Page 86 - 1965-04

Pa*. 2-a Dramul socialismului NR. 3211

Din lumea ştiinţei şi tehnicii

’¿ r w ^ î w j r »
Celulele organismului — Modul de formare a Lunii ,dcsc<^ «'¡m osium ie um.i *«io-
camion. In acest scop va fi folosita
sursă de lumină explică culremurele rachela Saturn, cea mai puternică
Prof. Anatoli Torusov dc la U ni­ de pămînt ? dc caro dispun in prezent S.U.A.
Satelitul ar urma să răminâ pe or­
versitatea din Moscova a descoperit
V B B S S S B B k că aproape fiecare celulă a organis­ Recentele cercetări întreprinse de bită de la 3 pină la 5 ani, la o înăl­
ţime de peste 300 km. Observaţiile
mului uman constituie o sursă m i­ americanul John O'Koefc, conducă- telescopului vor fi sincronizate cu
torul centrului de cercetări cosmice
croscopică dc lumină. El s-a folosit
Staţiunile de pe Valea Oltului pentru aceasta de un aparat special Goddard Spaco Elighl Cenler. l-au cele alo unei staţii obişnuite t u r c ­
ire. Dacă experienţa va reuşi, ^
condus spre ipoteza, potrivit căreia
care are proprietatea să transformo
M PE SCURT ciliar şi cele mai slabe radiaţii lu ­ mişcările seismice care se produc în vor face paşi foarte important! îna­
inte in aslronomic. Telescopul va
minoase in semnale electrice. Pro­ interiorul globului terestru s-ar da­
A • Vila „Teilor“ din Căciulata a fost tora „cicatricei" pe care Luna a -lă­ Ii gala in 1080. Trlrscopul-satelil va
n c f ú Q fD 'í'Q amenajată special pentru tratamen­ Deoarece în stalul Oregon fesorul Tarusov a descoperit că „ lu ­ fi o adevărată static interplanetară
1S1 d d î c ü P l d O â S f lP t ii te cu împachetări cu parafină, gal­ (S.U.A.) lipseşte mina de lucru mina umană'* suferă variaţii în caz sat-o în momentul cînd s-a desprins automată.
V J X** v» A &
O
v r u
de boala şi ră deci ea ar putea con­
de Pămînt.
9 ă 9 vanizări, aerosoli, masaj ele In a- calificată pentru polcovirea cailor, stitui un nou mijloc dc stabilire După toate probabilităţile, Luna
celaşi timp, capacitatea zilnică de autorităţile din acest stal au des­ Orga electronică
Izvoarele minerale tămăduitoare, Irodns instalaţii termice, pe drumu­ îngrijire la secţia parafină din pa­ chis un curs de 15 săptămiiii pen­ din vreme a diagnosticelor. a făcut la un moment dat parte din
climatul blind, decorul neasemuit de rile de acces ce duc la izvoarele cu vilionul central al staţiunii Călimă­ tru instruirea a 500 potcovari. Ei Plămîn artificial Pămînt, intr-o vreme cînd perioa­ „Estonela44
pitoresc nu dus Jaima staţiunilor de apă minerală au fost construiţi pa- ri eşti s-a dublat La izvorul nr. 24 vor primi un salariu de aproxima­ da de rotaţie <1 acestuia era dc trei
pe Valea Oltului piuă dincolo dc rapcli, ia r potecile au fost asfaltate. din Olăneşti. lucrările de reameno- tiv 800 dc dolari pe lună, norma de fabricaţie poloneză orc şi nu de 24 cum este astăzi. La uzina dc ajiarataj radiotehnic
graniţele ţârii Acum, cînd primă­ Faţă de anul 1900, nu in arul locuri­ jare efectuate au sporit debilul de fiind polcovirea a 5 tai pc zi. Proí. Jan M oli şi inq. Franliszek In timp ce masa sub formă do li- din Tallin a fost construită prima
vara se mai iugină i?/cd cu iarna, lor permanente a fost mărit cu a- apă de la 5.700, Io 30.000 litri in 24 Pluzek din Roznan (R. P. Polonă), th id n Păminlului sc răcea, metalele orgă eleclronică sovietică „Estone-
forfot« gospodarilor şi a construc­ proape 700 dc paturi. de ore, iar in staţiunea Căciulata Jatk Lee, portarul unui tiofel constructorii primei inimi artificiale s-au deplasat îu interiorul acestei la". Iu ce privcşlc intensitatea su­
torilor vesteşte apropierea iremedia­ De reţinut o previziune asupra a- s-a terminat forajul de o adincime din Londra, a descoperit pe spa­ poloneze, au pus la punct un nou mase. dind naştere unei uşoare stări netului, ca este superioară vestitei
bilă a căldurii, lu ciuda unui aprilie fluenţei pe care Valea Oltului o va de 1.200 metri a unui nou izvor de tele unei gravuri obişnuite, cum ­ aparat medical, un plămîn artificial de dezechilibru. Acum patru, cinci orgi de la catedrala din Riga.
