu. Scorul este majorai
in
construcţiei economice. In cadru! ra medie cu 0,45 la sută. A rb itru l Găldean din Sebeş a con min. 40 prin Furnea. M in. 71 aduce corespondent
ionului nostru îşi desfăşoară activi O preocupare susţinută penlru îm dus corect.
tatea 6 cercuri de economie concre cel dc-al treilea gol realizat de ace Preparatorul Petrila —
bunătăţirea calităţii in văţăm m tului NIC. BAIŞAN laşi Furnea. Piuă la sfirşilul partidei
tă in industrie şi 10 cercuri de stu de parlid in cercurile cu pro fil eco corespondent se mai ratează o seric de ocazii prin : Minerul Vulcan 1 — 1 (0—0)
diere a economiei şi organizării pro nomic a existat şi in cadrul organi A. Golgoţiu, C. Golgoliu şi Niţă.
ducţiei In cooperativele agricole, în zaţiei de bază I.R.I.L. Sebeş. In urma C.F.R. Simeria — A fost un meci de luptă in care for
A arbitrat foarte bine lovu Gheor-
care sînt încadraţi peste 600 de dezbaterilor pe marginea unei teme Aurul Brad 0—3 (0-2)' ghe (Alba lulia). maţia Preparatorul a muncit m ult
cursanţi. cuprinsă în programă la sectorul de C. D A N IL A penlru obţinerea celor două puncte.
Pentru ca aceste cercuri să vină mobilă, s-a născut Inovaţia „Dispozi IntMnirea dintre cele două echipe In cele din urmă meciul a luat sfîrşit
s-a soldat cu victoria la scor a echi corespondent
direct în sprijinul procesului de pro tiv de şlefuit sticlă“ care va aduce cu un rezultat de egalitate.
pei brădene. Oaspeţii au m eritai v ic
ducţie, comitetul raional de partid economii anuale în valoare de peste Refractara Alba lulia —
a recomandat birou rilo r organizaţi 50.000 le), iar la atelierul mecanic a toria deoarece s-au dovedit moi bine Ştiinta Petroşani C LA SAM EN TU L
ilo r de bază să formeze colective din fost introdus bancul pentru rodat pregătiţi în toate compartimentele. 1. A uru l Brad 28 10 4 4 43:20 24
5-6 tovarăşi core să studieze aspec motoare auto care contribuie Ia mă Iată cum s-au marcat golurile. In 0 - 1 ( 0 - 1 ) ’ 2. Dacia Orăştie 18 9 6 3 26:18 24
tele ridicate de realizarea indicato rirea pro ductivităţii muncii cu 20 la min. 2 Roman centrează şi Szilagy reia 3. Ştiinţa Petroş. 18 10 3 5 34:14 23
Gazdele au jucat dezlînal trebuind
rilor planului de producţie. Pe baza suta. Prin aplicarea altor propuneri cu capul în plasă. M in. 6 aduce cel să-şi suplinească inferioritatea teh A. Textila Sebeş 18 0 3 6 45:27 21
studiului făcut si recomandărilor ca făcute de cursant! se vor realiza a- de-al doilea gol marcat de Manea In nică prin eforturi fizice suplimentare 5. A u ru l Zlatna 18 10 1 7 32:25 21
binetului raional de partid s-au sta nunl economii la consumul de ener min. 88 A nton înscrie cel mai fru care s-au făcut resimţite mai nles în 6. Min. Ghelar 18 9 2 7 30:25 20
bilit programe pentru fiecare cerc, gie electrică de peste 13.000 kw.li., mos gol pecetluind scorul final. De cea de-a doua repriză. Păcat că «inii 7. Mîn. Aninoasa 18 9 2 7 23:21 20
în care au losl cuprinse 7-8 lecţii. iar la carburanţi de 6.500 kg. Din e- remarcat că în min. 47 Posler de In jucători de la gazde ca Vasiu Tokos 8. M in, Vulcan 18 8 3 7 30:22 19
oaspeţi a apărat o lovitură de la 11
Organizaţiile de parlid s-au ocu xcmplele amintite, rezultă că alit m executată de Capră. şi Suciu au recurs uneori la durităţi 9. Parîng, Lonea 18 8 3 7 27:22 19
