Page 91 - 1965-04

Nr. 3212 Fu. 3-a
Dramul socialismului

S T U D IU L IN D IV ID U A L LA CULTURA PORUMBULUI EXPLOATAREA MINIERA DEVA
RIDICAREA NIVELULUI

A L CADRELOR D ID A C T IC E CUM SE ASIGURĂ angajează imediat:
— m i n e r i ;
EDILITAR AL ORAŞULUI DENSITATEA OPTIMĂ
Traducîndu-se în fapt recom andă­ lură cu po litica p a rtid u lu i nostru, cu — ajutori m in e ri;
rile cu p riv ire la desfăşurarea învă- munca lor practică. Tov. M anunghe-
tă m întului de partid, pentru cadrele vici lu lia , Bujor V ulcu şi alţii, au Pnn g rija com ite tu lu i executiv al pus să executăm lucrări în valoare dc — vagonetari;
didactice din raionul O răstie au fost dezbătut cu competentă problem e de sfatului popular, prin hărnicia deputa­ 554.200 lei (din care în prima etapă OE PLANTE
organizate în acest an d ife rite forme gnoseologie, teoria adevărului, pre­ ţilo r şi a tu tu ro r lo cu ito rilo r, ora­ peste 337.000 lei), din e o n trib u lia vo ­ — m uncitori re ca lifica ţi.
de sludîu. cum şi despre con tribu im adusă de şul Brad este dc ia un an la altul luntară s-au votat lu cră ri in valoare LA HECTAR
Invătâm întul acestor cadre d ida cti­ ştiinţele contem porane Ia dezvolta­ mai bine gospodărit, devine tot mai de peste 52.000 lei, iar de la bugetul Salarizarea se face conform HCM 240|1962.
ce a fost organizat si se desfăşoară rea categoriilor filozofice. M a jo rita ­ în g rijit, mai frumos. Pentru acest sfatului s-a alocat suma dc 1.265.000 Rela}ii defaliafe se pof prim i la sediul exploatării.
patru ce n tre : O răşlic, Cugir. $ibot tea cadrelor didactice care studiază an. în baza pro pu nerilo r făcute de Ici. A lă tu ri do celelalte reguli agroteh­
j-şi Geoagiu. Cadrele didactice din Cu- Individual folosesc cu competentă în cetăţeni şi a p o sib ilită ţilo r locale, co­ ÎNTREBARE : Vă rugăm să nice, asigurarea unei densităţi optim e
qir, Si bot $i Geoagiu, care au fost munca lor practică n o ţiun ile dc m ar­ m itetul executiv şi-a propus să rea­ nc spuneţi cc măsuri s-au luat dc plante Ia hectar în funcţie de con­
încadrate la studiu in d ivid u a l şi-au xism -leninism în predarea obiectelor lizeze — p rin co n trib u ţie voluntară, şi cum s-a organizai munca d iţiile de sol şi clim ă din regiunea
ales ca temă : „în vă ţă tu ra m arxist- de specialitate. muncă pa triotică şi din bugetul s(a- pentru înfăptuirea lu cră rilo r noastră, dc h ib rid u l cu ltiva t, con sti­
leninistâ despre patriotism u l socia­ Anevoios au mers însă discuţiile planificate. tuie o măsură agrotehnică dc marc S. M. T. ALBA IULIA
list $i in te rna ţiona lism ul proletar", iar în cadrul sem inarului din Cugir. A ici, lu i — noi lucrări. R ĂSPU N S: M unca a fost organi­ im portantă pentru obţinerea unor re­
cele din Orăştio, lucrarea lu i F. En- unele problem e nu au fost studiate Pe această temă am avut o con- zată încă dc la constituirea sfatului colte bogate de porumb.
