Page 85 - 1965-04

pvc ç \o n a » a a
- D e v a \
1 Pi20L£T/l/îi D7N TOAT£ ŢAfl/Lfî, UNIŢI-VAI
Un im p o rtan t succes
a l furnaliştâSor liunedoreni ACTUALITATEA

In secţiile de furnale de la Com­ nirea planului de producţie pe prime­
binatul siderurgic Hunedoara se În­ le patru luni ale anului cu 8 zile mai $ In dim ineaţa zile i de azi. fo r­
scriu cu fiecare zi ce trece noi suc­ devreme pe întregul sector de furnale. maţia de teatru de pe lingă C lubul
cese în întrecerea socialistă pe care Aşa cum a relatat tov. Ion Dinu, sin dicalelor din Sim eria prezintă
Jurnaliştii o desfăşoară cu avint spo­ inginer şef cu problemele de furnale în localitate, la orele 10, comedia
rit în întîmpinarea celui de-al lV-lea la C.S.FI. şi procentul de declasate a „Casa din slrada Coşbuc nr. 10“
Congres al P.M.R. fost redus in prim ul trimestru la 0,68 dc F lorin V asiliu , iar seara la
La furnalul de 1.000 m.e., datorită la sută faţă de 1,5 la sută admis. S-au orele 19, form aţia de eslradă pre­
folosirii mai intensive a volum ului economisii în acelaşi timp peste zintă penlru a cincea oară in faţa
mul socialismuluiutil de producţie, s-au elaborat în luna 21.000 de tone cocs metalurgic. La ce fe riştilo r sim erienl spectacolul
aceasta in medie zilnic cite 178 de secţia a 111-a de furnale, unde s-au „U n buchet de m elodii" (MERCEA
tone fontă peste sarcinile de plan. dat de la începutul anului peste plan IOSIF — corespondent).
í in i] Dll I] (n secţiile I şi a II-a s-au oblinul, de mai mult de 12.500 de tone fontă, s-a O Penlru tin e rii care locuiesc
U t ili U l l i asemenea, indici de utilizare a agre­ înregistrat cel mai mic procent de in blocul nr. 7, co le ctivu l C lubu­
pre­
gatelor mult sporiţi faţă de
declasate şi cel mai mic consum de
vederi. lu i m uncitoresc din C u gir a o r­
Toate aceste realizări vin să com­ cocs pe tona de fontă cunoscut pînă ganizat ie ri m edalionul lite ra r „M .
ANUL XVII. NR. 3211 DUMINICA 25 APRILIE 1965 4 poglnl. 25 boni pleteze pe cele din lu nile anterioa­ în acest an în istoria furnalelor de Sadoveanu".
re. Ele se concretizează în îndepli­ la Hunedoara. Figura m arelui scriito r a fost
evocată de prof. Iacobcscu Pom-
p iliu .
BAZA TRAINICA RECOLTEI bu lu i m uncitoresc din A ninoasa
A ^ A 0 Form aţia dram atică a C lu­
IN în t îm p in a r e a c o n g r e s u l u i p a r t id u l u i prezintă astăzi pc scena din loca­
litate, piesa lu i A l. M irodan „N o a p ­
tea e un sfetnic bun". Regia ar­
tistică şi tehnică esle semnală de
OBIECTIVE CONCRETE $1 MOBILIZATOARE Pînă astăzi: O La staţia de radioficare din
regizorul am ator Em eric Lany.

1.500 ha. semănate Deva a avut loc un sim pozion cu
tema „V ia ţa fe ricită a tin e re tu lu i
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ din patria noastră". Sim pozionul a
fost organizat de com itetul orăşe­
cu porumb
nesc U.T.M . în colaborare cu con­
ducerea clu b u lu i U.R.C.M. şi a
casei creaţiei populare.
SEBEŞ — (prin telefon de la tov.
Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. lizate în ridicarea nive lu lu i calita­ rinţelor faţă de calitatea lucrărilor. Iosif Krizboi, secretar al comitetului 0 T in e rii din comuna B urjuc,
din 14-15 aprilie cu p rivire Ia con­ tiv a>l produselor au efecte pozitive In acest scop, în întrecerea socia­ raional de partid). Folosind din plin ra io n u l Ilia . participă în num ăr
vocarea celui de-al IV-lea Congres asupra întregii vie ţii economice a listă ce se desfăşoară pe şantiere timpul favorabil pentru executarea mare la acţiu nile patriotice. Ei au
al Partidului Muncitoresc Romin a ţării. este necesar să se pună un mai lucrărilor agricole în cîmp, 24 co­ curăţat peste 10 ha de păşuni, au
fost prim ită cu profund interes de îmbunătăţirea continuă a calităţii mare accent pe realizarea în grafic operative agricole de producţie din plantat un mare num ăr de puiefi
întregul partid, de toţi oamenii produselor necesită o abordare con­ a fiecărei lucrări, mai buna folosire raionul Sebeş au reuşit ca In cursul In pădurea comunală, au colectat
muncii din ţara noastră. Succesele cretă în fiecare ramură şi întreprin­ a utilajelor, aplicarea pe scară Iar- zilei de ieri să însăminţeze cu po­ peste 1.500 kg fie r vechi. T in e rii
obţinute in opera de construire a dere, aplicarea unor măsuri com­ gă a metodelor moderne, gospodări­ rumb o suprafaţă de 336 ha. Cele mai din satul Petreşli, spre exem plu,
-¿pcialismulul, în dezvoltarea econo- plexe, în funcţie de specificul pro­ rea raţională a materialelor şi or­ bune rezultate le-au înregistrat co­ au transportat si fasonat lem nul
i'r*rei şi culturii, în ridicarea nive­ cesului de producţie. Conducerile ganizarea judicioasă a muncii. Este operativele agricole de producţie din necesar pentru îm prejm uirea şco­
lu lu i de trai al celor ce muncesc întreprinderilor, organizaţiile de de datoria colectivelor din uzinele lii şi a căm inului cu ltu ra l. (M A -
sînl rodul po liticii partidului, înfăp­ partid au datoria să urmărească în constructoare de maşini să îndepli­ Ohaba şi Roşia de Secaş, care ieri au R1Ş AUR O R A — corespondentă).
tuită cu devotament de masele largi. permanentă aplicarea planurilor de nească exemplar comenzile pentru semănat porumb pe cile 45 hectare.
Conştienţi de aceasta, muncitorii, măsuri tohnico-organizatorice, pe şantierele industriale, să le livreze Suprafeţe cuprinse înlre 15-35 ha au O Stadioanele v o r cunoaşte şl
ingineri» şi tehnicienii din fabrici întreg parcursul procesului de fa­ la timp şi la un înalt nivel calita­ însăminţat şi cooperatorii din A pol- astăzi fream ătul în tre ce rilo r pa­
şi uzine, din mine şi de pe şantiere bricaţie, să îmbogăţească aceste pla­ tiv maşinile şi instalaţiile contrac­ dul de Sus, Draşov, Luduş, Tău, Şpring sionante. La Petroşani, J iu l în tîl-
sint hotăriţi ca. in întîmpinarea nuri potrivit cerinţelor perfecţionă­ tate, neşte form aţia m e ta lu rg iştilo r din
Congresului, să adauge noi şi im ­ rii producţiei. In lru c it tehnica pro­ Statu'l a alocat în acest an impor­ Ş .a . C ugir, iar din cam pionatul regional
portante realizări in întrecerea so­ gresează rapid, este necesar să se tante fonduri pentru ridicarea unor In total pe raion, pînă azi au fost dc fotbal re ţin îndeosebi aten­
cialistă pentru îndeplinirea exem­ confrunte necontenit nivelul calita­ noi ansambluri de blocuri cu 53 000 semănate cu porumb 1.500 ha. din ţia partidele dintre Ş tiinţa Petro­
plară a planului la lo ti indicatorii tiv al produselor cu cel artins în de apartamente. Constructorii de lo­ şani — M in e ru l V ulcan, A u ru l
şi a angajamentelor luate. M a jo ri­ tehnica mondială, imbunătătindu-se cuinţe sint chemaţi ca in întrecerea cele 11.702 planificate. Brad — A u ru l Zlatna, T e xtila
tatea întreprinderilor îşi îndepli­ caracteristicile lor. Indreptind efor­ socialistă să-şi mobilizeze toate for­ Rezultate bune s-au obtinut şi la Din zori şi pînă seara pe tarla le le gospodăriei agricole de stal din Sebeş — P reparatorul Petrita cit
nesc, Iar unele chiar depăşesc, an­ turile întreprinderilor spre realiza­ ţele pentru a accelera ritm ul execu­ plantatul cartofilor, unde pînă la Calda de Jos se lucrează intens. In foto: Aspect de la in săm in ţalu l po­ şi celelalte.