capricios. Peste tot. la Călimăneşti, cunoaşte in acest an : se preconizea- apă sulfuroasă termală. părate pentru câţiva şilingi, un de­ care oxigenează sînqele in timpul miliarde dc ani, această stare de de- Dulorită semiconductorilor, noul
Căciulata, Ciovora şi Olăneşti pregă­ ză ca peste 09 500 de persoane, to- sen de Plcasso, a cărui valoare intervenţiilor chirurgicale. zeclillibru a dat Păminlului forma instrument are dimensiuni nuci şi
tirile pentru noul sezon estival slut talizind un număr de ¡ 295.000 de Ne-am încheiat fugara vizită prin este bineînţeles insuliţă. Plâminul arlificial nu se foloseşte unei ţigări de foi. Cu timpul el a in- nu cântăreşte decit B5 kg. „Cstonela"
in toi .,liuccgi", ..Cringuri", ,,Ca>- zile-tratament, să-şi poală îngriji cochetete staţiuni ale Văii Oltului ★ numai la operaţii pe inimă, ci poa­ cepul să sc turtească pe măsură ce poate imita sunetele produse de o
paţiu. „Zorilor" şi alte 14 vile şi pa­ aici sănătatea. cu impresia că aici totul — de la înainte de a muri, scriitorul le fi utilizat şi în alte cazuri, de o parte din masa sa se desprindea întreagă seric dc mslrumente de su-
vilioane din Călimăneşti şi Căciula­ aleea străjuită de gingaşe şi multi­ britanic dc romane de aventuri pildă, la tratarea tum orilor unde este Ireplal. In c ric din urmă accaslă Hat si do percuţie. Un agregai acuş-
ta îşi intim piuă in acrastn ?'ară oas­ Şi, fiindcă a venit vorba dc sănă­ colore flori, pină la vila în care te Jan Fleming a încredinţat regizo­ necesar să se recurgă la o circu­ masă s-a detaşat ccmplet de Pă- tic special asigură un sunet exce-
peţii cu o nouă înfăţişare tate, nu putem încheia vizita noas­ înlimpină prospeţimea, de la sălile rului de filme Tcrcnce Young un laţie artificială parţială. mint, descriind o orbită lot mai lent, independent (le încăperea in
Mari prefaceri vor intîlni vizita­ tră pe Valea Oltului, in aceste zile de tratament, pină la cantinele în scenariu original. Young intenţio­ largă. rare se află orga.
Fală dc apúratele de acest gen,
torii şi In clădirea pavilionului ,,Pa- de febrile pregătiri, fără a consem­ care maeştrii artei culinare se vor nează să înceapă în luna mai tur­ existente în lume, cel de la Poznan John O ’Keefe a adăugat că forma­ Telefon pentru surdo-muţi
las" din Ciovora. Aici se amenajează na şi cîteva noutăţi In condiţiile de întrece tn a fi cit mai pe gustul oas­ narea unei producţii cinematogra­ se distinge prin principiul lui de rea l.unii şi consolidarea scoarţei Un grup de oameni de şliinlă iz-
apartamente mari şi elegante, sint tratament Conectarea reţelelor elec­ peţilor, poartă semnul grijii pentru fice după acest scenariu. Printre j terestre au avut loc probabil în <1- raelieni au inventat un nou lip de
înlocuite instalaţiile de încălzire, a- trice la linia de înaltă tensiune a cei ce vor poposi aici spre a se re­ interpreţi vor figura Yul Brynner, funcţionaro diferit Aparatele străi­ celaşi timp, deoarece densitatea lor „telefon" care va permite surdo­
limentare cu apă şi iluminat. asigurat condiţii pentru deschiderea crea squ a-şi reface sănătatea. ne de acest lip, complicate, incomo­ este aceeaşi. m uţilor sa comunice între ci
iu staţiuni a noi secţii moderne de Alberto Sordi şi Kim Novak. de şi funcţionînd pe baza princip iu­ Ipoteza lui O'Kcefe vine totodată
