Page 89 - 1965-04

| B ib lio te ca C e n t'í’a j
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢl-V A l
B S p o r t
CITIŢI pag. a 2-a

Ei „Realizarea şi depăşirea angajamentului la
IN fontă cu cocs economisit“ — o iniţiativă me­

NUMĂRUL reu actuală /
H PE TEME ŞCOLARE: P reocupări de

DE d irigin te

pag. a 3-a
B De peste hotare
AZI

pag. a 4-a

Gospodărirea iRâD -AM GIHfTâ
MAREA CONGRESULUI PARTIDULUI materialelor —

sarcină B R A D Popasuri

MSMSUL OTEURILOR a fiecărui

constructor prin unitafiie comerciale
Este ora cind luminile rampelor De aici, de la comanda staţiei de
din sălile de spectacole se sting, lucru, cu calm $i pricepere, teh­ îm preună cu tovarăşul Gheorghe
cind se rulează si ultimele secven- nicianul loan Gugu împarte peste Slreuţ, lo c ţiito ru l secretarului orga­
ţe in sălile de cinematograf. Noap­ tot indicaţii, coordonlnd întreaga nizaţiei de partid de la grupul de şan­ Noul anotimp a „apărut" si în vitrinele magazinelor, Expuse cu
tea a cuprins in mantia el întreaga muncă a uriaşei secţii. tiere din Deva, am organizai un raid gust, articole textile, încălţăminte, confecţii si tricotaje de sezon, atrag
Hunedoară Ard cu intensitate doar în zona de con stru cţii G o]du pentru privirile cetăţenilor, mulţi dintre el trecind pragurile magazinelor pen­
luminile combinatului. Aici se ^ . • a vedea preocuparea pentru gospo­ tru a face cumpărături.
munceşte fără contenire, zi şi U D t Ş B f ] 0 dărirea m aterialelor. O prim ă oprire A m intrat în clteva unităţi comerciale din oraşul Brad pentru a
am făcut-o ta blocul D 6. Curăţenie
noapte. | ~ i cunoaşte mai îndeaproape activitatea pe care o desfăşoară lucrătorii
La gura cuptoarelor încinse de de scurtă durată bună. Rar. chior foarte rar. se In lII- din comerţ.
la oţelăria a doua, intilnirea cu ncsc cio tu ri de cărămidă uitată.
noaptea se face aproape pe nebă- Gheorghe Oprea si brigada pe care
gdte de seamă Bătălia oamenilor De opt ori în noaptea spre dumi­ o conduce ne-au fost prezentaţi drept
nu focul primeşte, o dată cu că­ nică feţele scăldate de sudoare ale cei mai buni gospodari. Deci, la p ri­ Prima impresie Şi politeţea trebuie
derea nopţii, sensuri noi. oţelarilor au fost inundate de lu­ mul popas, o im presie favorabilă.
mina bucuriei La toate cele opt Am urcat în bloc pină la cota cea Impresia pe care ne-au făcut-o v i­ să-şi spună cuvîntul
cuptoare au fost elaborate şarje cu mai înaltă. De aici şantierul se vede trinele m agazinului de încălţăm inte
Se preia ştafeta durată mai scurtă decit cea plani­ ca-n palmă. In lre blo cu rile A 6 şi nr. 47 (responsabil Nemeş A ndrei), a
ficată, şarje încadrate în sortimen­ A 6', in tre A Bl şi A 6' ordinea exis­ fost confirm ată şi în In te rio ru l ma­ Unitatea nr. 41. P rofilul — maga­
tul zilei Ele nu constituie decit tentă ne-a atras atentia. Cărăm izile gazinului. R afturile pline de m ărfuri, zin cu articole penlru c o p ii: confec­
Schimbul de noapte preia condu­ preludiul unor viitoare rezultate eficienle, fîşiile prefabricate, grinzile cu d ife rite sortim ente de încălţăm in­ ţii, încălţăm inte şi ju că rii. M are a-
a
fluenţă de cum părători (unitatea