gajamentele luate în întrecerea so­ rea acestei sarcini economice cen­ tării lucrărilor, astfel ca planul de aceeaşi dată s-a realizat aproape 83
re­
A zi începe şl cam pionatul
cialistă pentru etapa pînă la 1 Mai. trale, organizaţiile de partid sint che­ dare In folosinţă a locuinţelor să fie Ia sută din suprafaţa prevăzută. La rum bului cu maşina S.P.C.6, gional de handbal în 7 masculin.
Congresul al lV-lea, eveniment de mate să dezvolte în rindurile tuturor Îndeplinit integral, asigurîndu-se
o deosebită însemnătate in viata muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­ totodată lucrări de bună calitate, res­ această acţiune s-au e vid e n ţia t'.ţă ­ Fiecare ora, folosita din plin La Hunedoara continuă în tre ­
partidului, a întregului popor, p r i­ nilor simţul unei înalte răspunderi pectarea cerinţelor de confort. ranii cooperatori din Râhău, Ohaba, cerile fazei regionale de ju n io ri
lejuieşte un puternic avint al între­ pentru ridicarea continuă a presti­ Urmărirea sistematică a stadiului Daia şi Sebeş. la lu ple clasice.
cerii socialiste. Punînd în valoare giului „m ărcii“ fabricii, hotărîrea de lucrărilor pe şantierele de construc­ Deşi se inserase, tov. Ion Mărgi- pînă cel tirziu la 29 aprilie. Avem O Tn satul Bretea Romină, ra­
importante rezerve interne, oame­ a da numai produse de bună calitate, ţii industriale şl social-cullurale, neanu, in g in e ru l şef al gospodăriei muncitori de nădejde, aşa cum sint ionul Haţeg, sc organizează în
nii muncii obţin realizări însem­ corespunzătoare intereselor econo­ colaborarea strînsă dintre proiec­ de stat din Calda de Jos nu plecase de exemplu tractoriştii Ioan Picaş cursul zilei de azi o dum inică cul-
nate In domenii holăritoare, e- miei naţionale, exigenţelor creseîn- tanţi, constructori şi beneficiari în Pregătirea din cimp._ La capătul unei tarlale, şi Aurel lioica care Insămînţează, tural-spo rtivă. în tre ce rile sp o rti­
sentiale ale producţiei. Călăuzindu-se dc ale oamenilor muncii. vederea luării unor măsuri operati­ fiecare peste 20 ha. zilnic cu ma­
după Directivele C.C. al P.M.R. cu In întreaga ţară se înfăptuieşte ve şi a pregătirii frontului de lucru discuta cu alţi specialişti din gos­ şinile S .P C . 6. Cu asemenea oameni ve se vo r desfăşura in tre form a­
p rivire la criteriile principale ale un vast program de construcţii, ini­ pentru 1966 sint condiţii importante terenului podărie despre mersul insămînţârii ne vom respecta cu siguranţă anga­ ţia „M ăg ura P ui" şi „V ic to ria “
întrecerii socialiste, după hotărîrile ţiat de partid. Pentru constructori pentru realizarea planului de in­ porumbului. A m intrat in discuţie ja m en tu l, iu ciuda timpului ne/aro- Bretea Romină. La căm inul cu l­
Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 no­ şi anontori conslitue un titlu de vestiţii. Paralel cu însămînţarea color cu întrebarea ; rabil. tu ra l va avea Ioc un ju rn a l vo r­
iembrie — 1 decembrie 1964 şi ale cinste şi de mindrie să imtîmpine Un obiectiv de seamă al întrece­ peste 900 ha cu culturi din epoca — Am dori să ne spuneţi care bit pe tema „Creşterea n iv e lu lu i
— In lupta pentru terminarea cit
sesiunii M a rii A dunări Naţionale, Congresul partidului cu înfăptuiri rii socialiste ¡1 constituie sporirea I, mecanizatorii de la gospodăria este situaţia insănUnţării porumbu­ mai rapidă a insămlnţărilor, nu se de trai al oam enilor m u n cii“ , după
oamenii muncii pun în centrul în­ în darea în funcţiune la termenele neîncetată a productivităţii muncii agricolă de stat din Sîntămăria lui in unitatea dumneavoastră şi ce semnalează cazuri dc neglijare a care e le v ii şcolii de pe raza co­
măsuri aţi luat pentru. urgentarea
munei se v o r întrece în cadrul
trecerii lupta pentru îmbunătăţirea stabilite a noilor obiective, în con­ Orlea au lucrat cu forţe sporite acestei lucrări ? calităţii ? concursului p io n ie rilo r şi şcola­
(Continuare in pag. a 3-a) şi la pregătirea patului germina­
calităţii produselor. Progresele rea- diţiile înd eplinirii riguroase a ce­ — Mai avem de semănat cu po­ La această întrebare, tov. ing. rilo r. (DOREL LA D IS LA U — co­
tiv pe cele aproape 850 ha repar­
tizate pentru cultura porumbului. rumb 520 ha. şi astăzi sintem in 23 Mărgineanu ne-a dat un răspuns in­ respondent).