Ca şl fn celelalte localităţi surori ★ lui mişcării rotative sau prin im pul­ Telefonul este prevăzut cu un
de pe Valea Oltului, nici gospodarii h.i'Jroterapic, pneumoterapie. elec- I. BOC1U Bctlc Dav/s turnează in pre­ suri, provoacă o vătămare mecani­ să contrazică explicaţia clasică, po­ aparat dc emisie avind o cla viatu ri
din Olăneşti nu s-au lăsat mai pre­ trnterapie. cabinete de radiologie, corespondentul Agerprcs zent cel de al 77-lea film al ei, că a globulelor roşii. Este un defect trivit căreia turlirea Păminlului la cu cinci clape, care produce vibra­
jos. La pavilioanele centrale s-au in- laboratoare de analize medicale ele. pentru regiunea Argeş intitulat „Fetiţa“ . Marea actriţă esenţial pe care constructorii din cei doi poli s-ar datora forţei de ţii, şi un aparat de recepţie cu o
interpretează rolul unei bunici. Poznan au reuşit să-l elimine. rotaţie. w diafragmă sensibilă la vibraţii. In
Proiect de plasare pe orbită prezent sc elaborează un cod bazat
pc vib raţii simple sau
complexe.
a uniţi telescop
VAR! masă, linărul Kurt a cerut barmanu­ Carnet cultural problema folosirii pc orbită a unui do 5.000 dc cuvinte. va
Construit pe trei frecvente, el
lui u cafea şi şi-n luat rămas bun
studiază permite alcătuirea unui vocabular
americani
Specialiştii
de la conducerea expoziţiei alimen­
tare din Nürnberg care invitase in
acea zi — gratuit — pe vizilatorii
Ho 1 an ist li I englez M, Kenny, pro­
Arborele de cîrnaţi fesor la Universitatea din Cambridrje înfometaţi să dea dovada de polta
lor.
a studiat modul in care copacul reu­ „Dacă nu veţi găsi pe cineva ca­ Cum lucrează Kukrîniksî
Acest copac mr, creşte nu mm in şeşte să-şi asigure uriaşa cnnlilnle do pabil să mă uni ce mai mult decît mine,
podurile Uqandei. Europenii ii spun substanţe necesare pentru dezvolta­ a spus Kurt, voi veni din nou eu“ . K ukrin iksi — Mdicjil Ku-prianov, lui impecabil, al desenului clar şi e x ­
„arborele de cirn ali“ pentru că fruc­ rea alit de rapidă <i fructelor. In cursul Kurt lira un a minerit G kg de alimen­ Porfir Krllov l i Nikolai Sokolov — presiv, ci au simţul măsurii. Umorul
tele Im seamănă ca înfăţişare ai cercetărilor a descoperi! un fapt te depăşind astfel fără să ştie recor­ numele colectiv al celor trei pictori lor nu se transformă niciodată in
nişte cirnali. ble sUui aliniate de interesant : transportul zahărului in dul „m încăilor“ din R.F.G. atribuit cu care lucrează împreună de mai bine zeflemea gratuită, iar lirismul lor este
capelele crengilor şi alinţi o greutate ţesuturile fructului se face in special patru ani în urmă hu Hadolf Summer. de 40 de ani — de curind au oblinut lipsii de sentimentalism.
p in i In G kg. Cel mai uimitor lucru prin difuziune (procesul in bazn că­ Recordul (mărului din Nürnberg nu premiul Lenin. Pentru activitatea lor dc cancalu-
este viteza cu care se dezvoltă. Din ruia de pilda particulele de zahăr de va putea fi insă omoloqal Pentru a- Propunerea este sprijinită de nu­ rişli K u krin iksi au fost propuşi pen­
momentul înflo ririi şi piua la coacerea meroşi artişti plastici sovietici caro tru Premiul l.enin. Satira politică nu
pe fundul unei ceşti cu ceai apar cu- ceasta arc nevoie să se alle dc falii
com pletă a Iruclului trece mai pu|m 15 persoane calificate. subliniază rezonanta socială a crea­ este insa unicul aspect al creaţiei Jor.