cerea procesului de plămădire a ce le vor obţine oţelariî, consem­ prefabricate, tu b u rile de azbociment, te expuse p riv irilo r, ordinea şi cu­ realizat 60 000 lei peste sarcinile tr i­
o ţe tu lu i Operaţia in sine se des­ nate simplu in angajamente por­ îşi aveau fiecare locul rezervat in a- răţenia din magazin, satisfac pe de­ m estrului I). M u llim e de copii ti-
făşoară după un program intrat nite din inim ă: „In cinstea zilei propierea d ru m u rilo r de acces. In plin exigenţele v izita to rilo r. La a- nîndu-se de mîna mamelor aşteaptă
deja in reflex. Se schimbă cîteva muncii si a celui de-al IV-lea Con­ corturi, tîm plâria ce trebuia in tro d u ­ ceasta se adaugă atitudinea c u v iin ­ gravi să le vină n u d u l penlru a în ­
vorbe, se dau bineţe si apoi in faţa gres al partidului ne vom intensi­ să in operă era depozitată cu g rijă. cioasă a lu cră to rilo r care servesc cu cerca o hăinulâ. o rochiţă sau un
fiecărui cuptor încins o altă echi­ fica eforturile, elaborind peste In raidul întreprins am constatat prom ptitudine, dînd sugestii cumpă­ pantof. In şoaptă, mamele îi îndeam ­
pă de oţelari continuă necontenita sarcinile de plan cît m ai multe Insă şi unele nereguli. De pildă, se ră to rilo r în alegerea m ărfii. nă la lin işte şi răbdare. Această am­
supraveghere a fabricării oţelului. Şarje de oţel de cea mai bună ca­ observă că la baza blocului A 6* exis­ A flu x u l de cetăţeni care trec zilnic bianţă plăcută este insă tulburată nu
Pentru schimbul de după-amiază litate“. tă mormane de moloz, cio tu ri de că­ prin magazin se reflectă în depăşi­ de plinşu! vreunui copil. Nu !
Noaptea s-a scurs pe nesimţite. rămidă nelransportatc. De undo au rea planului la desfacere în trim es­
ziua de muncă s-a încheiat cu — O iei pe aia sau ce faci ?... că
La sfirsitul celor opt ore de muncă provenit ? N i s-a răspuns că au fost tru l 1 cu peste 13.000 lei si în rea li­ n-am tim p ! Interlocutoarea, su rp rin ­
succesele e i : peste 40 de tone de în biroul C.T.C. telefonul sună aruncate din blocuri în urma cură­ zările o b lin u le pe Juna aprilie. A- să de tonul „ca ld “ al vinzătoarei a
oţel în p lu s ; s-au elaborat toate prelung. La capătul firului, tînărul ţeniei efectuate. Tot aici, prin tre m or­ ceasta dovedeşte eă la unitatea am in­ tresărit, lăsînd din mînă obiectul pe
inginer şef de schimb Gheorghe tită lucrează un colectiv entuziast,
Şarjele cuprinse in sortimentul z i­ manele de moloz si pe alături, sc gă­ care îl privea.
Păun. sesc elemente de radiatoare, chiar co r­ care tine ta prestigiul u n ită ţii.
lei. La cuptorul nr. 5. nu demult Nu facem com entarii. Sîntem con­
— Cum stăm cu calitatea pe puri întregi care stau pur şi sim plu A cordînd atenţie cuvenită cere ri­ vinşi că lu c ră to rii m agazinului pen­
ieşit d in reparaţia mijlocie, echipa
schimb, ce deficienţe s-au semna­ aruncate. In aceeaşi situaţie se gă­ lor cum părătorilor, colectivul maga­ tru copii vor reflecta asupra acestei
lui loan Drăghin a încheiat ziua lat, cite şarje avem în afara sorti­ seau si nişle g rila je metalice, core zin u lu i reuşeşte să aibă permanent în lîm p lă ri.