propagandiştii cit şi cursanţii dove 10. Constr. Hd. 18
pat de asigurarea fiecărui cursant alunei cînd s-au văzut întrecuţi de 5 3 10 19:32 13
cu material bibliografic, de pregăti desc mull interes pentru ridicarea Textila Sebeş — partenerii de joc. 11. Refract. Alba 18 4 5 9 19:35 13
rea temeinică a propagandiştilor şi nivelului de cunoştinţe şl aplicarea Dacia Orăştie 1 — 1 (1—0) Gazdele au jucat bine doar primele 12. Unirea Ha|eg 18 5 3 10 19:37 13
cursanţilor. 13. Prep. Petrila 18 4 3 11 18:41 l t
lor în producţie. 20 de minute de joc clnd au ratat cel
Rezultate bune a obtinut in acti Rezultate bune s-au ob|inut şi la Formaţia gazdă o dominat cu auto puţin 5 ocazii. A poi cedează iniţia 14, C.F.R, Simeria 18 4 3 11 13:38 21
vitatea sa propagandistul loan Şer- ritate în prima repriză cînd a tras tiva oaspeţilor care o păstrează pînă ETAPA V IIT O A R E :
ban de la Fabrica de liiriie Pcîreşti. cercurile organizate în cele 19 co des la poartă. Cu toate acestea local la sfirşilul meciului. Golul cade în Textila Sebeş — Preparalorul Pe-
In lunile octombrie şi noiembrie 1964, operative agricole de producţie. In nicii nu au reuşit să înscrie decît un min. 37. La un atac al oaspeţilor To- Irila ; Dacia Orăştie — Unirea Ha
singur gol prin Nagy datorită mai
de pildă, s-a constalat că la seclia cadrul cooperativei, agricole din Gir- kOs trim ite defectuos mingea acasă, ţeg; Constructorul Hunedoara — M i
ales portarului de la Dacia Orăştie
finisaj, comenzile se preluau în mod bova s-au ridicat probleme c a : mă care a apărat excepţional. Este ade neobservînd că portarul ieşise din nerul A nino asa; M in e ru l Ghelar —
poartă şi înscrie în propria poartă
neorganizat, nu în ordinea fabricării rirea suprafeţelor arabile prin des Un nou lot de tuburi ilanşate pentru aera] sin! gata pentru a ieşi vărat că în cîteva /în d u ri mingea singurul gol al meciului. C.F.R. S im e ria ; A u ru l Brad — A u
rul Zlatna ; Parîngul Lonca — Refrac
lor. In acest fel se dădea naştere In ţeleniri, creşterea producţiei la griu oe poarta Uzinei de reparat utilaj minier din Petroşani. şutată puternic de înaintaşii echipei PETRU T O M A tara Alba i Ştiinţa Petroşani — M in e
w F oto: A. D U LA Textila a in tiln it bara porţii.
aglomerări pe maşini. Propagandistul şi porumb, gospodărirea chibzuită a corespondent rul Vulcan.
a propus să se studieze tema : „ O r furajelor, dezvoltarea sectorului zo
ganizarea procesului de producţie şi otehnic, folosirea raţională a fondu
preluarea comenzilor în ordinea fa lui funciar şi altele.
bricării lo r“ . M aterialul ce s-a cx- Cursanţii, însuşindu-şi cunoştinte-
pus a fost înlocm it de tovarăşii Ni- le acumulate la cercuri, şi-au adus
colae M a rtin şi M arian Berzovan. contribuţia la transportarea in cimp
de urgenţa:
Cursanlii s-au pregătit bine şi au ve- in cadrul fiecărei unităţi a 400-600
n il cu numeroase propuneri penlru tone gunoi de grajd, iar în sectorul
îmbunătăţirea activităţii operaţiei de zootehnic s-a reuşit ca în primele
preluare a comenzilor în ordinea fa luni ale anului să se realizeze intre Eu) 4oi ic C m ie ic n i ES, cu scoală medie »elinică
bricării lor. Ca rezultat, pro du ctivi 300 şi 550 litri lapte de la fiecare vacă de mecanizare a agriculturii.