d" o luna, rind şi la suprafaţă). Totuşi în le- ţiei grupului Kukriniksi, simplitatea, Paralel cu desene înţepătoare, mali­
sulurile arborelui veridicitatea şi caracterul democratic ţioase, adevărate manifeste de pro­
do eîrnnli procesul Cafeaua provoacă cancer ? al artei lor, precizia săgeţilor satirice. test, K u krin iksi creează acuarele şi
difuziunii are loc Kuprinnov. K rilov şi Sokolov s-au desene lirice pline de gingăşie şi do
de 50 dc ori mai în liln il la Moscova unde veniseră sâ trislcţc. Cele mai bune dintre ele — A r.T T fc S i -¿¿S
repede deci! înlr-o După tutun, învinuit grav in ca­ studieze pe la mijlocul anilor "20. ilustraţiile la povestirile lui Cehov —
JSSU ceaşcă de ceai. zurile dc cancer pulmonar, iată şi Succesul primei caricaturi executate au adus grupului K u krin iksi o mare
Este o viteză ex­ cafeaua pe banco acuzaţilor. Pe baza în comun, care datează din anul 1025, popularitate. Sint foarte apreciate în
trem de mare. Pină statisticilor stabilite pe 20 de ani, sa­ a hotărî! soarta lor ulterioară. De a- arta plastică sovietică şi lucrările dc
acum oamenii de vantul japonez M E Takahaslii afir­ lunci cei trei nu s-au mai despărţit pictură ale celor trei maeştri, iu spe­
ştiinţă considerau mă că frecventa cazurilor de cancer niciodată. cial pinzclc ..Fuga fasciştilor din Nov-
că viteza difuziunii al prostatei este în slrinsă leqălură In prezent, K rilov are 02 de ani, gorod" şi „S fîrşitul“ apropiate ca temă
- —rt depinde numai de cu procentul consumului de cafea. Kuprianov şi Sokolov cile (ii. To(i (ie qrafica lor antifascistă.
lempernUiră; la Suedia, care se situează în frunte trei sini bunici Kuprianov, K rilov şi Sokolov lu ­
baza acestui pro­ cu un consum anual de H kcj calea Pictorii locuiesc în aceeaşi casă crează separat numai la peisaje. Aici, ta rn te
ces se află mişcă­ fie cop de locuitor, deţine totodată şi in fiecare zi fa ora 10 dimineaţa gusturile lor sint oarecum diferite.
rile termice ale şi recordul la cancerul prostatei : de se intilnesc in acelaşi loc de unde Lui K rilov îi place natura ştearsă din R. F. GERM ANA. — Caracatiţă uriaşă aparţinînd acvariumului Gră­
r } V iy.sV * moleculelor. S-a 17 ori mai multe cazuri rlecîl în Ja­ pleacă împreună spre atelier. Pe dinii zoologice din Berlin. Ea devorează zilnic peste un cculiraclru din
] uşa dovedit ca ..d ifu z ir. ponia, unde nu se bea practic decît diurn discută subiectul unei noi Ju- centrul Rusiei, Ini Sokolov — Volga propriile tentacule, dispreţuind peştii sau racii.
şi regiunea Volgăi, iar Kuprianov este
unea poale fi ac­ ceai. crări. 111 atelier, fiecare dintre ei face poetul frumuseţii modeste o M ării de
i iţ; . v i b Lar ■ r f i i celerată nu numai ) 11 Norvegia, Danemarca, Finlanda, o schiţă. Apoi se alege cea mai hună Azov. Peisajele lor sînL_adcseori pre­
prin ’'încălzire. In Belgia,'unde-consumul anual de cafea dintre cele trei schite care va li baza zentate la expoziţii, fiecare expunînd
ce mod nu se şlie, este de (î kg pe cap de locuitor, a- lucrării, iar din celelalte două se aleg lucrări proprii, dar niciodată în nu­ şTIATl CA...
căci arborele de ceasta formă de cancer este cu mult amănuntele cele mai reuşite. Schi la măr mai mare decit ceilalţi doi.
po W U L X . « W A ‘.fv'F f eîrnnli nn şi-a dez­ mai răspindită decit în Izracl sau iu definitivă este terminală, de oliicei,
mMÊÊÊm văluit încă taina Greciei, de pildă, unde consumul dc de unul dintre pictori, desemnat dc Acum 7 ani a început să lucreze în
Sa. cafea variază între 0,500 şi 1 kq pe comun acord. artă o nouă generaţie K ukrîniksî — In Elveţia s-au pus în vinzare ceasuri electrice de mină nurca „Sot-
iJBjv t cap dc locuitor. In felul acesta lucrează zilnic, de „M ik ro k u k s î" — Nataşa Kuprianova. tronic“ In loc să fie prevăzut cu minutare, cadranul acestora este striat
tu 00 dc linii subţiri şi 12 mai groase, care sint luminate pe rind, indi-
Krilov, M ihail Sokolov. Ei
Andrei
Acesle corespondente sînt foarte
t i Pofta vi HG semnificative, subliniază savantul decenii, cei trei maeştri care au du- cînd în felul acesta 01a şi minutele.