Datorită utilizării tractoarelor cu aprilie — ne răspunde tov. ing. Măr- teresant.
^ C o m itelui U.T.M. de la Cen­
un randament sporit $i folosirii gineanu. Lucrările sint înlirzinle şi — Putem afirma cu toată certitu­ trala term oelectrică Paroşeni a
din p lin a tim pului prieln ic pentru condiţiile atmosferice persistă a fi dinea că nivelul agrotehnic asigu­ organizai în sala clu b u lu i o seară
din
rat lucrărilor de insăminţare
lucru în cîmp, pînă acum ş-a pre­ nefavorabile. Intr-o asemenea situ­ acest an este mult superior faţă dc
gătit peşte 450 ha din suprafaţa aţie se cer măsuri excepţionale. In cultu ral-e du catlvă pentru tine­
< planificată. primul rind noi urmărim ca cele 3 anul trecut. întreaga suprafaţă a ret. Cei prezenţi, au ascultat cu
Pentru obţinerea de recolte spo­ maşini de semănat S.P.C.-6 şi 8 ma­ fost arată din toamnă, iar acum s-a viu interes recenzia rom anului
rite la cultura porumbului, pe mat şini 2 S.P.C. 2 să fie folosite la în­ pregătit cu discul. In legătură cu „P odul de fie r" de A. M ihale, după
mult de jumătate din suprafaţa treaga lor capacitate In orele din calitatea aş mai putea aminti şi fap­ care şi-au petrecut în mod plăcut
ce urmează a se însăminta cu zi in care timpul ne permite şi pe tul că avem pregătită roata sămin- o seară de dans (SAN D A M 1H Â-
această plantă s-au administrat în ­ tarlalele tinde se poate lucra fa din hibrizi de înaltă productivi­ ESCU — corespondentă).
grăşăminte organice şi minerale. Lucrările de insăniinţare se exe­ tate, că se respectă adîndmea opti­ 0 C om itetul orăşenesc U.T.M.,
mă de semănat, se asigură o den­
In ultimele zile, pc parcelele cu cută în două brigăzi. Terenul din în colaborare cu C om itetul pen­
sol mai nisipos unde a fost po­ brigada a II-a este mai greu şi mai sitate la ha. corespunzătoare hibri­ tru cu llu ră şl artă al oraşului re­
sibilă pregătirea patului germ i­ rece. Deci, nu permite să se înceapă dului şi fertilităţii solului ele. Dar gional Deva, şl U.C.F.S., organi­
nativ în condiţii agrotehnice bune, lucrările de insăminţare şi pe unele prin aceasta nu am spus nimic de­ zează astăzi o dum inică cultu ral-
s-a lucrat la efectuarea arăturilor parcele nici chiar pregătirea solu­ osebit. Noutatea constă in faptul sportivă.