tatea muncii în această secţie a cres furajată. Se ştie că in fiecare întreprindere, solicitindu-lc să facă propuneri pen blicatii dc specialitate în lim bile fran
cut în primele luni ale anului cu Zilele acestea, în satele raionului pe lingă planul de măsuri tehnico-or- lru planul tematic de inovoţii. In ceză, engleză, germană, rusă etc. Bi Inform aţii suplim entare se po5 obţine la sediul S.M.T.
1,67 la sulă. nostru au loc convorbirile recapitu ganizatorice, se întocmeşte la început acelaşi timp am avut grijă să în d ru blioteca tehnică dispune de un fond
de an un plan tematic de inovaţii. măm eforturile de cercetare ale sec de 6.904 volume, din caro peste 200
Este cunoscut faptul că discuţiile lative în vederea închiderii tnvătă-
Aceasta, cu scopul do a asigura creş ţiilor spre problemele noi, nerezol- au fost prim ite în trimestrul 1 a.c.
se ridică la nivelul cerinţelor dacă m înlului de partid. Premergător a- terea productivităţii muncii, îmbună vale in altă parte. Fireşte că aceasto Ansamblul măsurilor luate a dat
planurile întocm ile in această direc cestei acţiuni, propagandiştii caro tăţirea calităţii producţiei. Intr-un cu- presupune o informare operativă, la roade. Numărul inovaţiilor a crescu',
ţie sint cuprinzătoare şi conţin a*îl conduc cercurile respective au fost vin t planul tematic de inovaţii ser 7>i, cu noutăţile apărute in buletinele simţitor comparativ cu prim ul trimes
probleme teoretice d l şi practice, instruiţi la cabinetul raional de veşte îndeplinirii sarcinilor (le pro- publicate şi literatura tehnică de spe tru al anului trecut. Se observă o
duclic. cialitate. In bună măsură am reuşit orientare spre rezolvarea cu prio
dacă la dezbateri este antrenat un partid asupra felului cum trebuie să acest lucru. M un citorii, tehnicienii şi ritate a obiectivelor cuprinse in pla Oierii din stocuri suprnnorinaHve următoa
La Uzina „V ic to ria “ Călan planul
număr mare de tovarăşi, combătîn- sc desfăşoare convorbirile. Conform tematic de inovaţii a fost pregătit cu inginerii şi-au unit eforturile in a- nul tematic de inovaţii. M aistrul A n rele piese şi materiale;
du-sc tendinţa ca numai cî îi va holArîrii b iro u lu i com itetului raional mult timp înainte. Chiar din trimes profundarea temelor propuse. Pe în ton Răceanu a rezolvat un obiectiv
cursanţi să discute la ţoale lecţiile, de partid, secretarii şi ceilalţi mem trul IV al anului trecut, lucrătorii treaga uzină au fost făcute mai multe din planul tematic. Lui îi aparţine ® PIESE DE SCWIM.3 şi ARCURI AUTO;
inovaţia „D ispozitiv pentru supraîn
din
propuneri de inovalii. O parte
In cercurile de la fabrica „Sebeş“ , bri ai biroului participă la dezbate cabinetului tehnic au făcut nume ele. depăşind posibilităţile existente, cărcarea rampei de brichete“. In două © RULMENŢI ;
la fiecare lecţie iau cuvîn lul între rile ce au loc In cadrul cercurilor. roase deplasări in secţiile şi sectoa n-au putut fi «acceptate. Dună o stu luni de funcţionare»- inovaţia şi-a do
rele de muncă ale uzinei. Cu acest
8-12 lovafăşi. La tema „P ro d u ctivi Desfăşurarea in văţăm intulu i de prilej ei s-au edificai în amănunt cu diere a fiecărei propuneri in parte, vedit din plin eficienţa. In mod prac © LAMINATE FIEROASE;
tatea m uncii şi căile sporirii ei in partid in cercurile cu profit econo specificul de producţie al fiecărui un număr dc 8 teme au fost trecute tic, dispozitivul respectiv suplineşte © LAMINATE ALAMĂ Şl CUPRU;
se d iile cotlon şi confecţii“ , de pildă, mic dovedeşte că în acest an s-a compartiment. Acolo unde au consta in planul tematic de inovaţii. munca a 7 lucrători, care au fo.sl re
tat că pot fi aduse îmbunătăţiri pro Imediat după definitivarea si apro partizaţi in alt loc de muncă.