de lucru consemnind o nouă vic­ mentului ? aparţineau lu cră rii m aistru lui loan asigurat un bogat sortim ent de in- ★
torie: şarjă de scurtă durată, în­ Zîmbind, controlorul ii răspunde: K lein. cailâm inle în cadru) căruia acum pre­ Popasurile făcute în u n ită ţile a-
cadrată în sortimentul zilei: O L.T. — Nu s-a semnalat nici o defi­ Lingă bancul de lucru al Instala­ domină cea de sezon. m in ţile $i In altele, ne-au dat posi­
cienţă, tovarăşe in gin er. Nu s-a în­ to rilo r conduşi de Paul Schmidt se
35. In noapte ştafeta a fost predată registrat nici o şarjă in afara sor­ găsea îm prăştiată o anum ită cantitate Multa bune bilitatea să mai cunoaştem m ulte lu ­
echipei lui Teodor Fiţiu. timentului.. V e n flc in d dim ensiunile pieselor, cf! şl calitatea m uncii sale, lăcătuşul de teavă. întrebat despre această si­ cru ri pozitive din activitatea lucră­
Peste tot, de la cuptorul unu la Asa înţeleg oţelarii marilor cup­ Ion Fănic de la U.R.U.M. Petroşani reuşeşte să dea numai lu crări de ca­ tuaţie, şeful de echipă a dat din li­ to rilo r din comerţ, precum şi alte
nieri : „Ce să fac cu ea ? Nu eu am dar... şi una rea
neajunsuri.
cuptorul opt, ştafeta muncii a fost toare să traducă in fapt cuvlnlul litate. Polo: V. O N O IU adus-o...". Dar şeful de echipă nu Lipsurile semnalate nu caracteri­
preluată, iar acum, în puterea dat partidului. Numai la cuptorul zează marca masă a salaria ţilo r de la
Cam aşa stau lu cru rile la magazi­
nopţii, este purtată cu succes spre a elaborat, pînă ta această dată. CU PLANUL PE PATRU ne-a spus că a folosit din ţeava alia­ nul te xtil nr. 43. Si aici vitrin e le sînl O.C.L. Brad. Ele trebuie să stea însă
nr. 8 echipa lui Maier Angustin
tă în dezordine, nu ne-a mai spus că
noi si însemnate victorii. şi el se Tace vinovat de dezordinea frumos aranjate, iar în magazin se mai m ult în atentia conducerii pen­
Din cind in cind în cabina tehni­ mai bine de 500 tone de oţel peste Pro.vocojă (Iq, pamcDii din brigada şa.. .găsesc rnărluri care satisfac toate lru a fi înlăturate in cel mai scurt
lim p. O rganizarea unor c ic lu ri de
cianului coordonator glasurile oftr- sarcina de .plan. LUNI ÎNDEPLINIT Tn iatav®'apVoplei*e a"''centrale? , 1gd 5luY ll^ vP6fS'5hVlOI'v^-acestei • unităţi, conferinţe p.e teme profesionale *şi
larilor se aud amplificate, che- Zorii se Ivesc pe nesimţite, tm- term ice se găseau descărcate, la voia reuşeşte de asemenea să fie la înăl­ a unor schim buri de experienţă, con­
purpurind cerul. Sunetul prelung In .cursul zilei de ieri, ingin eru l • suri tehnico-organizalorice eficace. in lim p lă rii. circa 200— 300 m l. de tea- ţime, bucurîndu-se de aprecierea
mind la o intensificare a ritmu­ vă. Aceasta penlru că n-a fost asigu­ cum părătorilor. Fată de toate aces­ siderăm că ar fi deosebit de utile.
lui de lucru. al sirenei pune capăt celor opt ore Tudor Roza. şctul se rviciu lu i plan de In perioada care a trecui de la în ­ rat un şopron care să perm ită n de­ te aspecte care fac cinste lu cră to ri­ O.C.L. Brad este o unitate relativ
de muncă prestate în puterea la l.F. Baia de Criş, ne-a inform ai ceputul anului >i piuă în prezent fo ­ nou con stituită. M anifestînd însă ue
— Cuptorul opt termină încăr­ printr-o telegramă că m un cilo rii, in ­ restie rii de la l.F. Baia de Cris şi-au pozitare reglementară a ţe vilo r din lor de aici, ceva umbreşte lotuşi ac­
nopţii. Ştafeta succeselor in mun­ P V C . tivitatea lor. Este vorba de aranja­ la început exigenţă fată de lip su ii,
carea la 0,20. Comandaţi fontă li­ gin e rii $» teh nicienii acestei în tre ­ îm bunătăţii organizarea m uncii. au rea şi expunerea m ărfii. Faptul că luptînd penlru ridicarea continuă a
chidă... că este predată mai departe, fiind prinderi. îndrum aţi îndeaproape de folosit din plin tim pul de lucru. Li C oncluzionînd asupra aspectelor în- unele mătăsuri, stofe ele., stau alîr- p re g ă tirii profesionale a lu cră to rilo r,
purtată cu hărnicie sporită tot mai organizaţia de partid, au reuşii să au aplicat cu bune rezullale melo*J lîln ite pe şantierul din Deva, se poale
— Cuptorul patru a topii la ora nate din tavan pină deasupra raftu­ ea se va afirm a tot mai m ult p rin tre
sus. Opt echipe de o ţe la ri părăsesc îndeplinească cu 7 zile îna inie de dele superioare de exploatare a ma­ afirm a eă în general aici există g rijă u n ită ţile fruntaşe din oraşul şi raio­
1.00. Să fie puse oalele la cuptor lată de bunul obştesc, fată de m ate­ rilo r dovedeşte că lin ia simplă, aera­
platforma încinsă de dogoare. Lo­ termen sarcinile producţiei globale sei lemnoase c a : fasonarea in tru n ­ nul Brad.