cu cite 10-15 tractoare. Dintre lui pentru această lucrare. In bri­ că solul in care cultivăm porumb va
cu
tractoriştii evidenţiaţi la efectua­ gada I insă, avem suprafeţe în­ fi tratat împotriva buruienilor am A cţiu n ile de dim ineaţă se des­
icrbicidul Atrazin. Pînă acum
rea arăturilor amintim pe Nicolae semnate unde atit temperatura so­ tratat 100 ha. Cu ajutorul acestui făşoară (Incepind de la ora 11) în
Borcea, loan Vlădoni, Constantin lului, cit şi umiditatea sint potrivite produs chimic vom scăpa porumbul sala „A rta ", unde va avea loc un
Maier, Gheorghe Scinleie şi alţii. pentru însămînţarea porumbului. Pe concurs „C ine ştie, cîşlig ă" pe
Se prevede ca prin folosirea în aceste suprafeţe am regrupat toate de cel mai mare duşman-buruicnile. tema : „A specte din viaţa şl lupta
continuare la întreaga capacitate forţele de care dispunem. In prima Preocuparea care există la mun­ tin e re tu lu i din patria noastră, sub
a utilaju lu i să se termine în scurt zi, care am considerat-o ea zi de citorii, inginerii şi teh nicienii de la conducerea p a rtid u lu i", după care
timp lucrările de pregătire a pa­ încercare, am insămînţat peste 50 G.A.S Galda pentru efectuarea in­ va urma un program a rtistic sus­
tului germinativ, urmînd ca din hectare. De mîine vom merge cu o săminţărilor intr-un timp cit mai ţin u t de colectivu l te a tru lu i de
moment ce timpul va permite să viteză de peste 100 hectare la zi. scurt şi la un nivel agrotehnic su­ estradă din localitate. Incepind cu
perior este garanţia cea mai bună
se treacă la însămîntalul porum­ Pină terminăm de insămînţat in că în această unitate se asigură baze ora 15,00 pe stadionul „C e la le “
bului cu cele 4 maşini S.P.C. 6 şi brigada I, sintem siguri că tempe­ solide recoltei din acest an. va avea loc un program sp o rtiv
6 maşini 2 S.PC. 2, aflate în per­ ratura şi umiditatea solului brigăzii T. M A R IA N ce va cuprinde un concurs de at­
fectă stare de funcţionare. a Il-a vor deveni favorabile şi a- letism , meci de fotbal etc. D um i­
Pentru începerea semănatului tunci vom concentra in această bri­ nica culturală se va încheia cu o
porumbului, zilnic brigadierii si gadă toate forfeîe. seară distra ctivă organizată la
specialiştii de la G A S . controlea­ Ineeplnd de la conducerea gospo­ La cooperativa agricolă de pro­ C lubul sindicatelor din Deva.
ză starea terenului şi modul de dăriei şi pină la tractorişti, cu toţii ducţie din Livadea, raionul Haţeg,
O ţelărîa M a rtin nr. 2 Hunedoara. R A ŢII) CORNEL, m aistru de schimb la gru pu l de cuptoare nr. 2 şi efectuare a lucrărilor de pregă­ muncim cu hotărîrea fermă de a u tila je le nu sînt fqlosite la întrea­
BOTÂU IO N , top itor şef la cuptorul 4, urm ărind în cuptor perioada de alinare a şarjei. tire a terenului. termina Insăminţalul porumbului ga capacitate. Această stare de
lu cru ri se daloreşle fa p tu lu i că la Baîa M are
in g in e ru l Igor M arko vsckl nu con­
trolează starea teren ului penlru
DIALOG DESPRE CALITATEA OTELULUI a indica m ecanizatorilor parcele­ Alte două linii de flotare
le pe care să lucreze. Aşa se face
Beneficiari că tractoarele Ies in cim p cu in- au intrat în funcţiune
lirziere , p ie rzin d u se ore preţioase
de lucru. La Uzina centrală de preparare a
m inereurilor din Bala Mare — cea
La masa rotundă : INCLUZIUNILE NEMETALICE şi furnizori ţară — s-au terminat lucrările două
din
mai mare unitate de acest fel
de
construcţie şi montaj la alte
lin ii de îlotare pentru separarea m i­
neralelor utile din minereuri. N oile
Intr-un a din scrisorile sosite Ia Cauzele care au condus la apari­ voacă capacitatea mică a halei de şi sulfat de sodiu. De remarcat că faţâ-n faţă linii sint înzestrate cu u tila je de înal­
redacţie de la Fabrica de rulm enţi ţia unor asemenea deficiente sint pregătire şi calitatea necorespunză­ primele încercări au dat rezultate tă tehnicitate, produse de industria
din B irlad se spune p rin tre altele multiple. Pentru a ne vorbi despre toare a unor materiale refractare. foarte bune. noastră.
