Page 9 - 1965-04
P. 9

ADUNARE  CONSACRATA  CELEI  DE-A  XX-A
                                                                                                   PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE,  LNIŢI-Va !


                                                                                                                                                              ANIVERSĂRI  A  ELIBERĂRII  UNGARIEI
              •ä
               ¡ í f ^ .  pÈl
              WS^m                                                                                                                                  La  clubul  uzinelor  „Republica*  din   de  înrîurire  a  ideilor  marxism-leni-   In  încheiere  vorb itoru l  S  trans­
                                                                                                                                                  Capitală  a  avut  loc  vineri  o  adu­  nisraului.                   mis  poporului  ungar  urări  de  noi  suc­
                                                                                                                                                  nare  consacrată  celei  dc-a  XX-a  ani­  Referindu-se  la  relaţiile  dintre  cele   cese  în  desăvârşirea  construcţiei  so­
                                                                                                                                                  versări  a  eliberării  Ungariei  de  sub   două  ţâri  tovarăşul  Alexandru  Dră­  cialismului,  în  înflorirea   Republicii
                                                                                                                                                  jugul  fascist.                    ghici  a  spus:  In  trecut  clasele  ex­  Populare  Ungare,  prietene,  în  lupta
                                                                                                                                                    A u   participat  tovarăşii  Alexandru   ploatatoare  duceau  o  politică  de  în ­  pentru  cauza  nobilă  a  socialismului
                                                                                                                                                  Bîrlădeanu,  Alexandru  Drăghici,  Le-   vrăjbire  si  dezbinare  a   popoarelor   51  păcii“ .
                                                                                                                                                  onte  Răulu,  Corneliu  Mănescu,  m i­  noastre.  Puterile  imperialiste  alimen­  In  continuare  a  luat  cuvînlul  am­
                                                                                                                                                  nistrul  afacerilor  externe,  membri  ai   tau  disensiunile  şi  discordia  între  Ro-   basadorul  R.P.  Ungare  la  Bucureşti,
                                                                                                                                                  C.C.  al  P.M.R.,  ai  guvernului,  con­  niînia  si  Ungaria.  Dar  51  în   acele   Jozsef  Vince,  care  a  spus:
                                                                                                                                                  ducători  ai  unor  instituţii  ccnirale   vrem uri  întunecate  cei  mai  Inainlali   „La  4  aprilie  1965  Ungaria  sărbă­
                                                                                                                                                  si  organizaţii  obşteşti,  ziarisli  roinîni   fii  ai  celor  două  popoare  au  militat   toreşte  cea  de-a  XX-a  aniversare  a
                                                                                                                                                  şi  străini.                       penlru  prietenia  romino-ungară.  Oa­  eliberării  sale.  Acum   20  de  ani,  u n i­
                                                                                                                                                                                                                        unile  Arm atei  Sovietice  victorioasa
                                                                                                                                                    A u   fost  prezenţi  şefi  ai  unor  m i­  menii  muncii  romîni  şi  unguri   au
                                                                                                                                                  siuni  diplomatice  acreditaţi  în  R.P.   luptat  adesea  umăr  la  umăr  penlru   au  distrus  rezistenta  armatei  germa­
                                                                                                                                                  Romînâ  .si  alţi  membri  ai  corpului   libertate,  si  progres  social.  ne  fasciste  şi  a  complicilor  unguri.
                                                                                                                                                                                       O  minunată  manifestare  a  acestei
                                                                                                                                                  diplomatic.                        prietenii   au   constituit-o   acţiunile   In  lupta  penlru  eliberarea  Ungariei,
                                                                                                                                                                                                                        alături  de  ost aşii  sovietici,  au  pa rti­
                                           A gendă  d e  in treeere                                                                               răşul  Ion  Cosma,  membru  al  C.C.  al   clasei  muncitoare  din  Romînia  care   cipat  si  ostaşii  si  ofiţerii   romîni.
                                                                                                                                                    Adunarea  a  fost  deschisă  dc  tova­
         LA  ORDINEA  ZILEI                                                                                                                       P.M.R.,  preşedintele  Comitetului  exe­  s-a  ridicat  în  anul  1919  în  apărarea   Foarte  mulţi  dintre  ci  au  căzut  e-
                                                                                                                                                  cutiv  al  Sfatului  popular  al   Capi­  Republicii  Sovietice   Ungare  cît  si   roic  în  decursul  acestor  lupte.  A-
                                                                                                                                                                                                                        mintirea  acestor  ofiţeri  si  ostaşi  ro­
                                                                                                                                                                                     solidaritatea   proletariatului   ungar
                                                                                                                                                  talei.                                                                mîni,  ca  si  a  tovarăşilor  lor  de  luptă
         Măsuri  pentru                                   Primul  trimestru  al  acestui  an  a  lost  încheiat  de  nume­                          Luînd  cuvînlul,  tovarăşul  A le xan­  cu  luptele  revoluţionare  ale   clasei   sovietici  şi   bulgari,  trăieşte  adine
                                                                                                                                                                                                             împotriva
                                                                                                                                                                                     muncitoare  din  Rominia
                                                        roase  colective  de  muncă  din  regiunea  noastră  cu  sarcinile  M a i  m a u          dru  Drăghici,  a  spus :          exploatării  şi  fascismului.   Sîngele   în  inima  poporului  ungar.