au purtat discuţii 11 cursanţi printre îmbunătăţit calitatea lecţiilor, lucru cesului de producţie şi-au consemnat barea lui. planul tematic de inovaţii Cea dc a doua inovaţie din planul ® REACTIVI Şl STICLĂRIE DE LABORATOR;
care maiştrii Macarie Ciucă, O vidiu ce se răslrînge in creşterea eficaci soluţiile intr-un caiet. Desigur că ro a fost m ultiplicat şi difuzat în toate R*mal»c se referă la îmbunătăţirea O ORGANE DE ASAMBLARE.
Socol şi V ictoria Farcaş. După ce au tăţii lor prin participarea activă a lul holăritor in depistarea temelor secţiile si sectoarele uzinei. Aici, o- lehnoloqiei de elaborare a Ionici
biectivele propuse au fost prelucrate
tratat problemele puse în discuţie cursanţilor, alit la discuţii cit şi la do inovalii pentru planul tematic l-au cu întreaga masă de salariaţi si afi destinată înlo cuirii oţelului la tur Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon
avut totuşi conducerile secţiilor. narea ghidajelor cu rolo penlru liniile
în lumina documentelor partidului aplicarea în practică a cunoştinţelor şate la loc vizibil Pentru a stimula de laminoare. Despre reuşita inova Io 88 şi 2531. interior 37 Hunedoara.
După prelucrarea cifrelor de plan
nostru elaborate în această direcţie, dobîndiţo. in iţiativa şi interesul inovatorilor în ţiei ? Principalul beneficiar, CS. H u
pe acest an, in baza noilor sarcini
ci au făcut unele propuneri dintre IO A N POPA şi angajamentelor luate în întrecerea rezolvarea obiectivelor propuse au nedoara, cxpe nm cn lin d comporloroa Listele complete se găsesc Iu serviciul aprovizio
care pol fi a m in tite : aprovizionarea secretar al C om itetului raional socialista, cabinetul tehnic s-a a- fost luate şi alte măsuri. La propune ghidajelor cu role turnate clin fontă, nare din combinat.