«Structura internă a o ţe lu lu i prim i ele şi despre felul in care pot fi evi­ In rest, este vorba de nefolosirca Am inteam mai sus că, adesea, In­ Acum, capacitatea zilnică de flo ­
de la C.S. Hunedoara s-a im bună tate, am invitat in ju ru l mesei ro­ celor mai corespunzătoare pîlnii de cluziunile provin din cauza necură- tare a uzinei se ridică la circa 3.500
tă ţit în uttim u l tim p sim ţitor. To tunde pe tovarăşii ing. Nicolae Gă- turnare, de neîntrebuinUrca unor ţării suficiente a şticului cuptoru­ lc nu permit să se aştepte după ele tone de minereu extras din bazinul
tuşi, considerăm că această proble vănescu, tehnolog şcl la O.S.M, nr. prafuri anlircîasură adecvate, de lui. Pentru înlăturarea acestui nea­ şi atunci, se folosesc cele uzate. băimărean.
mă nu este pe deplin rezolvată. Ma I, ing. Radu Vlădut. şeful halei de curăţarea insuficientă a şticurilor juns am confecţionat un aspirolor (Agerpres).
Intîrzicrca sau, nesosirea deloc
există cazuri cînd, din cauza inclu pregătire a ansamblelor de turna­ cuptoarelor s.a m.d. Cit despre con­ special, care promite să conducă la chiar a materialelor necesare dc la
ziu n ilo r nemetalice şi a re laşu rilo r re. şi ing. Andrei Popovici, inginer tribuţia lucrului superficial, m-as rezultatele aşteptate. depozit, nu esle cu nimic justificată,
sintem ne voiţi să respingem canti principal )a olclăria electrică. referi la cîteva exemple. Şarja nr. In afara celor amintite se vor face Nava de pescuit oceanic
lă ţi im portante de metal...''. In tr-a ltă — Inlr-adevăr, spunea tov. ing. 77468 de otel fosforos, elaborată de instructaje cu oamenii pe tema îm- deoarece în fiecare zi, la şedinţele
) scrisoare, prim ită de la Uzina de Nicolae Găvănescu, problema inclu­ prim -topilorul Alexandru Nojogan, bogălirii calităţii otelului, iar împo­ operative, se spune necesarul pen­
tru ziua următoare. In plus, sînt sta­
m asini-unelte „înfrăţirea*' Oradea, ziunilor ncmetalice la seclia noastră sub conducerea maistrului Tibcriu triva abaterilor de la instrucţiunile „Galaţi“ s-a înapoiat
se scrie : „In procesul verbal nr. 1, nu s-ar putea spune că e pe de­ Pascu, a avut o viteză de decarbu­ tehnologice, a neglijenţei, se va lua bilite consumurile lunare penlru fie­
încheiat in 19 februarie 1965, se con­ plin rezolvată. Aceasta, atit din rare foarte mare. Datorită acestui atitudine hotărită. care secţie. Totul depinde dc felul în patrie
semnează că au fost rebutate piese cauza unor greutăţi, înlrucîtva o- fapt, perioada de decantare a inclu­ Inginerul Radu Vlădut s-a oprit cum îşi face datoria dispecerul şef
confecţionate din oţel lam inat din bicctive, cit şi datorită ncaplicării ziunilor n-a putut fi respectată şi mai mult asupra calităţii materia­ pe combinat si serviciul depozite, G A L A Ţ I 24 (coresp. Agerpres). —
şarjele nr. 82284. 83602, 80146, celor mai bune procedee tehnolo­ ele au rămas in otel. La şarja nr. lelor refractare. iar faptele dovedesc că au mulle Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat
87568, care au prezentat suprapu­ gice la montarea ansamblelor de 77476, ansamblul de turnare a fost — Sursa principală a incluziunilor lacune. în portul Galaţi din prime cursă de
neri din lam inare şi in cluziuni ne- turnare şi turnarea oţelului în oală, montat, sub conducerea maistrului nemetalice o constituie materialele După cit se vede, nu este vorba producţie a doua navă romînească de
metalice...“. Tot despre incluziuni precum şi neatenţiei, sau lipsei de loan Niţă, cu o pîlnie înfundată. refractare — spunea el. Şi aceasta, de greutăţi Imposibil de înlăturat. pescuit oceanic „G a la ţi“ .