                                                                                                                                                                                                                         In  continuare,  vorbitorul  a  trecut
                                                                                                                                                    „A nim at  de  sentimente  de  priete­
         asigurarea                                     de  plan  depăşite.  Eforturile  depuse  de  muncitori,  tehnicieni   m in e re u         nie  frăţească  poporul  romîn  parti­  vărsat  de  armata  romînă  pentru  eli­  în  revistă  realizările  obţinute  în  cei
                                                                                                                                                                                     berarea  Ungariei  dc  sub  jugul  fas­
                                                        şl  ingineri  pentru  sporirea  producţiei  s-au  concretizat
                                                                                                           in
                                                        realizarea  înainte  de  termen  a  sarcinilor  trimestriale,  In  a-                     cipă  din  loală  inima  la  sărbătoarea   cist  a  cimentat  prietenia  dintre  po­  20  de  ani  dc  la  eliberare  de  poporul
                                                                                                                                                  poporului  ungar  ‘—  cea  de-a  XX-a  a-   poarele   noastre.   Constatăm   cu   ungar,  subliniind  că  dezvoltarea  po­
         bazei  furaiere                                stată  că  din  uzine  şi  fabrici,  din  minele  V ăii  Jiului,   din  f u r a i a i e S o r  sub  jugul  fascist.  Acum   douăzeci  de   deosebilă  satisfacţie  că  relaţiile  de   litică  şi  economică  a  Ungariei,  con­
                                                        cesle  zile,  cînd  se  face  bilanţul  prim ului  trimestru,  se  con­
                                                                                                                                                  mversarc  a  eliberării  patriei  sale  dc
                                                                                                                                                                                                                       struirea  socialismului  au  fost  caracte­
                                                        Poiana  Ruscă,  s-au  trim is  patriei  mai  multe  produse.   mai                        ani,  ca  urmare  a  strălucitelor  vic­  colaborare  dintre  R.P.  Romînă  si  R.P.   rizate  lot  timpul  de  relaţiile  strînse
                                                                                                                                                                                    Ungară  se  dezvoltă  continuu.  A   cres­
                                                        mult  cărbune,  mai  mult  minereu  de  fier.  Dar,  să  dăm  grai   La  exploatările  miniere  din  Poiana   torii  ale  Armatei  Sovietice  în  lupta
          Experienţa   unităţilor   agricole                                                                                                                                        cut  an  de  an  volum ul  schimburilor   Si  prieteneşti  cu  celelalte  ţări  socia­
         fruntaşe  a  dovedit  că  oblinerea  unor      c ifre lo r:                                            Ruscă  —   Teliuc  $i  Ghelar  .—  lupta   penlru  infrîngerea  Germanici  .hitlc-   economice,  colaborarea  tehnico-ştiin-   liste  frăţeşti.  Guvernul   Republicii
                                                                                                                pentru  mai  mult  minereu  s-a  împle­
         producţii  sporite  si  ieftine  de  carne,                                                                                              rişte,  la  4  aprilie  1945  întregul  ieri-   Ufică  şi  culturală.  Populare  Ungare  consideră  ca  o  sar­
                                                                                                                tii  strîns  cu  lupta  pentru  calitate.   loriu  al  Ungariei  a  fost   eliberat.
         lapte  si  lina  depinde  în  măsura  ho-                                                              M in e rii  de  la  Teliuc  $i-au  organizat                          Avem   convingerea  că  relaţiile  de   cină  importantă  a  sa  să  se  străduia­
         tărîtoare  de  asigurarea  unei  puter­                                                                mai  bine  munca,  au  folosit  mai  ra­  Umăr  la  umăr  cu  trupele   sovietice   prietenie  si  colaborare  dintre  ţările   scă  din  toate  puterile  penlru  a  con­
         nice  baze  lurajere,  de  producerea  cu                                                              ţional  maşinile  si  utilajele.  Ca  u r­  au  luptat  eroic  ostaşii  şi  ofiţerii  A r ­  şi  popoarele  noastre  se  vor  dezvol­  tribui  la  cimentarea  unităţii  tarilor
        cheltuieli  cit  mai  scăzute  a  unui  sor-                                                            mare  ei  au  reuşit  să-si  îndeplinească   matei  romîne,  vărsindu-si   sîngele   ta  continuu  51  în  viito r  contribuind   socialiste.
         •imcnL  bogat  si  variat  de  nutreţuri.                                                              planul  trimestrial  la  minereul  mar­  pentru  libertatea  poporului   ungar,   la  întărirea  unităţii,  alianţei  si  fră­  Poporul  şi  guvernul  nostru  a  spus
         ,\n  regiunea  noastră  sursa  principa­                                                                                                 penlru  victoria  deplină  asupra  fas­
                                                                                                                fă  în  proporţie  de  117,93  la  sută, , să                        ţiei   tuturor   popoarelor   comunităţii   în  continuare  vorbitorul,  condamnă
         lă  si  cea  mai  ieftină  de  nutreluri  ce                                                                                             cismului.                          socialiste.
                                                                                                                livreze  Uzinei  de  preparare  din  Te­                                                               cu  hotărîre  atacurile  im perialism ului
        se  folosesc  în  hrana  animalelor  pe                                                                 liuc.  în  afara  planului,  peste  31.000   Poporul  ungar  se  prezintă  Ia  cea                     american  îndreptate  împotriva   po­
         timpul  verii  o  constituie  iarba   de                                                                                                                                     Angajate  inlr-o  uriaşă  muncă  con­
                                                                                                                tone  minereu.  Lupta  pentru  calitate   de-a  XX-a  aniversare  a  eliberării  cu   structivă,  pătrunse  de  spiritul  răs­  porului   din  R.D.   Vietnam   şi   din
        pe  păşunile  naturale.  Producţia   de                                                                                                   un  bogat  bilanţ  de  realizări  în  con­                           Vietnam ul  de  sud,  ‘ precum  si  împo­
         masă  verde  ee  se  realizează  de   pe                                                               desfăşurată  de-a  lungul   întregului                               punderii  pentru  soarta  omenirii,  ţări­  triva  altor  (Ari  si  popoare  din  Indo-
       |  pajişti  poate  si  trebuie  să  fie  mă­                                                             l^roces  de  extraeiie  a  condus  Ia  îm ­  strucţia  socialistă.  Industria  R.P.  Un­  le  noastre,  ca  si  celelalte  lari  socia­
                                                                                                                bunătăţirea   conţinutului   minereului   gare  a  cunoscut  o  mare  dezvoltare,   liste,  sini  profund  interesate  în  men­  china.