gels ,. A n ti-D u h n n g “ (partea in tro ­ în profunzim e. S-a constatai apoi că vo rb ire cu tovară­ popular. In prima Experienţa u n ită ţilo r agricole fru n ­
ductivă şi secţiunea l — filozofie). unii cursant! nu şi-au conspectat în şul loan Deac, pre­ sesiune s-a pre­ taşe în cultu ra porum bului, cum sînt angajează de
Pentru buna desfăşurare a studiului întregim e matctrialul b ibliog rafic re­ şedintele com ite tu­ C onvorbire cu Iov. IO A N DEAC lucrat planul dc cooperativele agricole de producţie
in d ivid u a l s-au num it responsabili de comandat, nu au studiat tem einic u- lu i executiv al sfa­ măsuri p rivin d gos­ din A po ld ul de Sus, Benu, Dobra,
sem inarii, iar cabinetul raional de ncle documente ale p a rtid u lu i nostru tu lu i popular oră­ preşedintele C om itetului executiv al podărirea şi în fru ­ G.A.S. Gelmar şi altele, a dovedit că
pa rtid a indicat m aterialul b ib lio g ra ­ etc. Ca atare, nici discuţiile nu s-ou şenesc. L-am în tîl- Sfatului popular al oraşului Brad. museţarea oraşu­ sc pot obţine recolte mari de porumb (H d o i t e h n ic ie n i SI, cu şcoală medie tehnică
fic. a organizat consultaţii la unele ridicat la n ive lu l cerinţelor. nit în noul oraş lui. Sarcinile au cînd sc realizează densitatea optim ă
problem e cum sînt „M a te ria lism u l dia­ Ca o lipsă a sem inariilor organiza­ al m in e rilo r chiar fost defalcate pe de plante la hectar penlru zona res­ de mecanizare a agriculturii.
lectic despre unitatea materială a te recent pentru cadrele didactice din pe locul unde peste puţin tim p so va circu m scripţii şi s-au înm înat în scris pectivă. In acelaşi tim p în toate unită­
lu m ii", „Legătura in disolubilă dintre raionul O răştic, a fost şi aceea că aşterne un Irumos parc cu covoare deputaţilor. S-a făcut instruirea co­ ţile care au ob ţinu t recolte sub nive­ inform aţii suplimentare se pof obţine la sediul S.M.T.
materie, mişcare, spaţiu si tim p" etc. a existat un număr destul dc marc de flo ri şi iarbă, lată cl* nc-a răspuns m itetelor de bloc, a com itetelor do lu l p o sib ilită ţilo r, acest lucru so da-
Zilele trecute, pentru cadrele d i­ de absente m otivate şi nem otivate. la în treb ările puse. cctătcni pc circu m scripţii şi s-au în­ loreşte în mare parte faptului că au
dactice care în acest an studiază in­ La scm inariul din Geoagiu, de exem ­ ÎNTREBARE : Vâ rugăm să tocm it devize penlru fiecare lucrare realizat densităţi reduse, in jur de
dividu al. s-au organizat sem inarii. La plu, au lipsit 10 tovarăşi. O aseme­ ne spuneţi ce v-ati propus să in parte. 15.000— 25.000 plante la ha, ceea cc a
co n trib u it la dim inuarea recoltei cu i.l.L. METALURGICA BUCUREŞTI
cercul din oraşul O răstie (responsa­ nea situaţie ar trebui analizată, iar £* realizaţi in acest an penlru M em b rii com itetului executiv răs­
b il de sem inar prof. Emil Neamtu), ccl care au lipsit să fie traşi la răs­ ridicarea /liv e lu lu i edilita r al pund pe sectoare dc activitate, iar 1.000— 2.000 kg la ha.
au fost dezbătute problem ele : dialec­ pundere. oraşului ? lunar sc analizează în şedinţe dc co­ Iată dc ce necesitatea asigurării
tica m arxistă ca ştiin lă a celor mai Pentru continua îm bunătăţire a stu­ R Ă S P U N S : Buna gospodărire, în ­ m itet exe cutiv mersul lu crărilor. unei densităţi corespunzătoare la u- Şoseaua lancului nr. 48
generale legi ale dezvoltării naturii, diu lu i in dividu al al cadrelor didactice treţinere şi înfrum useţare a oraşu­ Un mare a ju to r în organizarea nitatea de suprafaţă este o problemă Raionul 23 August
socielăIii si g ln d ir ii; influenta cuce­ va trebui să se efectueze din partea lui este una din sarcinile căreia co­ m uncii l-am p rim it şi ii prim im din căreia trebuie sa î sa acorde toată
ririlo r ştiin ţe i contemporane asupra com ite tu lu i raional de partid un con­ m itetul nostru executiv îi acordă o partea organelor superioare. Pină a- alenlia. Telefon 35,14.14
cate goriilo r filo zofie i m arxiste şi trol mai sistematic, să li sc acorde mare alcnlie. In acest an, ne-am pro­ cum am fost deja analizaţi în tr-o şe­ Penlru a stabili densitatea optim ă
dialectica cunoaşterii ; caracterul o- dc către cabinetul raional de partid pus să traducem în viată m ulte din dinţa do com itet executiv al sfatului a h ib riz ilo r du bli de porumb. în func­ execută pe bază de comenzi, produse din urmă­
biectiv al adevărului şi raportul dia­ tuturo r cursanţilor un s p rijin mai e- propunerile cetăţenilor, făcute mai popular raional precum şi in plenara ţie dc p a rticu la rită ţile lor biologice, toarele domenii de producţie :
lectic dintre adevărul relativ şi ab­ ficace in organizarea studiului, întoc­ ales cu p rile ju l alegerilor de deputaţi. com itetului raional dc partid unde co n d iţiile pedoclim atice si m ăsurile
solut. mirea conspectelor, înţelegerea şi Parte din lu crări le vom executa prin (im fost îndrum aţi cum să muncim în agrotehnice aplicate, la Staţiunea ex­ — Piese brute turnate din fontă cenuşie şi metale
Dezbaterile purtate în sem inarii au interpretarea problem elor aflate în muncă patriotică, iar altele prin con­ viito r. perim entală Geoagiu s-au efectuat o neferoase ;
reliefat preocuparea m a jo rită ţii studiu, in însuşirea tem einică a în ­ trib u ţia voluntară a lo c u ito rilo r şi ÎN TR E D A R E : Fără îndoială sene dc experienţe.