nem etalice ne m ai informează uzina In fine, şirul exemplelor ar mai pu­ pe de o parte din cauza calităţii lor Calitatea materialelor refractare pe Ca si nava „Constanţa", sosită cu
răspundere cu care se lucrează u- care le primim de la Fabrica „M u n ­
„O te lu l roşu" şi A te lie re le R.M.R. tea continua. Important este că ele nccorespunzdtoarc, iar pe de altă cîteva zile înainte, „G a la ţi" a pescuit
laşi. neori. M ai concret, greutăţi ne pro- au creat neajunsuri beneficiarilor parte, datorită unor deficiente de cito ru l" Cristian, s-ar putea îmbu­ timp de 170 de zile in nordul Ocea­
noştri. nătăţi, fără îndoială dacă ar exista nului Atlantic, realizînd circa 950
aprovizionare ale combinatului. M ai
Pentru ca asemenea lu cruri să nu explicit, iată cum stau lucrurile. De interes mai mult din partea fu rn i­ tone peşte congelat, făină şi ulei de
se mai întîmple, şi oţelul cc-1 tri­ la Fabrica „M u n cito ru l* din Cristian zorului. N oi am sesizat adesea de­ T R A C T O R I Ş T II : peşte.
mitem spre beneficiari să fie cît mai primim materiale refractare pentru fectele semnalate, dar nu s-a luat — Ce facem, nu plecăm la arat? La întoarcere spre patrie, persona­
curat, la secţia noastră s-au preco­ podurile de turnare. Adesea, ele nu nici o măsură. Un exemplu de re­ IN G IN E R U L A G R O N O M : lul de specialitate de la bord a efec­
nizat de curînd o serie dc măsuri, corespund nici ca aspect ş» nici ca zolvare comună a problemelor ce — N-auziţi că se anunţă ploaie? tuat cercetări asupra unor noi zone
după părerea mea, deosebit de efi­ dimensiuni. Cazurile nu sint -izo­ le ridică îmbunătăţirea calităţii ma­ de pescuit.
ciente. Spre exemplu, în perioada late şi nu se prezintă numai la anu­ terialelor refractare, prin colabora­
actuală, experimentăm un nou sis­ mite formate. Îm binările de obicei rea strînsă intre furnizori şi bene­
tem de pîlnii de turnare. Este vor­ ne dau multă bătaie de cap. Apoi ficiari, o pot oferi fabrica din Baru Pugina Magazin
ba de pîlniile confecţionate dinlr-o si faptul că materialele v in de multe Mare şi cea din Comarnic. De la
singură bucată, care îmbunătăţesc ori ncarse cum trebuie. Baru Mare au venit adesea delegaţi
mult condiţiile de lucru şi înlătură pag. a 2-a
Cit despre al doilea aspect al care, împreună cu noî, au analizat
posibilitatea formării canlilălilor problemei, aprovizionarea, situaţia în numărul Din activitatea organizaţiilor U.T.M.
mari de impurităţi. Apoi. penlru se prezintă în felul următor. Nu o cauzele defectelor si au stabilit mă­
ca la evacuarea oţelului din cuptor dată se întîmpiă să ducem lipsă dc surile cele mai eficiente pentru a pag. a 3 a
pe rină să nu fie antrenat şi ma­ le înlătura. de
oale de turnare, sau de material re­
Iată două fotografii, prim ite de la Fabrica de rulm enţi din Birlad, re- terial refractar, se experimentează fractar pentru înzidirca lor, în timp Ing. GH. CO M ŞUŢA l De peste hotare
prezcntînd in cluziun i nem etalice în oţe lul de la C.S. Hunedoara (vederi un praf antirelasură original, for­ ce acestea se află în depozitele azi
Ia microscop). mat din crom-magnezită, magnezită combinatului. De multe ori situaţii- (Continuare în pag. a 3-a) pag. a 4-a