» C y ? ' i V ' F menlional. Cum se explică acesle fe­ bindil o faimă mondială. sînt prieteni ca şi laţii lor, dar pre­ Specialiştii americani au realizat un ceas pliabil, din material p la v
m Este adevărat ră nomene ? Făcîndu-se analiza cafelei tic, care poate fi deformat prin apăsarea cu mina, conlinuind să func­
feră să lucreze separat.
K ukriniksi sini maeştrii racursiu­
mîncînd
ţioneze cu aceeaşi precizie.
prăjite, s-au găsit hidrocarburi can­
cerigene, dar in cantităţi extrem dc Un mare teatru în aer liber la Atena
La Londra s-a conslruit un nou aparat de radio, care sc prezintă ca
k V
•‘iu r j _ •■Mhmar polta vine m in­ mici. Pe de altă parte, cafeauo con­ vede întreaga Alenă, pină la mare, a diverselor talente naţionale în do­ o sticlă dc wisky- Dopul sticlei serveşte drept buton al aparatului pentru
deplasarea scalei. Mişcarea
ei nd. Un tinăr din
scalei produce impresia că în interiorul sti­
Pe colina Licabel de pe care se
ţine hormoni (sau cel puţin substanţe
regiei, artei
interpretative,
clei se urcă sau coboară un lichid.
meniul
N u m bory,
Kurt
chimice de compozilie foarte apropia­
Broun, in virslă de tă de a lor), care joacă un rol in apa- continuă lucrările de conslrucţie a scenografiei, muzicii de scenă, core­ In Africa de sud legea interzicea încă din 1926, sâ sc destupe o sllcla
R. P. POLONA. — Noua metodă de creştere a plan- 05 c|c (1l1j a ,ni n.
r i11 ti cancerului prostatei. unui teatru în aer liber cu o capaci­ grafiei. cu băutură alcoolică în prezenţa unei femei. Astăzi legea a fost modificată
Iclor, fără so). denumită „liidropom c" a fost dezvoltată cat un purcel de Mecanismul pnn care cafeaua ar tate de 4.000 de locuri, care va purta ★ în sensul că acest lucru este permis in localurile care beneficiază de o
în numeroase ţări. Experienţe de acest gen au fost elec- lapte, o jumătate contribui la favorizarea acestui can­ numele dc „Scena greacă“ . Aici se Regizorul grec George Tzavelas a „licenţă feminină“ . Este vorba dc un oarecare număr de baruri din marile
luale şi în Polonia, djnd rezultate excelente. Pc rame sal am. o friplu- cer rămine lotuşi obscur. L'n lucru vor prezenta numai piese greceşti. realizat recent filmul „A ntig on a“ , in­ hoteluri.
speclale, cu o compoziţie de turbă şi ’/.gură se seamănă ri1 ^ l (,vn. o farlu- pare însă in afară de orice îndoială. Directoarea trupei. Ana Sinodinu, cu­ spirat după piesa lui Sofocle. Spre Cercetătorii de la Universilatca din California au descoperit că prin
plantele. Sub acesle rame există bazine pline cu solu- r-c enorma de s.i- Chiar dacă marii băutori de cafea sînt noscuta interpretă a diferitelor per­ deosebire de piesă, film ul amplifică ridicarea jgheabului în care este introdusă hrana pentru porci, pentru
mai expuşi decit alte persoane, nu sc subiectul inlroducind personajul co­ a-t obliga pc aceştia să se ridice in vîrfu l picioarelor in timp ce mă-
(te apoasă de iiigraşammt chimic. Plantele cultivate cu a|jrecjil|3i|-ţ (\0 fruc. sonaje din tragedia antică, a decla­
poate pretinde că ei vor contracta lectiv al masei de soldaţi. nincâ, cantitate.i de slănină obţinută dc la fiecare porc poate creşte cu
această metodă cresc mai repede şi dau irucle mai multe ţn numnj 135 (|e rat că scopul înfiinţării noului teatru
neapărat un cancer al proslalei. După Rolul principal este deţinui de ac­ 0 ta sută.