cursanţilor pentru înţelegerea tem ei­ văţă tu rii m arxist-leninistc şi a p o liti­ din fon durile alocate de la buget pen­ că s-au ob(lnut şl unele re- In co n d iţiile unui teren bine pre­ — confecţii metalice din tablă şi profile uşoare ;
nică a acestor probleme, pentru jus­ cii pa rtidu lui nostru. tru gospodărirea comunală. Prin m un­ 3 * zultate. V re {i să nc spuneţi cc gătit şl cu o fe rtiliza re moderată dc — robineji (vane) din fonia STAS 1518; 1519 şi
ta lor interpretare în slrînsă lcgă- M IH A I OBREJAN co patriotică a cetăţenilor ne-am pro- anume s-a făcut pînă acum ? 300 kg superfosfat şi 150 kq azotat
de amoniu la hectar s-a constatat că 2550 ;
R ĂSPU N S: Cu s p rijin u l deputaţi­ sc obţin rezultate bune cînd s-a asi­
lor (dintre care Un să remarc pe tov. gurat o densitate de 45.000 plante la — apometru, toate dimensiunile ;
i> I T i M i f € © ¡ . A ® £ Dolga şi alţii), al com itetelor do ce­ s-au recoltat cile 6.900 kg porumb — hidranţi subterani ;
Ana
C ătălina Sandu,
M otoc,
Ion
ha. In acest caz, de pc fiecare hectar
tăţeni şi al organizaţiilor de masă, boabe la ha. Densitatea de 27.000 plan­ — compresoare pentru h id ro fo r;
te la ha a asigurat numai o produc­
noi am reuşit să atacăm toate lucră­ ţie de 5.000 kg boabe la ha. La sta­ — maşini universale pentru tîmplărie ;
rile planificate penlru a so executa
Preocupări de diriginte prin muncă pa triotică şi m ajoritatea care unitate agricolă din regiunea — manşoane joncţiune şî derivaţie ;
bilirea unei densităţi optime, în fie ­
celorla lte lu c iă ri ce le avem do exe­
cutat prin co n trib u ţie voluntară si noastră trebuie să se lină seama dc — cutii terminale pentru montarea cablurilor sub­
din fondurile alocate de la buget. co n d iţiile pedoclim atice si rezerva dc terane ;
După cum vedeţi, piaţeta parc este um iditate din sol, m ăsurile agrotehni­
Conduc clasa a IX-a B dc la Şcoa­ tensifică şl în centrul atenţiei, mai spre învăţătură. De exemplu, consta- — stative pentru planşele desen ;
la medie din Ilia şi, p rin lr-o muncă m ult ca oricînd, stă pregătirea ele­ tind că unor elevi buni, sîrguincioşi, un şantier in plină desfăşurare, se ce aplicate pc sola respectivă, gra­
lucrează la toate zonele verzi, iar cei dul do fertilizare ctc. In regiunea
susţinută, am reuşit cu la s firş itu l tr i­ v ilo r penlru viată, stă calitatea lec­ lc lipseşte perseverenta, holărirea. am — oale şi aparate de condens ;
m estrului 11 să nc situăm p rintre cla ­ ţiilo r, nivelu l predării. organizat o discuţie etică pe tema 700 pomi ornam entali au si fost plan­ noastră sînt raionati numai h ib rizi
taţi. Pînă acum s-au execulot prin dubli de porum b 101. 103 şi 208 — — reductori de presiune de la 10— 4 atm. şi 4— 0,1
sele fruntaşe din şcoală (locul 11). La începutul trim e stru lu i al lll-le a „M unca cerc voinţă si perseverentă".