— Cuptorul doi a evacuat la ora şi m arfă pe cele patru luni ale anu­ chiuri lungi şi ralarge, fasonarea con­ rialele sosite pe şantier. Exemplele tă, tendinţa spre. spaţiu, în care un
cul lor este luat de alte echipe ce M 1H A 1 RUGINESCU
2.00, în 6 ore si 45 de minute — lui. com itentă a lem nului de lucru cu cel negative demonstrează insă că mal produs sau altu l poate fl uşor rem ar­
vor consemna in cartea succese­ trebuie luate o seamă de măsuri care cat de p rivirea cum părătorului n-au
se aude vocea tinărului maistru Acest succes este rodul preocu­ de foc. In g in e rii şi tehnicienii de la
Klusch Oswald. Vocea U trădează lor izbinzi noi, pe măsura presti­ pării lu cră to rilo r de aici penlru rea­ întreprindere au s p rijin ii concret să ducă la evitarea oricărui fel de „p rin s “ aici. Aşa stînd lucrul ile la
giului cîştigat de oţelari. neglijente, la elim inarea tu tu ro r as­
bucuria realizării unei noi şarje lizarea rilm ică, zi de zi, a sarcinilor m un citorii din parchóle în înd epli­ pectelor de slabă gospodărire. magazinul sus am intit, acesta j;e as­ ^ C T U A L IT A T fA
rapide. GH. I. NEGREA de plan. penlru aplicarea unor mă- nirea sarcinilor de plan. pectul unui bazar !n care ornai poa­
A. O AR G A te găsi cu greu ceea ce caută.
9 M une, fn sala „A ria “ din
Deva, un colectiv al T eatru lui de
va prezenta
B u z ă tr a in ic ă piesa „C opacii mor in picioare“
sfat din Petroşani
de A le ja n d ro Casona. Spectaco­
lul, realizat in regla Iul M arcel
Soma, va avea în distribuţie, ca
p rin cip a li in te rpre ţi, pe M ia M a­
La ordinea zilei fccluarea ară tu rilo r. In prim ul rînd m înţatul porum bului cu 4 m aşini c ii, V aier Donca, Ion Tifor, V io ­
rica S uchld-N edelcu.
s-a urm ărit ca tractoarele să fie folo­
2 S.P.C 2, precum şi cu 32 semănă­
site la întreaga lor capacitate de lu ­ to ri cu tracţiune animală. M unca or­ 9 La clu bu l „C o n stru cto ru l“ al
cru. Pe teren urile în pantă, m em brii ganizată în mod corespunzător a făcut I.C.S. Hunedoara, (ov. H oria Ju.-
ca va ţine, astăzi, fn faţa m unci­
URGENTAREA PLANTĂRII to o p e ra to ri efectuează ară tu rile si se­ posibil ca în patru zile să fie în- to rilo r o Inform are p o litică des­
săm intate cu porum b 150 hectare, iar
m ănatul cu atelajele, care în aceste
zile sin i folosite din plin. Ca urm are lucrarea este În plină desfăşurare. pre principalele evenim ente care
au avut loc fn ultim a săplămfnă.