        rită  continuu.  In  acest  scop  este  ne­
        cesar  să  se  stabilească  $i  să  se  a-                                                              extras.  Faptul  este  confirmat  de  cele   volumul  producţiei  globale   indus­  ţinerea  si  conselidarea  păcii.  Poporul  ungar  urmăreşte  cu  bu­
        plice  o  serie  de  măsuri  agrotehnice.                                                               10.410  tone  fior  livrate  peste  plan   triale  fiind  la  sfirşilui  anului  1964  dc   Oamenii  muncii  din  patria   noa-   curie  lupta  eroică  si  munca  ro d n i­
        Rezultatele  practice  au  dovedit   că                                                                 în  producţia  marfă.             peste  5  ori  mai  mare  decît  înainte   slră  în  slrînsă  unire  cu  forţele  pă­  că  dusă  de  poporul  frate  romîn.  con­
         prin  supraînsămînţarea,   fertilizarea,                                                                 Şi  la  Ghelar  bilanţul  primului  tri­  de  război.  Locul  vechii   agriculturi   cii  şi  progresului  condamnă  cu  ho-   dus  de  Partidul  Muncitoresc  Romîn
         irigarea,  curăţarea  păşunilor  si  fo­                                                               mestru  este  bogat.  Aplicînd  metode   rudimentare,  în  care   48  Ia  sulă  din   tărîre  agresiunea  S.U.A.,  împotriva   —  a  spus  vorbitorul  —   si  acordă
        losirea  lor  raţională,  producţia   de                                                                de  extracţie  rle  mare  ■ productivitate   suprafaţa  agricolă  aparţine«]  grofilor   R.D.  Vietnam,  îşi  exprimă  solidarita­  o  mare  apreciere  succeselor  oblinute
        masă  verde  poate  fi  dublată   sau                                                                   cum  sint  :  exploatarea  în  subetaje,   $i  clerului,  l-a  luat  marea  agricultură   tea  frăţească  cu  eroicul  popor  viet­  In  construirea  socialismului,  pentru
        chiar  triplată.  In  perioada  actuală,                                                                cu  înmagazinarea  minereului  şi  cea   socialistă  mecanizată.  Nivelul  de  trai   namez  care  luplă  cu  curaj  si  băr-   ridicarea  patriei  sale,  în  care  un  rol
        cînd  volumul  lucrărilor  în  agricul­                                                                 combinată,  m inerii  de  aici  au  extras   al  celor  ce  muncesc  a  crescut  con­  băfie  pentru  libertate  şi  independen­  deosebit  a  avut  tovarăşul  Gheorghe
        tură  este  mai  mic,  o  parIo  din  forţa                                                             jîpste  prevederile  planului  2.572  tone   tinuu.                  tă  naţionala.                    Gheorghiu-Dej,  marele  fiu  al  poporu­
        de  muncă  trebuie  să  fio  utilizată  la                                                              minereu.  Expediind  furnalelor  şl  m i­                             Unitatea  $i  coeziunea  tuturor  for­  lui  romîn,  eminent  luptător  al  miş­
        curăţarea  păşunilor   şi  ferlilizarca                                                                 nereu  din  silozuri,  E.M.  Ghelar  $i-a   Poporul  ungar  se  poate  mîndri  pe   ţelor  iubitoare  de  pace  —   sistemul   cării   muncitoreşti  internaţionale.
        lor.  Acţiunea  de  curăţare  s-a  bucu­                                                                depăşit  planul  de  livră ri  cu   5.339   drept  cuvînt  cu  realizările  sale  în   mondial   socialist,  mişcarea   m unci­  Eliberarea  ţărilor  noastre  a  deschis
        rat  de  mai  multă  atenţie  din  partea                                                               tone  minereu  de  bună  calitate,  ceea   construirea  socialismului,   obţinute   torească  şi  democratică   internaţio­  o  nouă  eră  în  istoria   I-gătu rilo r
        conducerilor  cooperativelor  agricole                                                                  ce  a  făcut  ca  şi  planul  de  fier   din   sub  conducerea  Partidului  M u n cito ­  nală,  noile  state  independente  —   a-   dintre  ţările  si  popoarele  noastre.
        de  producţie  din  raioanele   Alba,                                                                   minereul  livrat  să  lie  depăşit   cu   resc  Socialist  Ungar,  a  Comitetului                      Legăturile  noastre  se  lărgesc  din  ce
        Sebeş  si  do  pe  raza  oraşului  regio­                                                               peste  2.400  tone.               său  Central  în  frunte  cu  tovarăşul   ceste  forte  uriaşe  sint  capabile  să   în  ce  mai  mult  în  domeniul  politic,
        nal  Deva.  In  celelalte  raioane  aceas­                                                                                                                                   asigure  pacea  în  lume.  Profund  de­  economic  si  cultural.  Sînt  adînc  con­
                                                                                                                                                  Janos  Kadar.
        tă  lucrare  a  fost  neglijată  aproape                                                                                                                                     votat  princip iilor  internaţionalismu­  vins  că  poporul  romîn  va  obţine  noi
        complet.  Sub   nivelul  posibilităţilor                                                                                                    Ca  vecin  si  prieten,  poporul  romîn   lui  proletar,  partidul  nostru  m ilitea­  succese  însemnate  în  construirea  Ro-
        se  prezintă  şi  situaţia  privind  îngră-                                                             Sporind                           se  bucură  sincer  de  succesele  po­                               m înici  socialiste".