In fo to : Plante cultivate prin noua metodă „hidro- minute. Atunci cînd cum nici toii marii fumători nu vor este valoriiicarea culturii greceşti, o triţa Irene Pnpas, cunoscută publi­ In S.U.A. a fost realizat un preş care pe baza unui consum minim
ponie“. s-a ridicat de la fi atinşi de cancer pulmonar. posibilitate suplimentară dc afirmare cului nostru din film ul ..Eleclra", dc electricitate topeşte zăpada şi glieafa dc pe treptele din faţa casei.
expoziţia Muzeului Perioada de frecere la feydaääsm
!_c± l
reaiona! din Deva Deosebit de interesaţi în exploatarea h i n A* HA à fîK M Â »V III OMT t(ÍM Íáf4 l í AJ40r¿¿l!A
şi orânduirea feudală bogăţiilor subsolului, în special o AWfi rttu ftf * flflf C ifr.Y T & l îtu iix o z q a v \ í T .
aurului şi fierului, in care ţinutul hu-
nedorean era alit de bogat, sul) slă- Xt.UA0nltA% (UM AIJA rÁ v n fi uţA tfnA
In anul 271 o.n„ reprezentanţii slă- nuri materiale, anul 271 iu i a însem­ imagine a trecutului istoric al ţinutu­ Muzeul din Deva prezintă în con­ pinirea austriacă a luat o dezvoltare Ï * A IIAAH ffiAtPUt ¿(¿Uâfftft aÎ hçÏ a n i a u
pinirii romane au fost nevoiU să pă­ nat altceva de.cil eliberarea de sub lui hunedorcan in perioada dc tre­ tinuare dezvoltarea forţelor dc pro­ deosebita mineritul, care însă a ne­ fix ir jţ Wt\rfAlU\ AWHlf A4*
răsească provincia Dacia. Retragerea jugul sclavagist roman. Principalele cere ld leudalism. Obiectele expuse ducţie în feudalism. Principalele ocu­ cesitat introducerea cel pu-lin parţi­
puterii de stal romane din Dacia a ceulre ale fostei provincii continuă în vitrină : monede, vase, obiecte de paţii ale maselor de producători, a- ală a metodelor de exploatare capi­ i U U i k A IÀ n f i n -
însemnat sfirşilul orindcurii sclavagis­ să fie locuite şi după anul 271. podoabă, completează tabloul acestei qricullura şi meşteşugurile, sînt ilus­ taliste, căci numai astfel se puteau AAT4 & D Í A fapAÙAAQ t t U k i l à
te pe teritoriul Rominiei de azi, ur­ La Ulpia Traiana — Sarmizegelesa perioade alit de sărace in izvoare trate în expoziţia muzeului prin ci- salişface necesităţile imperiului aus­ A Ï i kfAi ¿ K f UMAMnjn tiM4A4
mi nd o nouă perioadă de dezvoltare — fosta capitală a provinciei, la Apu- scrise. Dezvoltarea societăţii înaintea­ leva vechi unelte agricole alături triac de întreţinere a unui complicat
istorică — perioada de trecere la feu­ lum (Alba Inlia), importând centru m i­ ză în direcţia noilor relaţii de pro­ de un masiv plug dc lemn, iar inlr-o aparat militar — birocratic, ducerea A f | f í r r r i « « a ji* i¿pz
dalism, care durează din secolul al litar şi administrativ, s-au descope­ ducţie. Vechile ordşe sclavagiste con­ vitrină sînt expuse diverse unelte de numeroaselor războaie şi înăbuşirea M H 41(040«
Jll-lcs pină in secolul ai X-lea e.n. rit urme ale transformării clădirilor tinuă sâ fie locuite un timp, după meşteşugar şi vase de lut clin seco­ frecventelor răscoale.