P rintre m ecanizatorii care au m uncit
C A R T O F I L O R a preocupării m ecanizatorilor care bine în aceste zile, am intim pe Is- • In prezenţa a circa 200 de
deservesc această unitate şi a coope­
ra to rilo r, s-a reuşit ca pînă la 26
mailă Schiau. Cornel Groza si Ion
ap rilie să fie pregătite în total aproa­ Mureşan. spectatori a avut loc Ia căm inul
un
concurs
cu ltu ra l din Batlz
Rezultatele cercetărilor ş liln ţitic e 280 ha, iar In Haţeg aproape 380 ha. pe 400 hectare. „C ine citeşte, cunoaşte“ , pe Ierna
şi experienţa u n ită ţilo r agricole fru n ­ N ici in gospodăriile de stat nu s-au In tru cît tem peratura ş! um iditatea LA D IS LA U VANTORSCH1 „C ontem porani cu v iito ru l", con­
taşe au dovedit că plantarea la llm p înregistrat rezultate satisfăcătoare, solului au permis, s-a trecut la însă- corespondent curs ce a con stituit o adevărată
şi în teren bine pregătit a carto filo r planul fiin d realizat în proporţie de lecţie de educaţie pentru tineret.
constituie unul din fa ctorii de care numai 63 la sulă. El a fost organizai de către b ib lio ­
că
Cunoscind faptul
depinde în mare măsură soarta pro­ plan tă rii ca rtofilor nu poate fi d ccil Să grăbim pregăfirea terenului teca căm inului cu ltu ra l din Baliz
in lîrziere a
ducţiei. Ţ in în d seama de acest lucru, in colaborare cu biblioteca regio­
ţăran ii cooperatori din Galda au o r­ păgubitoare, ducind la dim inuarea re­ nală.
ganizat tem einic ac|iunca de plantare coltei, este necesar ca această lucrare şi semănatul porumbului
a carto filo r, ceea ce le-a permis ca in să fie urgentată in toate unităţile. • Dum inică 25 a p rilie a.c. ce­
cileva zile să-şi realizeze sarcina de Specialiştii au datoria să urmărească tăţenii din comuna Sâsciori, raio­
plan stabilită. P lantatul ca rto filo r a zi de zi starea terenului şi de în ­ In ultim ele zile tim pul a devenit p o rţiu n i de teren, fără a aştepta să nul Sebeş au urm ărit cu v iu in ­
fost term inat şl la G.A.S. M in tia , tar dată ce se poate lucra să fie m obilizate prie ln ic penlru efectuarea lu cră rilo r se zvînle întreaga tarla. Sarcina p rin ­ teres evoluţia fo rm a ţiilo r de tea­
la gospodăria de stal din M iercurea toate forţele la term inarea p la n tă rii agricole in cîmp. D atorită organiză­ cipală care stă in faţa m ecanizatori­ tru ale căm inelor cultu rale din
s-au plantat 93 ha, din cele 100 pla­ ca rtofilor in cel mai scurt tim p. Pen­ rii exem plare a m uncii, Sn cadrul co­ lor şi a ţăran ilor cooperatori este La unele cooperative agricole localitate şi Şugag. Cel peste 500
nificate. Acţiunea de plantare a tru grăbirea acestei lu crări trebuie operativelor agricole de producţie din folosirea cu m axim um de randament de producţie din raioanele H a­ de spectatori au răsplătit cu v ii
c a rlo tilo r a (ost organizată şi s-a des­ folosite din p lin cultivatoarele adap­ raionul Sebeş s-a lucrat intens la pre­ a tu tu ro r m ijloacelor. Conducerile La gospodăria agricolă de sfat ţeg, Ilia . şi de pe raza oraşu­ aplauze buna pregătire a a rtiş lj-
făşurat mai bine in cooperativele a- tate penlru efectuarea rig ole lo r. Se gătirea terenului. Prin utilizarea cu S M.T, şi G.A.S. au datoria să se preo­ din Călan s-au pregătit peste 200 lu i regional Deva nu se poate Ior am atori, din cadrul celor două
gricole de produc|ie din raioanele va avea în vedere ca rîn d u rile să fie randament sporit a tractoarelor şi fo­ cupe cu mai m ultă răspundere de lucra cu foaie torţele la pre­ form aţii. |M . ŞERBANESCU, co­
Alba, Sebeş şi oraşul regional Deva, drepte, penlru a uşura mecanizarea losind atelajele pe teren urile situate organizarea lu c ru lu i în schim buri ha. destinate c u ltu rii porum bului. gătirea terenului deoarece exis­ respondent).