rea comitetului de partid, încă do la cu grafit nodular a cerul să se renun
la locul de muncă -cu materia primă de parlid Sebeş dresat in scris conducerilor secţiilor începutul anului cabinetul tehnic a ţe' complet la turnarea acestor piese
Iniţiat un concurs de inovaţii dotat din oţel. Comentariile sint dc p ri
cu premii suplimentare fală de role sos I
prevăzute in regulamentul de ino Alte cilevn in ova lii din planul te
vaţii. C ondiţiile concursului şi crite matic sc găsesc în s’ adiu de cerce
riile de premiere, au fost popularizate tare s au experimentare. Este o lipsă
la toate locurile de muncă. a noastră că unele inovaţii nu sint
In ju rul planului lemalic de inova aplicate Prinir-o urmărire mai ope
ţii si concursului organizat, s-a des rativă şi »nai sistematică se putea ur
făşurat o propagandă lehniră siste genta în le sn ire a dosarelor şi discuta
matică şi eficientă. Periodic s-a orga rea lor. E\ ident că mişcarea de Ino S /'M B Â TJI 2 4 A P R IL IE 1 9 6 5
nizat standul cărţii tehnice, prezen- vaţii si raţionalizări nu sc reduce nu
tind celor interesaţi ultimele noutăţi. mai la pin «ul tematic. Paralel, la ca
In munca de răspindirc a noului, un binetul lehijic an fost înregistraţi* alte I N E J B A citai V ico Torriani; 20,30 Dansăm
preţios ajutor l-am prim it din partea 34 inovaţii diferite, din care 10 sini împreun«1»; 21,40 „Două inim i şi o
comisiei inginerilor şi tehnicienilor. şi aplicate. D E V A : Lege şi forţă — cine melodie" — muzică uşoară; 22,20
Conferinţele tehnice expuse în fata Pentru viilor, în atenţia cabinetu ma log ralul „P atria“ ? La palru paşi Muzică de dans
m uncitorilor au fost legate slrins de lui tehnic va sta, ca prim obiectiv, de infinit — cinematograful „ A r in “ ? Programul I I : 7,45 „Fluicraş de
specificul muncii la furnale, turnăto înfăptuirea integrală a planului te PETROŞANI : Eroi curajoşi ca tigrii f«»g mult zice cu drag- , melodii
rie ele. M erită subliniat faptul că matic dc inovaţii. Simultan, ne vom — cinematograful „Republica“ : Re populare interpretate la fluier,*
spre deosebire de alt» ani, noutăţile îmbunătăţi activitatea pe linia re gina cîntecelor — cinemalogralul „7 8,00 A rii şi scene din opereta „S il
apărute în tehnică ajung mai repede zolvării şi a celorlalte inovalii. Noiem brie“ ; LU P E N I: P,Vuia cap via“ de K a h n a n ; 9.03 M in ia tu ri de
la îndemino muncitorilor. Biblioteca tivă — cinematograful „C u ltu estradă : „Primăvara cintă" dc
primeşte in mod curent 08 de titlu ri Inq. GHFORGHE BUCUR ral ? S IM E R IA : M icul pe.-car — Gheorghe Ursan,* „Intermezzo" de
în mai multe exemplare, reviste şi şeful cabinetului tehnic cinematograful „M ure şul“ ? ALBA Sile Visau; „Tarantclla" de Hildo Je-
periodice editate in limba romînă. L;i NICO LAE M A N E A 1UL1A : A treia rachetă şi In liln i- ree? „Departe“ dc M arius M ihaif ;
VcDERE DIN ORAŞUL LUPEN! acestea se măi adaugă şi cele 47 pu- tehnician re cu spionul — cinematograful „Ecouri de chitară- de Richard
„V ic to ria “ ? SEBEŞ: Şapte ani de Slein ,* „In zo ri- de Erimond Deda ;
căsnicie — cinematograful „Pro „V a ls “ de Vasile Timiş,* „In ex
gresul- ? Şeful — cinemalogralul cursie“ de Richard Bartzcr,* 9,30 Roza
xele în mod special în orar, cursuri „Sebeşul“ ? O R ÂSTIE: Tilanic vals vinlurilor,* 11,03 Muzică din opera
n i d«* pregătire la obiectele de examene: — cinematograful „Patria- ; Co „W ilh e lm T e ii“ de Grelrv,* 12.00 Cin-
u AH o cile 2 ore de obiect prin alternanţă, moara rl»ti lacul de argint — cine lece şi jocuri populare; 13,03 „O
în zilele dc duminică dimineaţa. Aces malogralul „Flacăra"? HAŢEG: Ghi- melodie pentru tine“ — muzică
te cursuri de pregătire s«*. desfăşoa nionist»i| — cinematograful „P opu uşoară; 13,35 Concert de prînz? 14,35