Importanta deosebită a cunoaşterii n- publice din epoca romană, pentru ne­ cum am văzul, dar centrul vieţii e- lele X II— X1JF. In sfârşit. Io ieşirea din In condiţiile îm pletirii exploatării MÂti MAf ÏH AÍ* 0
cestoi perioade din istoria pairiei cesităţile practice ale populaţiei ¡11 conomice se deplasează iu mediul să­ prima sală rle expoziţie consacrată feudale cu primele forme ale exploa­ lili RánA^Á
noastre constă in aceea că in perioa­ condiţiile de după retragerea stăpi- tesc. Vechile aşezări dm epoca ro­ perioadei de trecere la feudalism şi tării capitaliste, sdualia ţăranilor io­ íl4(K 0 *rt
da respectivă s-a închegat procesul nirii romane (la Sarmizegelusa, 2idul mană sînt treptat părăsite, cu alit orinduirii feudale, atenţia vizitatoru­ bagi. în special a celor din M unţii
de formare a poporului 51 limbii ro- despărţitor din piatră de riu din mai mult cu cit ele nu olereau su­ lui este atrasă de un mecanism al Apuseni s-a înrăutăţit tot mai mult ŢtA f i « T O f n ifliJiu rca M A î k m t i s u f »r i în m iit i * .
mine. palatul Augnslahlor şi baricadarea ficientă siguranţă in vremurile insta­ unui ceas de turn, una din cele mai Din aceeaşi regiune s-a aprins focul ¿ ca: 1 & A 9 «wJk a n i i n o 4 T * a /o a v i^ A A T d *% **réa»
In urma decăderii şi dispariţiei ora­ m trăriior amfiteatrului, iar la Apu- bile ale migraţiilor popoarelor care interesante piese ale acestei secţii din morii răscoale populare conduse de
şelor, care fuseser«â principala teme­ lnm descoperirea unui cimitir intre se stabileau vremelnic pe teritoriul muzeu. Horea, Cloşca şi Crişan, care, cuprin­ i M o ţ ţ *• i t i n
lie a sncieiălu sclavagiste in epoca ruinele băilor publice romane). M o ­ patriei noastre zând întreaga Transilvanie, a zguduit ¿TfA¿n
romană, ele nu mai puteau juca ve­ nedele din secolul al lV-Ien desco­ Dintre popoarele migratoare, cei Urmează apoi salo cea mare din temelii orînduirea feudală. Prin­ K hA l % í
chiul rol in viaţa fostei provincii. perite în toate locurile amintite do­ care an exercitat o influenţă mai a clădirii rezervată de asemenea in tre multe oile documente privitoare
Centrul vieţii economice se mută dc vedesc fără umbră de îndoială con- importantă asupra dezvoltării socie­ ccn mai mare parte orinduirii feu­ Ui răscoală, vizitatorul poale vedea
)a oraş la sat. In aceste condiţii, linuilalod populaţiei daco-romane pe tăţii autohtone daco-romane au fost dale. O vitrină cu diferite arme şi e- celebrul „ultim atum al lui Horea" din
mica producţie de mărfuri şi econo­ teritoriul vecini Dacii după retra­ slavii, stabiliţi pe teritoriul Rominiei clupamenl militar, <lc la săbii şî vir- H noiembrie I7H4 adresat nobilim ii
mia naturală satisfăceau in condiţii gerea slăpinirii romane. In afară dc de azi în cursul secolelor V I — V il e.n. furi de săgeţi din secolele X I I I — XVI, refugiate în cetatea Devei, in care XL ¿
mai bune necesităţile materiale alo descoperirile monetare din secolul al Nivelul de dezvoltare social-econo- pină la cămăşi de zale. fragmente de este exprimată ideca desfiinţării cla­
societăţii. Acest element va fi prin­ lV lca, foarte importante pentru de­ imcă apropiat cu al băştinaşilor armuri şi cele mai vechi tipuri de sei nobiliare şi îm părţirii păminiu-
cipala caracteristică a noului mod rle monstrarea existenţei in permanentă daco-romani a favorizat convieţuirea arme de foc oortative din secolele riior la ţăranii eliberaţi dm iobăgie. d i f í R B r — — " i
producţie în curs de formare — feu­ a unei populaţii staţiile, băştinaşe, în slavilor cu aceştia. In decurs de ci- X V II— X V III, no vorbesc despre ocu­ Deşi înăbuşită sîngeros, lupta mase­
dalismul. condiţiile frecventelor mişcări de levn secole slavii s-au contopit în paţia principală a clasei stăpiniloare lor ţărăneşti împotriva exploatării fe­
„Tăcerea impresionantă” a izvoa­ populaţii din perioada de trecere la masa populaţiei daco-romane, dar in feudale — războiul. Numai nobilimea udale va continua aproape fără între­
relor privitoare la această perioadă feudalism sini tezaurele dc monede limba română, a cărei formare s a şi orăşenimen bogată avea voie să rupere, cnlininînd cu anul revolu­
a fost folosită <1e unii istorici din tre­ rare sc întind pe o perioadă de mai desăvîrşit in urma acestui proces, nu poarte arme. Doar in cazuri (narle ţionar 1840.