        sarea  păşunilor.  Pină  acum,  în  total                                                                                                 porului  ungar, care înaintează  pe  dru­  ză  perseverent  pentru  unitatea   şi   Cuvîntările.  au   fost  în  repetate
                                                                                                                                                  mul  luminos  al  socialismului.  Reali­
        pe  regiune  s*au  curăţat  mai  puţin                                                                                                                                      coeziunea  ţărilor  sistemului  mondial   rtnduri  subliniate  cu  aplauze.
        de  10000  ha  păşune  si  s-au  fe rtili­                                                              productivitatea                   zările  R.P.  Ungare,  ale  tării  noastre,   socialist  si  a  mişcării   comuniste   In  încheierea  adunării,  a  fost  pre­
        zat  abia  117  ha.                                                                                                                       ale  tuturor  ţărilor  socialiste  con tri­                          zentat  un  program  artistic.
                                                                                                                                                  buie  la  întărirea  forţei  sistemului  so­  mondiale  sub  steagul  marxism-leni-
          In  scopul  asigurării  unei  hrăniri                                                                                                   cialist  mondial,  la  creşterea  puterii  nismului.                                      (Agerpres)
        corespunzătoare  a  animalelor  pe  pe­                                                                 muncii
        rioada  de  stabulatie  este  necesar  să
        existe  o  preocupare  susţinută  pentru
        sporirea  producţiei  de  nutreţuri  cul­                                                                 Buna  organizare  a  lucrului,  folo­  LA  AMBASADA  R.P.  D1VGARE  P1IV  BUCUREŞTI
         tivate.  Iată  de  ce,  pe  lingă  în g riji­                                                          sirea  judicioasă  a  timpului,  aprovi­                                                               Vernisajul  expoziţiei
         rea  plantelor  perene  pentru  nulrel                                                                 zionarea  ritmică  cu  materiale   stau
         prezintă  o  deosebilă  importantă  în-                                                                permanent  în   atenţia   muncitorilor,                                                                de  artă  plastică
        sămintarea  în  epoca  optimă  a  cultu­                                                                tehnicienilor  si  inginerilor  din  sec­
        rilor-  furajere  prevăzute  pentru  acest                                                              ţia  turnătorie  nr.  1  a  U V.  Călan.  A-   Festivitatea  inmînării  unor  distincţii               ungară
         an.  Rezultate  mai  bune  în  privinţa                                                                ceslea  au  fost  principalele  căi   prin
         însămînţării  plantelor  de  nutreţ  clin                                                              care  'c o le c tiv u l  ssocţiei.  A  .«reuşit  s$   C n -p rile j’u l  celcU^e-o,  2£Ua  aruver—,  ■alteia:-  Cu  p r i le j u l.apropiatei  noastre   In   sala   Dalles   a   avut   loc,
         urgenta  1  au  obţinut  cooperativele                                                                “Sfioî'eoSrcă  frr'p rin fm l  trimestru  pro­  sări  a  eliberării  Ungariei  de  sub  ju ­  sărbători,  poporul  ungar  se  gîndeste   vineri  la  amiazăF-vjârPisajul.unei  ex­
         agricole  de  producţie   din  raionul                                                                 ductivitatea  muncii,  să  realizeze   o   gul   fascist,   ambasadorul   RP.  U n­  cu  recunoştinţă  şi  stimă  la  cei  42.000   poziţii  de  artă  plastică  ungară,  or­
         Alba  si  de  pe  raza  oraşului  regio­  Pentru  ea  noul  produs  al  Fabricii  chimico  din  Orăţlie  —   san-   însemnată  cantitate  de  produse  peste                                                  ganizată  de  Comitetul  de  Stat  pentru
         nal  Deva.  In  gospodăriile  de  stat  s i l    dalele  din  mase  plastice  —   su  se  bucure  dc  aprecieri  unanime   in   plan.    gare  la  Bucureşti,  Jozsef  Vince,  a  în-   de  eroi  ai  poporului  romîn  care,şi-au   Cultură  şi  Artă,
         cooperativele  agricole  din  celela lte'   sezonul  cald,  lucratorii  secţiei  „mase  plastice"  se  preocupă  îndeaproa­  Astfel,  turnălorii  de  Ia  radiatoare   mînat  distincţii  unor  generali  si  ofi­  je rtfit  viata  pentru  eliberarea  Unga­  A u  participat  Ion  Pas,  preşedintele
                                                                                                                                                  ţeri  superiori
                                                                                                                                                                rom îni  care  au  luat
         raioane  s-au  însămînţat  culturi  fu­  pe  .dc  calitatea  produselor.  Operatorul  loan   llobeanu  si  mecanicul   si-au  depăşit  sarcinile   trimestriale            riei  de  sub  ju gu l  fascist,  creindu-se   Institutului  romîn   pentru  relaţiile
         rajere  pe  mai  puţin  do  22  la   sulă                                                              cu  43  tone  radiatoare  tu rn a te ;   cei   parte  la  luptele  de  eliberare  a  ţării   astfel  condiţiile  prelim inare  ale  con­  culturale  cu  străinătatea,  Boris  Ca-
                                                                                                                                                  vecine.