ră bine şi sint un indiciu că elevi» lar“ ,■ B R A D : Climate — cinem«ito- Solişti de operă : Elena Dima — To-
noştri se vor prezenla pregătiţi la e-
La redacţia ziarului nostru sosesc numeroase scrisori din şcoli tare, fără a-i supraîncarcă. Sprijinim corespunzătoare. Astfel, «im preconi xamene. graful „St. roşie“ ; LONEA : M ol- roiman. Lola Cincu. Nicolae Florei,
190») — cinemalogrfiiul
luri
Gheorghe Băduîescu, M ihaiî Ştirbei;
M i-
parlid,
prin care secretari ai organizaţiilor de
ai
organizaţi«! U.T.M. în planificarea aju
organizaţiilor
zat sporirea continuă a eficienţei lec
I U.T.M., directori de şcoli, proîesorî. diriguiţi, elevi ne lac cunoscute torului tovărăşesc în clase si la in ţiilor, prin ridicarea continuă a cali orqonizatia U T .M . din scoală, (le d i nerut“ ; 1L1A ; A ven turile unui li- muzică populară Victoria Raciu, Vie- (
Conducerea şcolii, ajutată
îndea
15,05 Din repertoriul in terpreţilor de î
proape de organizaţii» de partid, de
năr — cinematograful „Lu m ina“
tăţii predării în general şi a fiecărei
ternat, dar ne ferim să încurajăm prin
măsurile pe care !e-au luat. hotărîrea lor de a încheia cu rezullale
aceasta lenea şi nepăsarea; comba
leclii în special. Pentru aceasta, co
lor Hulzan şi Stelă F»rn|escu ; 16,00
cil mai bune anul şcolar. Redăm mai jos cileva din aceste scrisori.
tem copierea în pauze a temelor pen misiile melodice <»u fost chemate să riguiţi, a analizat situaţia la înv«»- R A » I « Intiln ire cu opereta? 16,30 Revista
lătură a fiecărei clase, a stabilii mă
tru acasă. dezbată larg şi temeinic problematica suri de ajutorare a elevilor răm«i$» în Programul 1 : 5,06 Melodii popu m elodiilor de ^ flu /ic.f uşoară; 18,00
duiesc s.ă dea lecţiilor forme cît mai
lare; 5.4!) Muzica uşoară; 6,10 Pie
Ne nregătim bine: scontăm variate: discuţii cu întocmire de pla In întreaga noastră muncă urmă lecţiilor în trimestrul III si. în spe urmă la învăţătură şi a celor cu si se instrumentale; 7,15 M ici piese de Muzica uşoară? 18.40 „F ile cunos-
cule dintr-un vechi album";
19.05
cial a lecţiilor de rec«»pitulare curen
nuri, lectli-referatc, lecţii-cxcursii, lu rim să lim exigenţi. M ai întîi cu noi tuaţia slabă, estradă; 7,30 Slalul medicului: Pio- Melodii ponulare îndrăgite rle as
r rezultate frumoase crări de laborator frontale cu toţi e- Înşine, în pregătirea lecţiilor si apoi tă şi linală. In acest sens muncesc In nrmăioarele zile vom organiza dermilele şi prevenirea lor; 7,45 cultători,* 19,50 Muzică de d«ns; 20.40
bin<* comisiile metodice de limba ro-
leviî. Se foloseşte mai bine materia şi cu elevii. Cu sprijinul organiza la nivelul claselor IX, X si XI, unde Muzică uşoară; 8,0.3 Folclor muzi Muzică dc dans inlerorctabă de so
ţiei de partid, a celorlalţi factori dc mină — islorie-socialism, limbi străi
Recent, consiliul pedagogic al Scolii lul didactic existent si sc prezintă ele ne si materna!ică-fi7!.r«î, conduse dc situaţia la învăţătură o cere, şedin cal dii» Oltenia; 8,30 Din operetele lişti vo c a li; 21,30 Poriret muzical
medii din Alba lulia a discutat planul vilor noul material didactic confecţio răspundere: colectivul de profesori profesorii Baciu Petru, Pasc«il Teo ţe comune <» elevilor cu părinţii pen compozitorilor Nicolae Kirculescu Franz Lehar —- potpuriu du» or-ere-
de măsuri privind încheierea cu nai în acest scop. Sc insistă îi»(leo- propun«'ilori 1«! diverşi* clase, diriqinţii, dor şi Cociorva Pavcl. tru a se lua măsuri corespunzătoare. ş» ElIv Roman : „N -a fost nuntă mai lc ; 22,22 Muzică dc dans; 23,05
succes a anului şcolar. Apreciind imr sebi asupra utilizării metodelor audio organizai»«! U.T.M.. părinţii elevilor De «isemenea, vom organiza in acest frumoasă“ ; „In tiln ire cu dragostea“ , Petrecere dansantă.