muncă p a in o iitâ lu cră ri în valoare dc care perm it asigurarea unei densi­
Cum am o b lin u t acest succes? Încă am organizat o consfătuire cu p ro ­ V o i organiza discuţii cu caracter alm. ;
peste 340 000 lei în d e p lin in d u sc si tăţi mai m ari de 40.000— 50.000 planle
de la începutul anului şcolar, in cen­ fesorii cc predau la clasa mea, în etic si pe marginea unor teme ca ;
tru l atenţiei mele a stat formarea o- cadrul căreia am analizat îm preună „Cum mi-am orqanizat tim pul în pe­ depăşindu-se valoarea stabilită a se la ha. — aeroterme şi ventilatoare ;
p in lc i sănătoase, a acelui nucleu al dife ritele aspecte ale m uncii in slruc- rioada reca pitu lării fin a le ”, „D is c ip li­ realiza în prima etapă. C o nd iţiile pedoclim atice ale regiu­ — maşini de tablat fo n d a n t;
clasei, care să susţină problem ele liv-educativc, am discutat despre ca­ na noastră este disciplina luptei si De asemenea toate lu cră rile din nii noastre, rezerva mare dc apă în
m ajore ale procesului in slructiv-o du - litatea predării, despre recapitularea a în v in g e rii g re utăţilor" ele. con tribu ţie voluntară au fost con­ sol si h ib riz ii fo lo siţi ne indică să — maşini de spălat rufe de 50 şi 10 kg capacitate ;
ealiv, să lupte alături de mine pen­ m ateriei, despre volum ul tem elor pen- N-am pierdut din vedere ini acest tractate cu întreprinderea de gospo­ realizăm în acest an pe m ajoritatea — centrifugă de stors rufe de 50 kg capacilate ;
tru realizarea lor şi să ia o atitudine Iru acasă etc. Consfătuirea s-a do­ trim estru nici colaborarea cit mai dărire orăşenească, 70 la sută din solelor cel puţin 40.000 plante la ha.
juslă îm potriva clem entelor delăsă­ vedit deosebit dc folositoare. slrinsă cu organizaţia U.T.M. şi fa­ sumele votate s-au şi sirius, iar pe Un crite riu im portant dc care tre­ — aparat de umplut sifoane cu 2 şi 3 um plutori ;
toare sau indisciplínate. M i-ani pro­ in prozei.t acord o deosebită g rijă m ilia. M i-am propus ca in fiecare străzile 30 Decembrie, Horin, M o ţilo r buie să ţinem seama este gradul de — dulapuri vestiare, fi chete şi clasoare metalice ;
pus în prim ul rînd să mă apropii do organizării stud iului in dividu al al e- sîmbălă, împreună cu biroul organi­ şi altele au Început lu crările de pa- fe rtiliza re a solelor Po teren urile ne-
fiecare elev în parte, să Ic cunosc levilor, prin folosirea cit mai ra ţio ­ zaţiei U.T.M .. după ultim a oră dc varc. La întreţinerea fon dului de lo­ îngrăşate, densitatea trebuie să fie de — staţii penlru regenerat ulei.
p a rticu la rită ţile individuale, gre utăţi­ nală a tim pului aleetat p re g ă tirii lec­ curs, să analizăm rezultatele ob tm u lc cuinţe planul trim estrului I a fost 30.000— 35.000 plante la ha, iar pe
le, concepţia şi atitudinea fală dc ţiilo r şi, legat dc aceasta, am re vizu it iu decursul săptăm îm i si să stabil'm realizat în proporţie do 103 la sulă. cele îngrăşate şi arate din toamnă,
munca. Experienţa m-a ajutat să-mi si îm bunătăţii regim ul do lucru al fie­ m ăsurile penlru săptămîna urm ătoare. Tovatăşul I. Deac, preşedintele Co­ fiind bine aprovizionate cu ap«!, den­
dau scama că munca d irig in te lu i pre­ cărui elev. Cu p ă rin ţii e le vilo r am discutat re­ m ite tu lu i executiv al Sfatului popu­ sitatea cc trebuie realizată este de
supune. m ultă răspundere, şi că lui In vederea pre ve n irii şi în lă tu ră rii zultatele la învă ţă tu rii, sarcinile co lar al or^şuju.i Brad nc-a relatat şi 40000—45.000 plante la ha,
îi este neresar un plus de potenţial m ediocrităţii am organizat consulta­ le revin în această perioadă. despre alic lu crări executate sau în O alentic deosebită trebuie a'corda-’
afectiv fală dc ce ila lţi profesori şi de ţii la matematică, fizică si chim ie cu In cele de mai sus am încercat să curs do executare cum sînt:'repararea lă — atunci cînd se seamănă cu ma­
plusul acesta depinde gradul dc e fi­ elevii care în trim estrul ll.a u obţinut relev doar citova aspecte din a c tiv ita ­ trotua relo r "pe strada V I. Lcnin şi în şina 2 S.P.C. 2 — vitezei dc îna inta­