         din  suprafeţele  planificate.  Se  cu­  ) eglo)  Alexandru  Boko  ascultă  cu  atenţie  sjalurile  maistrului  prin­  de  la  piese  sanitare  au  turnat  peste          struirii  societăţii  socialiste  în  tara
                                            cipal  îosif  Rusu,  referitoare  la  calitatea  noului  produs.                                        Au  participat  Grigore   Geamănu,                                 ragea,  preşedintele  Consiliului  artelor
         noaşte  faptul   că  înlîrzierea  semă­                                                                12  tone  chiuvete  duble,  rezervoare,                             noastră.  Distincţiile  înmînate  repre­  plastice,  numeroşi  artişti  plastici  sl
         natului  are  o  influenţă  negativă  a-                                                               console,  cu  8,3  tone  mai  multe  piese   secretarul  Consiliului  de  Stat,  mem­
                                                                                                                                                  bri  ai  Consiliului  de  Stat,  adjuncţi  ai   zintă  recunoştinţa  şi  stima  adîncă  a   alli  oameni  de  artă  $i  cultură.
         supra  producţiei,  ducînd  la  dim in u ­                                                             sanitare,  99  bucăţi  vane  penlru  băi,   m iniştrilor  afacerilor  externe,  forţe­
         area  ei.  lată  de  ce  este  necesar  ca   22.722  fîoree  forată  peste  plan                       precum  si  cu  2  tone  mai  mulţi  ci­  lor  armate  si  afacerilor  interne,  ge­  poporului  ungar  adresate  tuturor  m i­  A u  fost  prezenţi  şefi  ai  unor  m i­
         printr-o   organizare   exemplară  a                                                                   lindri  penlru  laminoare.  Luptînd  pen­  nerali  si  ofiţeri  superiori  activi  şi  in   lita rilo r  romîni  care  au  participat  la   siuni  diplomatice  si  alţi  membri  ai
         muncii  si  folosirea  judicioasă  a  m ij­                                                            tru   îmbunătăţirea   calităţii,  colecti­  rezervă.                eliberarea  Ungariei,  precum  şi  între­  corpului  diplomatic.
         loacelor  si  forţelor  existente  în  fie­  De  la  începutul  acestui  an  înlre-   nere  şi  reparaţii,  furnaliştii  au  reu­  vul  secţiei  a .re u ş it  să  reducă  pro­  gului  popor  frate  romîn.
         care  unitate  să  se  asigure  executa­  cerea  lurna lislilo r  s-a  soldat  cu  de­  şit  să  dea  în  prim ul  trimestru  al  a-   centul  de  rebuturi  cu  1  la  .sută,  re-   A u  fost  înmînate:  „O rd in u l  R.  P.   A u  rostit  scurte  cuvîntări  Ion  Iri-
         rea  în  condiţii  agrotehnice  corespun­  păşirea  ritmică  a  planului  de  pro­  cestui  an  în  plus  faţă  de  prevede­  alizînd  pe  această  cale  16,5   lone   Ungare"  generalului  de  armată  la-   In  numele  celor  distinşi  a  luat  cu-   mcscu,  vicepreşedinte  al  Uniunii  ar­
                                           ducţie.  Lună  de  lună  colectivele  ce­  rile  planului  22.722  tone  fontă.                        cob  Teclu,  „O rd in u l  Drapelul  R.P.
         zătoare  a  tuluror  lucrărilor  menile   lor  trei  secţii  de  furnale  ale  Com-                    produse  în  plus  faţă  dc  plan.  Ungare“  gradul  I  generalului  de  ar-   vîntul  general  de  armată  Ion  Tulo-   tiştilor  plastici,  si  Jozsef  Vince,  am­
                                                                               Cele  mai  frumoase  rezultate
                                                                                                                 In  fruntea  întrecerii  s-au
                                                                                                           au
                                                                                                                                           situat
         să  contribuie  la  şporirea  producţiei   binalului  siderurgic  din  Hunedoara   fost  oblinute  de  colectivul  secţiei  a   turnătorii  din  brigada  de  la  radia­  maU’i  Ion  Tutoveanu,  „O rd in u l  Dra­  veanu.  basadorul  R.P.  Ungare  la  Bucureşti.
         de  furaje.  De  modul  cum  se  preo­  au  înscris  în  graficele  întrecerii  noi   111-a  furnale  care,  in  perioada  amin­  toare  condusă  de  tov.  V io rel  Avram   pelul  R.P.  Ungare"  gradul  II  genera-
                                           succese  In d ru jia U   îndeaproape   de                                                                                                                     (Agerpres)                         (Agerpres)
         cupă  in  aceste  zile  organizaţiile  de                           tită,  a  produs  peste  plan  9.463   tone   si  Lazăr  Cecla,  precum  $i  echipele   lului-locotenent  M a rin   Nicolcscu   si
                                           organizaţiile  dc  partid,  iurnaliştii  au
         partid  şi   conducerile  unităţilor   a-                           fontă.  încheierea  bilanţului  pe  p ri­  do  turnători  conduse  de  Teodor  Coş-   „O rd in u l  Drapelul  R.P.  Ungare“  gra­
                                           luptat  pentru  traducerea  consecven­  mele  trei  luni  ale  anului  a  consli-   tiuc,  loan  Ţipirigan,  loan  Sladoc,  Iu ­
         gricole  de  asigurarea  unei  baze  te­  tă  în  viată  a  obiectivelor  planului  de                                                   dul  III  generalului-colonel  în  rezer­
                                                                             tuit  si  pentru  iurnaliştii  secţiei  I  si   lian  Sirbu  şi  m ulţi  alţii,  care   şi-au
                                                                                                                                                  vă  Mircea  Haupt,  generalului-colonel
         meinice  pentru  producţia  de  furaje   măsuri   lehnico-organizalorice.   pen­  II  prilej  de  bucurie.  Ei  au  produs   depăşii  cu  regularitate  sarcinile  de   în  rezervă  Costin  Ionascu,  generalu-  Lucrările  de  împădurire
                                           tru  realizarea  unor  indici  înalţi   de
         depinde  obţinerea  unor  rezultate  tot                            peste  prevederile  planului  trim estri­  plan.  La  realizările  obţinute  de  tu r­
                                           utilizare  a   agregatelor.   Aprovlzio-   al  G.678  şi  respectiv  6.581  tone  fontă.   nători   au  contribuil   si  montorii   lui-locotenent  în  rezervă   Romulus
         mai  bune  în  sectorul  zootehnic,  creş­
                                           nînd  ritm ic  cu  materie  primă   fur­  De  remarcat  este  faptul  că  cea  mai   Gheorghc  Dănescu  şi  Emil  Negrea,   Coslescu,  generaluluî-maior   în  re­
         terea  v e n itu rilo r  băneşti   realizate                                                                                                                               şi refacere a fondului  forestier
                                           nalele,  respectînd  întocmai  grafice­  mare  parte  din  fonta  produsă  peste   emailorul  Cristian  Müller,  precum  şi   zervă  Constantin  Burduloiu.