unde s-a realizat 84—90 la sută din lu cră rilo r de în g rijire a c u ltu rii. Tot­ in pantă, ţăranii cooperatori din acest prelungite şi pe 2 schim buri pe un In aceste zile se lucrează in ccn tă suprafeţe însemnate i*e pe O In aceste zile, sub în g riji­
plan. In total, in raionul Alba au mai odată este bine ca m aşinile de plantat raion, în ultim ele 3 zile au pregătit număr cît mai mare de tractoare. tinuare la efectuarea arălur«.o< şi care nu s-a:: îm prăştiat ingră- rea C o nsiliu lui agricol regional
rămas de plantai cu cartofi mai pufin existente să fie folosite mai judicios. peste 1500 ha., din care o mare parte şămintele organice. s-au tip ă rit 6.000 broşuri în care
de 60 ha, Iar pe raza oraşului regio­ Ele trebuie deplasate din u n ită ţile in au şi fost însăm întate cu porumb. G răbind pregătirea terenului, u n ită ţi­ la discuit. sin i (raiale urm ătoarele te m e :
nal Deva 30 ha. care s-a term inat plantatul la cele fn In celelalte raioane se constată însă le agricole asigură co n d iţii pentru In fotografic: tractoristu l Vasi.c hrănirea raţionată a va cilo r de
Trebuie arătat însă că realizările care s-a rămas în urmă cu această că pregătirea terenului se desfăşoară scurtarea term enului de semănat, M ureşan pregăteşte terenul pealru lapte, organizarea reproducţiei şi
Înregistrate pină la această dată nu lucrare. C o nsiliile agricole raionale anevoios. Ne referim în special )a ceea ce va perm ite să se obţină re­ semănatul porum bului. selecţiei ta animale in cooperaţi-
pot fi socotite m ulţum itoare. Faptul au datoria să organizeze schim bul de cooperativele agricole de producţie vele agricole de producţie şi in -
colte tot mai bogate.
că terenul în m ajoritatea u n ită ţilo r seminţe in tre u n ităţi, astfel in c it să din raionul O răştie. unde tim p de 3 grâşarea anim alelor. Aplicarea in
s-a pre gă tii încă din toamnă, perm i­ se planteze toate suprafeţele plan i­ zile nu s-a înregistrat nici o reali­ practică a m etodelor reieşite din
tea ca plantatul ca rto filo r să lie a- ficate. In acelaşi timp, specialiştilor zare. Aceasta dovedeşte că specialiş­ aceste broşuri, care au fost d ifu ­
proapc term inat. Dar, pînă acum s-au din u n ită ţile agricole de producţie le t i şi co n siliile de conducere ale co­ Duminica pe ogoare zate u n ită ţilo r agricole din regiu­
plantat abia 2.799 ha din cele 4.116 revine sarcina de-a se preocupa cu operativelor agricole nu se preocu­ ne, constituie un m ijlo c im portant
stabilite. C ooperativele agricole de g rijă de organizarea lo tu rilo r semin- pă în suficientă măsură de id e n tifi­ pentru îm bunătăţirea continuă a
producţie de pe raza oraşului regio­ cere şi a lo tu rilo r com parative la carea suprafeţelor pe care se poate Pentru grăbirea pregătirii tere­ tă campanie. In zilele de sîmbă:ă a c tiv ită ţii în sectorul zootehnic.