cientă al orelor sale ponlru că prin la aceste obiecte m edii de 5 şi 6. tea desfăşurată in această perioadă, ju ru l blo cu rilo r, repararea şi zugră­ re a tractorului, care în cazul cînd
el se asigură o legătură mai strînsă Tinînd seama de faptul că m a jo ri­ cînd toate forţele din scoală se con­ virea faţadelor blo cu rilo r de pc stră­ sc seamănă cu c I n pe li trebuie să nu
cu elevii. tatea ele vilo r din clasa pe care o con­ centrează iu scopul organizării ci L zile A vram lancu şi Cnza Vodă, exe­ depăşească 2,R km pe oră, iar cînd
Am considerat că natura acestei le­ duc locuiesc la internai, urmăresc a- mai judicioase a m uncii. cutarea dc p o rii metalice şi garduri sc seamănă bob cu bob 4.5 km pe oră. f é i & c ú * c e _ :
gă turi trebuie să creeze terenul pen­ proape ziln ic modul cum sc pregătesc, Penlru a deveni la sfîrşitu l anului din prefabricate etc. Haz'mdu-se pc U n ităţile agricole care folosesc se­
tru respect şi apropiere, pentru sin­ le dau in d ica ţiile necesare p rivin d o clasă inlcqrnlistă. ca prieten mai rezultatele m uncii de pînă acum şi m ănători pneumatice, pot să lucreze * I W F O t B A f f ¿ m m iA F B ,
ceritate şi Încredere reciprocă, deoa­ studiul, mă inform ez asupra greută­ mare şi sfă tu ilo r apropiat al e le vi­ avînd in vedere ritm ul în care1 sc cu viteze dc pină la 8 km po oră. © ( ¡o e s t e * fo b * ;# P T c & x & y x w
rece numai astfel se pot stabili rela­ ţilo r pe care le întim pină şi a doua lor mei, mi-am propus să stau si mai munceşte, p o sib ilită ţile locale, el şi-a Sarcina s ta b ilirii în mod dife ren ţial A d / f, C J/ tC 'tlS r / j
ţii care să excludă reţinerile, ascun­ zi le discut cu profesorii in cauză. m ult în m ijlo cu l lor, să-i ajut în în ­ exprim at convingerea că există toate a densităţii optim e de semănat, în Ol
zişurile. In ceea ce priveşte tomalica ore­ suşirea temeinică a tuturo r cunoştin­ co n d iţiile ca planul lu cră rilo r de gos­ funcţie de co n d iţiile concrete ale fie ­
In această etapă, cînd ne mai des­ lor dc d iriqcn lio, m-am strădui] ca ţelor prevăzute în program ele şcolare. podărire si înfrum useţare a oraşului cărei unităţi, revine specialiştilor. * ‘ rO A B F D (/B¿£ P T#
part doar clteva săptăm ini de ziua temele să fie izvorîte şi mai m ult să fie realizat şi chiar depăşit. ing. G UTA M IH A I Ü C Â Z / S A U
în care vom încheia un an ele m un­ din necesităţile educative ale clasei, Prof. AD P1AN A BLENDEA cercetător la Staţiunea fp RAD;4 IG 4 f íf & /* S T W Â t
că, e fo rtu rile mele ca d irig in tă sc in- să aibă un caracter mai m obilizator dirigintă, Şcoala medic Ilia R. BUDIN experim entală Geoagiu 7 Í / r s c
irea angajamentului fa fonta,
CONSFĂTUIREA
FURNALIŞTILOR

DIN H U N ED O AR A eu cocs economisi ‘-o iniţiativă mereu actuală

j
— Şi Ia noî, la Călan, se poale face
¡ In sala C lubu lu i ..S lderurgislul" terea în cadrul adunărilor grupelor g im urilor lerm ice la furnale, creşte­ sional al oam enilor au fost orqanizale mai m ult — spunea ing. Doinei T*ren-
lectorate, unde s-au expus teme xlrins
rea n ive lu lu i prolcsional al oameni­
din Hunedoara, a avut loc o cons­ sindicale a cauzelor care au determ i­
legate de reducerea consum ului spe­
lor şi in final la ridicarea pc o treao-
fătuire a iu rn a liş lilo r dc la C.S. nat obţinerea d ife rite lo r rezultate şi
loni, flar avem unele greutăţi. Cal­
Hunedoara şi Uzina „V ic to ria “ dezvoltarea experienţei înaintate, au 1«! superioară a întrece rii socialiste. cific de cocs şi îm bunătăţirea ca lităţii carul dc la Bănită este adesea fie ca­
Călan cu tema : „îm bunătăţirea făcut ca înlre gu l colectiv de m unci­ Drept urmare. în anul 1964 * -au pro­ producţiei. De asemenea, au fost or­ litate nccorespunzâloarc, mai ales
ca lită ţii foniei, reducerea consu­ tori, in gin eri şi tehnicieni să se simtă dus peste plan la C.S.H 72 162 tone ganizate schim buri de experienţă în­ din punct de vedere al granulatiei.