cut drept pretext pentru a susţine multe secole. In acesle tezaure se altă intrat un mare număr de cuvinte sla­ rare, ca de exemplu in perioada lun- Seclia feudală a expoziţiei Muze­ r J S y s ?
teoria reacţionară a dispariţiei totale adunate la un loc monede greceşti, ve. Sub influenţa slavilor s-a accen­ lei antioloniane conduse de vestitul ului din Deva cuprinde şi o intere­ «Ti t i m e Ifl\ v>
a populaţiei băştinaşe daco-romane dacice, monede romdne dinaintea şi tuat procesul de diferenţiere socială conducător de oşti lancu de Hune­ santa coleclie de tipărituri vechi din
rle pe teritoriul Daciei, deoarece în­ din tiirvnil slăpinirii romane in Dacia, din sinul obştilor săteşti, ridicarea doara, au fost mobilizate la luptă secolele X V H -X V III. printre care un
treaga populaţie n fostei provincii ar conlinuînd cu perioada de după re­ unei pături conducătoare — cnozîi şi masele populare, inclusiv ţăranii io­ exemplar din „îndreptarea legii“ apă
fi fost retrasă la sud de Dunăre. In ciu­ tragerea slăpinirii romane şi in sfîr- voievozii, apariţia în secolele IX— XI bagi. rut la Tîiqovişte in anul 1652, unut
da lipsei izvoarelor scrise, cercetările şi: monede bizantine din secolele a primelor formaţiuni statale feudale Un bogat tezaur de podoabe de ar­ din cele mai vechi texte juridice ti­ IftT V 'T T V
arheologice intensificate în anii pute­ V I — XII. Asemenea monede au circu­ timpurii româno-slave — cnezatele şi gint aurit şi alte obiecte de lux părite fn limba romînă. Pe una din
rii populare pc inlreg cuprinsul ţării la! pe teritoriul pairiei noastre în d i­ voievodalele. Întinderea acestor cne­ descoperite pc locul (osiei mînăsliri pagini se află semnătura autografă
ca şi în regiunea Hunedoara, ne per­ ferite poriodclo Gruparea lor în te­ zate şi voievodate pe Icriiorm ) Tran­ franciscane de la Natali Vad (raio­ a lui Avram lancu. care intrase pro­ / s f ? j
mit astăzi să afirmăm cu certitudine zaure, arată alături de permanenta silvaniei este indicată in expoziţia nul Haţeg) ne vorbesc despre viaţa babil în posesia cărţii prin legăturile y r G / ’¡— ¿ / K /
că masa principală a locuitorilor a populaţiei şi continuitatea vieţii eco­ muzeului prinlr-o hartă întocmită pe de huzur a unui alt important ex­ sale cu revoluţionarii din Ţara Ro- ts* ____ -
rămas pe loc după anul 271. cînd a nomice, relaţiile aproape neîntrerupte baza i/.voarelor scrise şi a datelor ar­ ploatator feudal — biserica, instru­ minească refugiaţi în M unţii A p u ­
părăsit Dacia numai o mică parte a dintre băştinaşi şi teritoriile vecine, heologice In regiunea Hunedoara au ment de înrobire spirituală a poporu­ seni. Acest exponat ne anunţă parcă
populaţiei, a cărei existenţă era sirius în expoziţia Muzeului din Deva, o existat voievodalele de la Bălgrad lui. revoluţia din 1848 care va pune c. -
legală dc stalul sclavagist roman: hartă a descoperirilor arheologice din (Alba Iu Ii a), Ţeligrad, (lingă Alba Căderea Transilvaniei sub stâpî- păi orind uirii feudale pe Icritorîul
armata, funcţionarii provinciei, marii lulia) iar in Ţara Haţegului cnezatele nirea austriacă, în ultim ul deceniu patriei noastre.
proprietari de pămînt şi de sclavi. secolele 111— XI, oferă vizitatorilor o amintite în documente pină tîrziu, al secolului X V II, a marcat începu­ Prof. SCHILLING ROLAND
Pagină din „îndreptarea legii", tipărită la Tirgovî.ştc in 1652, cu sc*,a*
Pentru masele de producători de bu­ în secolele X1V -X V. tul descompunerii orind uirii feudale. Muzeul zegionat Huncdoara-Dcva *)àlnr.j â 11 i Avram ïanrn.