portanta ultim ulu i trimestru, am stă vizuale (discul, magnetofonul, apara punem un accent mai marc* pe întă De asemeneo, am stabilii ca profe trimestru o şedinţă dc* consiliu în care „Tom şi Hugh pe Mississippi" ,■ „P o Rulcfine de slirl si radiohirnaîe ;
rirea muncii educative în şcoahî. Ne sorii $i învăţători» să dea o mai mare
ruit îndeosebi asupra a dona aspecte: tele de proiecţie statice, cinemato vom dezbate orientare«! profesiona vestea anotim purilor"; „C o lum bia“ ; 5,00; 6.00; 7,00; 10.00; 12,00; 14.00;
parcurgerea integrală a materiei pre graful) preocupă calitatea muncii cc o des aienlie în aceasbă parte n anului şco lă a elevilor, temă ce se va dezbate „Fetele din M urfîatar“ ,- 9,40 M elodii 16.00; 2.2,00; 23,52 (prooramul 1) 7,30;
văzută de programă şi buna organi In cadrul recapitulării sc «acordă n- făşurăm, 'pregătirea elevilor, comba lar caracterului inluitiv-concreţ al în- apoi la orele de dirigenţic, în spe dislract-ve; 11,00 Muzică populară; 9,00; 11,00; 13,00; 15.00; |7,O0; 19.00
zare a recapitulării finale. lonţie pregătirii v iito rilo r absolvenţi tem superficialitatea, formalismul si văţămintului si au fos* mobilizaţi să cial )«» clasele V III— XI. 12,03 Suita penlru pian şi clarinet 21,00; 23.00; ?.52 fn«-«'-<-Am„i
desfăşoare o muncă individuală ş» co
Profesorii şcolii noastre an eşalo pentru examenul de maturitate, mediocritatea. Urmărim să avem cla lectivă pentru confecţionarea de ma Penlru noul an şcolar intenlionăm de Paul Jelescu ; 12.20 C inlcre des
nat în mod just materia, astfel că, prin discutarea cu aceştia, în trei-pa- se multe făr«”» nici un corigent, pro teriale didactice deosebite, adecvate să trecem clasele a lV-a in clasa a pre ti noroi- 12,40 M elodii populare TELEVIZiUNE
de$i mai scurt, trimestrul in curs le tru ore pe săplămîn«"«, a problemelor centaj mic dc* note mediocre, dai nu perioadei de recapitulare finală Din a V-a pe colective întregi. Acrasla inlerpretale dc Arlemiza Bej an si 19,00 Jurnalul televiziunii; 10,*>0
permite să-şi îndeplinească progra înscrise în programa publicată, fără a pe căi artificiale. sondajele M ru lc am constatai preo ne va ajuta să urmărim mai bine dez Ne!u Oria«»; 13,40 Muzică distr.ic- Pen'ru cei m ic i; „A lfab et lmnăr«M“
mele. Cinci, din cauze obiectivi*, s-au sc reslringe. lecţiile ultimei clase In l»rof. LASOU TIT LIV IU cupări deosebite penlru realizarea a- voltarea colectivului început de învă tivă interpretată de fa n fa ră : uver de Jos ei şi Mana Lakovi ? 20,00 „B i
pierdut unele ore, noi restringem ma cerinţele acestei programe. director al Şcolii medii cestei măsuri. ţători, să desfăşurăm o muncă de ca tură la opereta „Studenţii veseli" de gamul"; 21,45 Concert do estradă.