nal Hunedoara şi-au realizat planul cultura cartofilor. nului ţi a insămînţărilor, mecani­ şi duminică m eca nizatorii şi ţă­ £ La staţia de radioficare din
doar în proporţie de 33 la sulă. iar în Do m ăsurile pe care le iau în aceste lucra. O situaţie asemănătoare se în- zatorii si ţăranii cooperatori din ranii cooperatori au pregătit pa­ Deva a avut loc un sim pozion cu
tUneşte şi în raioanele Ilia, Brad şi
raioanele Brad şi Ilia s-a plantat abia zile organele şi organizaţiile de par­ raionul Sebeş se străduiesc să fo­ tul germinativ pe mai mult de 300 tema „V ia ţa fericită a tin e re lu lu i
jum ătate din suprafaţa prevăzută. De tid pentru term inarea grabnică a oraşele regionale Deva şi Hunedoa­ losească din plin fiecare zi priel­ ha, iar alte 415 ha au fost însămln- din patria noastră". Sim pozionul a
asemenea, în raionul O răştie au mal plantării ca rto filo r depinde in mare ra, unde de la 22 a p rilie şi pină acum nică pentru efectuarea lucrărilor a- ţate cu porumb. Ca exemple po­ fost organizai de com itetul orăşe­
rămas de plantai cu cartofi peste măsură producţia ce se va realiza. s-a pregătii abia cite 2-3 la sută din gricole în cîmp. lată de ce pe o- zitive in această direcţie pot fi date nesc U.T.M. in colaborare cu con­
suprafeţele planificate. In total, co­ goare, in cursul zilei de du m in ică cooperativele agricole de producţie ducerea clu b u lu i U.R.C.M. ş| a ca­
operativele agricole de producţie au se puteau întîlni sute de lucrători din Galda, Berghin, Miceşti, Cisiei sei creaţiei populare.
pregătit patul germ inativ pe mai pu­
lei pa ta*aa zile — 150 h ecta re de 30.000 ha. din cele aproape la pregătirea palului germinativ ş.a. care au pregătit şi au semănat raionul Ilia, participă în număr
0 T in e rii din comuna Burjuc,
Rezultatele
cele
şi la semănat.
ţin
53.000 prevăzute. Si fn gospodăriile de mai bune la semănatul porumbului cele mai mari suprafeţe. mare la acţiunile patriotice. El au
Mecanizatorii de la S.M.T. Ha­
sem ănatfe ca porum b stat trebuie im pulsionate arăturile, le-au obţinut ţăranii cooperatori curăţat peste 10 ha de păşuni,
această lucrare fiin d efectuată abia din Girbova, care au efectuat a- ţeg au lucrat şi ei duminică la au plantat un mare număr de pu-
in proporţie de 62 la sută. ceastă lucrare pe 40 ha. De aseme­ pregătirea terenului cu peste 100 ie ţl in pădurea comunală, au co­
La coooeratîva agricolă de produc­ prevăzut să cu ltive în acest an 560 nea, la cooperativa agricolă de
ţie din Ohaba, raionul Sebeş, munca de hectare cu porumb. Folosind fieca­ Ţ inînd seama de faptul că tim pul producţie din Sebeş s-a semănat tractoare, efectuînd arături pe a- lectat peste 1.500 kg tie r vechi.
se desfăşoară din plin. Acest fapt se re zi şi oră bună de lucru, s-a trecut este destul de înaintat şi că orice în- porumb pe 35 ha, la Daia pe 22 proape 300 hectare. Preşedintele călre in g in e ru l agronom: T in e rii din salul Petreştl, spre e-
xem plu, au transportat şi fasonai
datoreste în prim ul rînd bunei orga­ la pregătirea patului germ inativ. Pe tirzie re la semănat duce la scăderea ha, la Roşia şl Ohaba pe cite 20 Acest lucru dovedeşte o preocu­ ...Şi să mai spună cineva că nu lem nul necesar pentru îm prejm ui­
suprafeţele arate din toamnă s-a fă­ producţiei, este necesar ca în aceste ha, la Vingard pe 15 ha etc. pare susţinută din partea mecani­ avem Iniţiativă şi nu folosim toate
nizări a lu cră rilo r de pregătire a te­ rea şcolii şi a căm inului cultural.
cut doar discuirea terenului. Conco­ zile să fie folosite din plin toate trac­ Şi In raionul Alba s-a înregistrat zatorilor şi a ţăranilor cooperatori posibilităţile pentru grăbirea lucrări­
ren ului şi semănat. m itent. pe tarlalele neogorîte s-a tre­ toarele si atelaiele la pregătirea pa­ o preocupare susţinută pentru gră­ penlru asigurarea unei baze trai­ lor din campania de primăvară... fM ARIŞ AURORA — corespon­
In total, cooperatorii de aici şi-au cut cu toate forţele existente la e- tu lu i germ inativ. Trebuie lucrat pe birea ritmului lucrărilor din aceas­ nice recoltei viitoare. Desen de V. M IH Â IL E S C U dentă.