         de  pe  urma  valorificării  produselor                                                                echipele  dc  la  întreţinere  conduse
         animaliere.                       le  de  încărcare  şi  descărcare,  exe­  plan  a  fost  realizată  cu  cocs  eco­  de  Nicolae  Muntean   şi   Augustin   Ambasadorul  Jozsef  Vince,  felici­
                                           cutând  la  timp  lucrările  de  întreţi­  nomisit.                  Kaiter.                           ti nd  pe  cei  distinşi,  a  spus,  printre  Pădurile,  una  din  morile   bogăţii   Tot  în  vederea  ridicării  producti­
                                                                                                                                                                                    naturale  ale  patriei  noastre,  ocupă   vităţii  pădurilor  s-au  executat  împă­
                                                                                                                                                                                    în  regiunea  Hunedoara  42  la  sută  din   duriri  pe  suprafeţe  mari  cu  salcîm,
                                                                                                                                                                                                                      duglas  şi  plop,  specii  repede  crescă­
                                                                                                                                                                                    suprafaţa  ei.  De  aici,  rezultă  că  ele
          DIALOG DESPRE CALITATEA OTELULUI                                                                                                                                          reprezintă  o  pondere  destul  de  mare   toare,  precum  si  cu  alte  specii,  asî-
                                                                                                                                                                                                                      gurînd  totodată  si  regenerarea
                                                                                                                                                                                    în  economia  regiunii  noasl.c  Totuşi,
                                                                                                                                                                                                                                                    pe
                                                                                                                                                                                    productivitatea  lor  este  încă  scăzută.
                                                                                                                                                                                                                      gorunului,  ambele  specii  cu  o  valoa­
                                                                                                                                                                                    Aceasta,  ca  urmare  a  modului   de   cale  naturală  a  fagului  şi  în  parte  a
                                                                                                                                                                                    gospodărire  din  trecut,  cînd   foştii   re  economică  ridicată  şî  cu  o  pon­
                                                                                                                                                                                    proprietari  le-au  exploatat  prin  tă­  dere  mare  în  compoziţia  pădurilor
                                                                                                                                                                                                                       regiunii.  Pentru,  aceste  două  specii
        Respectarea  procesului                                             operative  care  se  ţin  o ri  de  cîte  ori   se  pentru  prevenirea  in  viitor  a  ne­  re  mecanică  cît  şi  la  cea  electrică  şi   ieri  rase  pe  suprafeţe  mari,  pe  care   de  bază  s-au  rezervat  suprafeţele  în
                                                                                                                                                                                    apoi  le-au  păşunat  intens,  praclicînd
                                                                                                                                                 la  stimularea  lunară  în  funcţie  de
                                                                            în  cadrul  schimbului  respectiv  au  e-
                                                                                                               regulilor.
                                                                            xistnt  abateri  care  au  condus  Ia  nc-   Conştienţi  de  faptul  că  un  proces   orele  dc  op riri  accidentale  înregis­  lăzuirile  pentru   lărgirea   inclavelor,   care  ele  pot  să  dea  o  producţie  spo­
                                                                                                                                                                                                                       rită  $i  de  calitate  superioară.
                                                                                                                                                                                                                                                  ,
                                                                                                                                                                                    precum  si  ciolpănirile  pentru  frun­
                                                                                                                                                 trate.
        tehnologic — sarcină                                                rcalizarca  sarcinilor  zilnice.  La  ope­  tehnologie  poate  li  aplicat  întocmai   cele  trei  tuni  cile  au  trecut  din  anul   zare,  neqlijînd  aproape  în  totalitate   lizatoare.  Noi  trebuie  să  executăm
                                                                                                                                                                                                                        Şi  în  acest  an  sarcinile  sînt  m obi­
                                                                                                                                                                          insă,  in
                                                                                                                                                   Cu  toate  măsurile  luate
                                                                            rative  participă  conducerea  schimbu­
                                                                                                               numai  atunci  cînd  utilajele  cu  care
                                                                                                                                                                                    executarea  lucrărilor  de  împădurire.
                                                                            lui,  maiştrii,  secretarul
                                                                                                               se  lucrează  sint  întreţinute  şi  se  ex­
                                                                                                   organizaţiei
        a  fiecărui  lucrător                                               de  partid  şi  al  organizaţiei  U.T.M.,   ploatează  în  condiţii  normale,  in  sec­  acesta,  deşi  colectivul  secţiei  noastre   La  toate  acestea  se  adaugă  si  incen­  împăduriri  pe  o  suprafaţă  de  2.744
                                                                                                                                                                                                                       ha.  Penlru  a  asigura
                                                                                                                                                                                                                                            continuitatea
                                                                                                                                                           M IRCEA  DELAPETA
                                                                                                               ţia  noastră  a  început  să  se  urmăreas­
                                                                            organizatorul  grupei  sindicale  şi,  de
                                                                                                                                                                                    diile  care  au  distrus  suprafeţe  mari.