m ului specific de cocs pe lona de m obilizat la lupta penlru obţinerea fontă, iar cocsul econom isit prin re­ tre echipe, precum si cu (urn nliştii N-avem posibilitate de depozitare
fontă şi creşterea Ind icilo r de u- unor realizări cil mai frumoase“ . ducerea consum ului specific a în tre ­ de la Hunedoara. Toate acestea au corespunzăto«rre a cocsului, din care
tilizare a fu rn a le lo r“ . Consfătuirea In iţia tiv a îşi are originea in anga­ cut cu 38.276 tone necesarul de cocs co n trib u it substanţial la îm bunătă­ cauză se pierde o bună parte din M A R Ţ ! 2 7 A P R IL IE 1 9 6 5
a fost organizată de birou l execu­ jamentele luate la începutul anului penlru producerea foniei pesle plan. ţirea rea liză rilo r". el p rintre lin iile feralc dm incinta
tiv al C.L.S. cu s p rijin u l condu­ trecut de colectivul secţiei a doua In prim ul trim estru al anului 1965 Despre experienţa acumulată — uzinei şi se degradează. N-am prim it
cerilor C.S. Hunedoara şi Uzinei furnale care, la îndem nul organiza­ cantitatea dc fonlă produsă peste bun de mare preţ — s-au vorbit întotdeauna nici aglom eratul nuto- € 1 ftl Ei M A ape" ; 17.00 M uzică do estradă i
plan se ridică Ha 22.832 tone. De re­
m ullc lu cruri in consfătuire, lîson-
londant repartizat de la C.S. H une­
17.15 Dialog cu a s c u ltă to rii; 17,25
Au participat
„V ic to ria “ Călan.

ţiei de partid, au fost studiate şi dez­
I m em brii comisiei in g in e rilo r şi voltate cu grijă de către com itetele marcat că flin cantitatea de cocs e- lia lu l este că, prin dezvoltarea şi fo­ doara. Fireşte, aceste greutăli pot li nem atograful „P atria" ■, Rocco şi fra­ „D in m elodiile dumneavoastră pre­
DEVA :
C intărcala sclavă — c i­
cononiisit s-ar mai putea produce in
losirea ei cu grijă, s-au obţinui rea­
evitate, şi nu încape îndoială că re­
ferate“ — muzică uşoară ; 18,00 U-
teh nicienilo r de pc lingă consi­
si conducerile
sindicale de secţie
liu l local al sindicalelor, m em brii lehnico-ndm m islrativc. Pentru ca re­ plus incă 191 tone fontă. lizări din ce în cc mai frumoase. zultatele noastre vor fi mai bune. ţii săi — seriile I si II — cinem ato­ niversitalea tehnică ra d io ; C iclul
com isiilor in g in e rilo r şi teh nici­ zultatele să fie din cele mai bune, P arabl cu reducerea consum ului In cu v in lu l său ing. Ioan Ni{â, d i­ graful „A ria " ; PETROŞANI : Eroi m etalurgie — construcţii de m a şin i;
a furnalelor, iar procentul de icbut Spre noi succese
en ilo r de la C.S.H. şi U.V. Călan, s-a organizat o agitaţie vizuală vie de cocs au crescut in d icii de ulilizare rector tehnic al com binatului, a re­ curajoşi ca tig rii — cinem atograful 18.15 „In ritm de tango" ; 20,00 Ra-
m em brii grupei pe ramura side­ şi concretă, cuprinzînd m ăsurile ce levat faptul că In C.S.H. va trebui „R epublica" : Regina cînlecolor — c i­ diogazela de seară; 21,15 Ediţie
rurgică. conducerile tehnico-adm i- trebuiau aplicate în acest scop şi şi declasale a scăzut. Fată de anul să se meargă in v iito r pe două căi nem atograful „7 N o ie m b rie "; LU- radiofonică Tudor A rg h e z i; 21,35
u istra livo alo celor două în tre ­ sarcinile ce reveneau fiecărei echipe. 1959 de pildă, in 1963. pe total fu r­ Făcînd bilanţul realizărilor obţinute principale şi anum e: îm bunătăţirea PENl : Paula captiv«! — cinem atogra­ Vă invit«! la dans orchestra de es­
prinderi, m uncitori. Ingineri şi C om itelui sin dica lu lui pe combinai, nale, indicele de utilizare a crescut pe drum ul aplicării in iţia tiv e i de a m uncii în sectorul de pregătire a în ­ ful „C u ltu ra l" ; SIMER1A : Vese­ tradă a U adio le leviziun ii d irija tă do
tehnicieni din secţiile furnale, sub îndrumarea com itetului de parlid, cu 13,44 la sută, iar în I9G4 cu 36,12 realiza şi depăşi angajam entul Ici cărcăturii furnalelor si creşterea tem­ lie la Accapulco — cinem atograful Sile Dinicu.