teria la aspectele esenţiale, dat nu în Pe lingă desfăşurarea unor lecţii „Horia, Cloşca şi Crişan" Penlru ca elevii să primească toată litate. Pentru cunoaşterea viitoarelor S uppe: „Porumbei albi" — vals de Transmisie de la Sofia. In »nehoiore:
dauna recapitulării. de calitole, profesorii ajută copiii ră Alba lu lia gama de cunoştinţe necesari* formă colective ale claselor a V-a am re îvanovici ; „Dansul dervişilor" dc Buletin de ştiri. Spor). RuleHn me
Bendîx ,■ Piesă penlru doi clnrineţi şi
In cadrul comisiilor melodice s-au maşi în urma la învăţătură pe încă rii si dezvoltării fondului lor intelec partizat de pe arum d iriq in ţii acestor fanfară de Erich Sliive; 14,10 Călă- teorologic.
preconizat referate privind recapitu multe alte căi. Fără să pierdem din tual, s-au luat măsuri d«* control şi clase — Dăuilă Remus, Grosu Lucia, torie muzicală; 15.45 „C it îi Mara
larea, iar lecţiile deschise vor aven vedere eă baza pregătiţii rămînc stu Unele măsuri îndrumare a planificărilor în aşa iei Bucur Sabin.i — care asistă la lec mureşul “ — program de melodii G S u B e io iD 9 n < M ta » a » F < » !o £ £ < #
aceeaşi tematică. In această perioadă diul individual al elevilor, acordăm ca programa şcolară să fi«* îndeplini ţiile inv«îţătorilor. populare; 16,15 Şapte cîntece popu P E N TR U ORE
se intensifică considerabil schimbul consultaţii individuale şi pe grupe pe care le-am luat tă la timp şi să se poală tace recapi Sperăm că prin măsurile menţiona lare spaniole rle Manuel De Falia Vremea sc menţine nestahilă cu
de experienţă sub forma inlernsisten- mici celor caro au fost bolnavi, celor tulările finale corespunzătoare. te mai sus si prin alte'e, vom c o n tri (Victoria de Los Angeles — Gonzalo cer noro>*. V o r cădea averse de
telor. Cabinetul melodic al scolii dis care au lacune mai vechi în cunoştin Bazaţi pe cunoaşterea concretă a In această perioadă, conducerea bui la ridicarea caiii«Aţii învăţămîn- Soriauo); 17,00 Poemul folcloric „Pe ploaie însoţite de descărcări elec
cută IcmeU* propuse penlru recapitu ţe. ori nu şl in încă cum să înveţe, realizărilor şi lipsurilor trimestrelor şcolii a mobilizat comisiile melodici* UiIni In şcoala noastră şi la închide Dunăre în jos" de Paul ConsUnti- trice. V in t moderat din vest si
lare la tonte disciplinele şi face reco tndividunlizind consultaţiile după ce anterioare si chiar a anilor anteriori, si si-a oriental munca <on* chisele a rea cu succes a anului şcolar. nescu; t 8/>0 Muzică uşoară romî- nord-vost. Temperatura aerului va
mandări de îmbunătăţire a lor. Toţi rinţele fiecăruia. Ascultăm ritmic e- pe potenţialul dc* muncă din scoală, V llI-n şi a Xl-a, intensilicimhi-şi con Prof. N E A M T U FMIL nească ? 18,40 Album de rom.inle; fi cuprinsă între II şi 17 grade ziua,
profesorii, indiferent de vechime, îşi levii, aproape zilnic pe cei slabi, că pentru tncheiereo cu succes a anului trolul s» îndrumarea la nivelul acestor riireclor al Şcolii medii 19,00 Varietăţi muzicale; 19,40 Re- iar noaptea între 1 şî 6 grade.
alcătuiesc planul de lecţii şi se stră rora le dăm uneori şi teme suplimen şcolar ne-am propus o scrie de măsuri clase. Penlru aceşti elevi au fost fi „A u re l Vlaîcu" — Orăştie