                                                                                                                                                                                                                       producţiei  forestiere,  silviculto rii  au
                                                                                                                                                       secretarul  comitetului  de  partid
                                                                                                               că  cu  mai  multă  seriozitate  respecta­
                                                                            la  caz  la  caz,  şefii  de  echipă  sau
                                                                                                                                                                                    Datorită  exploatării  sălbatice  şi  a  in­
                                                                            chiar  muncitorii.  Eficienţa  operative­  rea  integrală  a  tim pului  afectat  revi­  Ing.  IO A N   BAN C IU    cendiilor,  s-a  despădurit  o  suprafaţă   pornit  cu  avînt  la  realizarea  sarcini­
         In  cursul  anului  trecut,  activitatea   „D rum ul  socialismului"  nr.  3161  din   lor  a  crescut  simţitor  din  momentul   ziilor  zilnice  şi  în  mod  deosebit  a   tehnolog  do  aproape  41.000  ha,  ceea  ce  In  1948   lor  înscrise  în  planul  de  împăduriri,
       economică  â  secţiei  noastre  a  fost   ziua  de  27  februarie  a.c„  s-au  pri­  in  care  a  început  să  se  facă  o  anali­  ridicării  calităţii  acestora.  Pentru  e-   Laminorul  de  650  mm   reprezenta  9  la  sulă  din  suprafaţa   aflîndu-se  acum  în  plină  campanie  de
       bună.  Sarcinile  de  plan  au  fost  înde-   mit  reclamaţii  de  Ia  Uzina  de  vagoa­  ză  temeinică  a  abaterilor  tehnologice   liminarea  deficientelor  s-a  trecut  la   C.  S.  Hunedoara  fondului  forestier  al  regiunii  Hune­  împădurire  în  zona  dealurilor.   Pe
                                                                                                                                                                                                                       măsură  ce  zăpada  se  va  topi  activi-
       'olinilc  şi  depăşite.  Ca  urmare,  noi   ne  din  Arad,  penlru  îndreptarea  ne­  înregistrate,   stabilindu-se   măsuri   repartizarea  utila ju lu i  din  laminor  pe   doara.                           lalea  se  va  desfăşura  mai   intens,
        m  prim it  drapelul  de  secţie  fruntaşă   corespunzătoare  a  profilului  „ U “ ,  iar   l>ractice  şl  dindu-se  indicaţii  preci­  schimburi,  atit  la  partea  de  întreţine­  (Continuare  in  pag.  a  3-a)  Dacă  pădurile  sint  gospodărite  cu   astfel  ca  plantaţiile  să  se  execute  în
        ■ n  întrecerea  socialistă  pe  combinat  de  la  Uzina  de  tractoare  din  Braşov                                                                                        grijă,  tăiate  rational  şi  regenerate  cu   „mustul  zăpezii“  conform  indicaţiilor
         încurajat  dc  acest   stimulent,   cu   pentru  ncîncadrarea  în  standarde  a                                                                                            specii  valoroase,  ele  constituie  o  im ­
       toate  că  sarcinile  pc  anul  1965  sint   profilului  „1".  In  cadrul  secţiei,  Ia                             p s p i t p s  I                                         portantă  şi  inepuizabilă  baz«1!  de  ma­  privind  execuUirea  acestor  lucrări.
                                                                                                                                                                                                                        In  scopul  realizării  jdanului  de  stat
       mai  mari,  la  profite  fasonate  planul   sortimentul  rotund,  o  cantitate  des­  l l l r l l                                                                            terie  primă.  De  aceea,  începind  cu   şi  a  executării  unor  lucrări  de  cali­
       fiind  majorat  cu  peste  100.000  tone,   tul  de  mare  s-a  impus  a  fi  salvată  de                                                                                    anul  1948  s ilvicu lto rii  din  regiunea   tate  superioară,  este  necesară  lua­
        colectivul  nostru  este  holărit  să  re-   la  rebut  prin  decojire.                                                                                                     noastră,  sub  conducerea  organelor  si   rea  din  timp  a  tu lu ro r  măsurilor  în­
        dobindească  succesul   din  anul  tre­  Din  analizele  făcute,  s-a  desprins                                                                                             organizaţiilor  de  partid,  s p rijin iţi  dc   scrise  în  planurile  tehnico-crganiza*
        cut.  Accentul  principal  îl  vom  pune   ideea  că  în  majoritatea  lor,  deficien­                                                                                      organizaţiile  sindicale  şi  U.T.M.,  în ­  toiicc,  cunoscînd  că  reuşita  este  de­
       pe  îmbunătăţirea  calităţii  produselor.   tele  care  mai  persistă  se  datoresc  in                                                                                      drumaţi  de  M inisterul  Economiei  Fo­
       Şi  aceasta  cu  alit  mai  mult  cu  cît  în   cea  mai  mare  măsură  nerespectării                                                                                        restiere,  au  executat  în  fiecare  an   terminată  atit  de  tehnica  de  execu­
        anul  trecut  în  ceea  ce  priveşte  cali­  |>roecsului   tehnologie   in   anumite   I f f B M B f f l p 1  u  MMi Wl i f f " i   ii T n    V  ¿                          lucrări  de  împădurire  pe  suprafeţe   ţie  cît  si  de  încadrarea  în  perioada
       tatea  produselor  s-au  manifestat  une­  locuri  de  muncă  şi  in  anumite  pe­  F                                                    ■    .                              întinse,  realizlnd  în  perioada  1948—   optimă  de  lucru.  Se  impune  deci  să
                                                                                                                                                                                                                       se  recruteze  în  timp  util  numărul  ne­