PROGRAMUL I I :
7.45
JocurL
a organizat consfătuiri cu m uncito­ la sută i in 1965, la finele anului, va fontă cu cocs economisit, ol exp eri­ pe raturii aerului insuflat. Ush' nece­ „M u re ş u l"; ALBA IU L IA : îndrăgos­ populare; 8,00 M uzică din operete;
in ­
cocs, semicocs. aglom crator,
enţei acumulate, lu cră rile consfătu­
I vitat! dc la E.M. Ghclar, E.M. Te- gineri, dezbălind pe larg căile fie re­ obţinui şi fu rn a liş tii din Călan. le-au irii ou «malizat pe larg şi po sib ilită­ zătoare a încărcăturii, In scciorul a- titu l i Teama — cinem atograful „V ic ­ „C u cîntecul şi jo cu l pe p la iu ri do­
sar să se m iliteze pentru realizarea,
fi cu circa 41.07 la sulă mai marc
ri fruntaşi, m aiştri, tehnicieni şi in ­
in d u s tria le i
11,55
Aceleaşi realizări frumoase
11.30
intoldeauim , a unei dozări corespun­
teme
Pc
toria" ; SEBES : M usafiri ciudaţi pe
liuc şi Uzina dc preparare a m i­
ţile folo sirii co n d iţiilo r nou create,
In
nereurilor din Tcliuc, activişti ducere a consum ului de cocs şi creş­ anul 1964 ei au înregistrat un consum căile ce trebuie parcurse pentru ca glom crarc să so realizeze indiei de m untele dc qhcnlă — cinem atograful brogene" ; 12,30 M uzică din operele
terea in d icilo r de utilizare a agre­ „P ro g re su l"; C ăliţi în foc — cinem a­
gatelor. De asemenea, s-an luat mă­ specific de cocs cu 13 la sulă mai în înlim pinareu zilei de I Mai şi a calitate optim i, iar la cocscric să se tograful „Sebeşul“ ; O R ĂSTIE: Iu tii- com pozitorilor n o ş tri; 15.05 „G in ­
sindicali. mic decît in 1963 la cocs de aprovi­ Congresului pa rtidu lui să se înscrie depună strădanie penlru creşterea in tă cucul la izvo r“ — em isiune de
suri ca la consfătuirile de produc­ nire cu spionul — tinom alo-
jo cu ri po pu lare ;
cîntece şi
1G,04
ţie din secţii să participe dc fiecare zionare şi cu 12.5 la sul«! la cocs (c li­ pe graficele în tre ce rii socialiste suc­ continuare a rezistentei cocsului. Prin gra iu l „P a tria “ ,- A tenţiune pă rinţi „G aleria cu portrete m uzicale“ —
cese de scamă.