        le  deficienţe.  Astfel,  dc$i  indicele  de   rioade.  Acest  lucru  se  daloreslc  pe                                                                                     1959  îm păduriri  pe  o  suprafaţă  dc   cesar  de  muncitori,  să  se  mobilizeze
        utilizare  pe  global  a  fost  îndeplinit  şi   de  o  parte  necunoaşterii  lui  (un  nu­  i   3 h 9  R  p .:'c<   -  ’ v    .  •   »                                     53.639  ha.,  •  iar  în  perioada   1960—   toate  forţele  penlru  scoaterea  puieţi-
        depăşit,  Ia  sortimentul  profile  fasona­  măr  destul  dc  marc  de  muncitori  nu                                                                                       1964  pe  o  suprafaţă  de  24.976  ha.  V o ­
        te,  el  nu  a  fost  realizat  ritmic,  dato­  au  avut  o  calificare  corespunzătoa­                                                                                     lumul  cel  mai  mare  de  lucrări  a  fost   lor  din  pepiniere,  transportul  aces­
        rită  in  prim ul  rînd  modului  dcicctuos   re),  iar  pe  de  altă  parte,  lipsei   de                                                                                  executat  cu  molid,  28.407  ha,  fiind  in­  tora  pe  şantiere,  depozitarea  în  ghe­
        de  întreţinere  şi  exploatare  a  patu­  răspundere  a  unor  maiştri  şi  şofi  de                                                                                       solit  uneori  de  paltin  si  frasin,  iar   ţării  si  apoi  plantarea  în  perioada  op­
        rilo r  de  răcire  şi  îndeosebi  a  maşi­  echipă  penlru  controlarea  cu   rrv»i                                                                                        In  ultim ii  ani  de  lárice.  Pinul  silves­  timă  de  lucru,  astfel  ca  zilele  căldu­
        nilor  de  îndreptat  profite.  Apoi,  nu   multă  exigentă  a  respectării  proce                                                                                          tru  si  pinul  negru  au  fost,  de  ase­  roase  să  găsească  puietii  în   solul
                                                                                                                                                                                                                       umed,  rămas  in  urma  topirii  zăpezii.
        întotdeauna  s-a  urm ărit  cu  atenţie   sil Iui  tehnologic.  De  aceea,  la  in di­                                                                                      menea,  în  atenţia  silviculto rilo r  noş­  O  grijă  deosebită  trebuie  să  acordăm
        procesul  de  încălzire  a  blumurilor.  Au   caţia  comitetului  de  partid,  au  fost                                                                                     tri,  împădurind   cu  aceste  specii  o   sortării  puieţilor,  astfel  ca  pe  şantie­
        fost  multe  cazuri  de  montare  şi  re­  luate  o  serie  de  măsuri  care  să  con­                                                                                      suprafaţă  de  7 949  ha,  atît  în  peri­  re  să  fie  expediaţi  numai  cei  care
        glare  necorespunzătoare  a  cajeior.  ci­  ducă  la  eliminarea  unor  astfel  de                                                                                          metre  de  ameliorare  constituite,  cit
        fra  op ririlor  accidentale  fiind  cu  pes­  deficienţe.  In  acest  scop  au  fost  des­                                                                                 si  în  fondul  forestier  de  stal.  In  ul­  corespund  STAS-urilor  în   vigoare.
        te  45  la  sută  mai  mare  decit  cea  pla­  chise.  începind  cu  luna  februarie,                                                                                       tim ii  ani  aceste  specii  au  ocupat  un   Folosirea  unor  puicii  slab  dezvoltaţi
                                                                                                                                                                                                                       sau  cu  defecte,  cum  s-a  în liln it  in
        nificata.                         cursuri  de  îmbogăţire  a  cunoştinţe­                                                                                                   loc  de  frunte  la  substituirea  goru­  anul  trecut  la  Ocolul  silvic  Haţeg,
         Toate  aceslea  au  făcut  ca  în  anu­  lor  profesionale  ale  m uncitorilor.  La                                                                                        nului  si fagului  din pădurile  slab  pro­  conduce  în  final  la  completări  în  pro­
        mite  perioade,  mai  ales  spre  siir-   cursuri  participă  toţi  m uncitorii  sec­                                                                                       ductive,  unde  datorită  însuşirilor  e-   cent  mare  si  la  lucrări  de  îng rijire
        şitul  lunii,  să  se  depună  eforturi  spo­  ţiei .  Temele,  predate  de  ingineri  şi                                                                                                                      în  plus,  ceea  ce  determină  o  crcs-
        rite  pentru  recuperarea  ram inerilor   tehnicieni  cu  experienţă,  sînt  axate                                                                                          cologice  şi  biologice  vor  valorifica
        In  urmă.  Acest  lucru  a   influenţat   pe  aprofundarea  cunoaşterii   proce­                                                                                            mai  bine  potenţialul   productiv  al       Inq.  IO A N   IRIMIE
        negativ  calitatea  produselor.  Ca  ur­  sului  tehnologic.  Cursurile  sint  orga­           I 0 W                                                                        staţiunilor  respective,  ceea  ce   va     inginer-şef  la  D.R.EF.
        mare,  in  anul  trecut,  aşa  cum  a  fost   nizate  pc  specialităţi  şi  pe  schimburi.                                                                                  conduce  în  final  la  o  creştere  a  pro­   Hunedoara-Deva
        relatat  si  în  articolul  „Dialog  despre   Un  accent  mal  mare  se  pune  acum   Fotoreporterul  nostru,  V .  Onoiu,  a  surprins  momentul  in  care  fi erăstraicle  de  dimensionat  laminate,   ductivităţii  Dădurilor  regiunii   noa­
        calitatea  ote lului“,  publicat  în  ziarul  pe  operativele  de  sfîrşit  de  schimb,  de  la  laminorul  de  650  mm,  erau  in   plină  acţiune.                        stre.                                   (C ontinuare  în  pag.  a  3-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14