folosirea celor mni noi cuceriri
alo
nic In prim ul trim estru al anului in
Experienţa dală cile un delegat din partea co­ curs consum ul specific la cocs dc a- — O co n tribu ţie mai mare la re­ tehnicii să se delerm ine şi realizeze — cinem atograful „F la că ra "; HAŢEG: muzică uşoară ; 17,15 Cînla cerul
Festivalul Chaplin — cinem atograful
m itetului sindicatului pe com binat şi
provizionarc a scăzut fală de pla n i­ ducerea consum ului specific fie cocs. param etrii optim i dc funcţionare ai Palatului de cultură din Ploieşti ;
a conducerii com binatului. In felul „Popular" ; BRAD : Liturghia do la
acumulata — acesta s-a putut asigura rezolvarea ficat cu 52,3 kg. pe tona de fontă. şi la creşterea in d icilo r de utilizare agregatelor, A lit pentru reducerea miezul nopţii — cinem atograful „Sl. 10.00 Interp reţi de odinioară ai m u­
operativă şi competentă o propune­ Procentul de fontă declasată in 1964 a furnalelor o putem aduce si noi, consum ului specific de cocs, cit şi ro şie "; LONEA : Bărbaţii — cinem a­ zicii noastre po pu lare ; Petrică M o-
ng lom eralorişlii — spunea mg. V a­
penlru
ca lită ţii
îm bunătăţirea
pro­
bun de mare preţ rilo r făcute de m uncitori. La cons­ a fost doar fie 1.97 la sută, fală de lentin Uâileaiui. şeful Fabricii de n- ducţiei, este necesar să se pună ac­ tograful „M in e ru l"; Il.lA : K'aloiait — dor Zavatdoc. Nicolae Puică ; 19,15
toi. Jean M arcu, Lu(ă lo vită, Teo­
2,5 la sulă admis, iar in 1965 de 1,42
fă tu irile de producţie trim estriale de l«i sulă, „l.a obîincrcn acestor rezul­ gloinerarc nr. 1 de la C.S.H. Ponlru centul pc ridicarea n ive lu lu i profe­ cinem atograful „Lum ina", S criito ri Ia m icrofon : Dan Dcslîu ;
A lit cele două referate prezentate l-.i secţiile fie furn«ile. in care s-a tate — spunea ing. ionel Stoic >i în aceasta nc vom str«!dui să îm bună­ sional al oam enilor şi întărirea dis­ 19.30 Pe teme agrare; 19,55 D in
de ing. Olog Bublic, inginer şi'f cu discutat flespre calitalea aglom eratu­ referatul prezentat — «au condus o tăţim calitatea aglom eratul ui prin ciplinei tehnologice. R A D I O cintcccle şi dansurile popoarelor.
problem e de furnale-aqlom erare la lui şi influenta lui asupra reducerii scamă de măsuri tehnico-org iniza- mărirea rezistentei, menţinerea con­
C.S. Hunedoara, şi respectiv ing. Io ­ consum ului de cocs, au fost in v ila ti lorice luate de conducerea secţiei sub stantei indicelui de bazicii a te, îm bu­ Despre ceea ce trebuie făcut pen­ PROGRAMUL 1 : 5,06 Concert do T E L E V IZ IU N E
nel Stoicoi, şeful secţiei furnale a să participe şi m uncitori fruntaşi in îndrumarea organizaţiei de partid, nătăţirea granulatiei De aseme­ tru a dezvolta experienţa acumulată, dim ineaţă ; 5,30 Leclia de gim nas­
U.V. Călan, cit şi discuţiile purtate înirecerea socialista,^ tehnicieni şi printre care: m .irirea presiunii ga­ nea ne vom strădui să îm bră­ m ăsurile necesare a fi luate penlru tică ; 6,20 Jurn alul satelor ; 6,45 Sa­ 18,30 U niversitatea tehnică la
pe marginea lor. «iu scos in relief ingineri de la secţiile de aglomerare, zului epurai penlru caupere, mărirea ţişăm unele metode la nivelu l te h n i­ a obţine rezultate din ce in ce mai lut voios dc p io n ie r; 7,15 „O floa­ te le viziu n e ; 19,00 Jurn alul te le vi­
experienţa valoroasă acumulat«! de întorşi la locurile dc muncă, aceştia debitului de oer la ventilatoarele e- cii m ondiale cum ar fi posibilitatea bune, au vorb it şi ceilalţi pnrtici- re. o m elodie“ — muzică uşoară ; ziu n ii ; 19,20 Pentru pionieri şi şco­
coleclivele de furna lişli p rivin d ti­ au transmis colectivelor de aqlomc- xislenle prin îmbun«!tc!liri construc­ prom călzirii aerului absorbit fio ma­ panli la discuţii In c u v in lu l lor au 7,30 Sfatul m edicului ; 8,00 Suma­ lari Ce obiect iii place mai m u lt?
p iza re a cu succes a in iţia tiv e i de a ratoriştî apelul făcut fie fu rn a lişli şi tive, cur«!tarea săptăminalâ a arză­ şina dc aglom erare şi îm bogăţirea arătat că este necesar să se prorno- rul presei ; 8,55 „Dc la fluier la 20.00 Emisiune de teatru : „N ăzdră­
realiza şi depăşi angajam entul anual astfel s-au putut aplica măsuri e fi­ toarelor dc nămol, reglarea arderii lut tu oxigen. veze necontenit progresul tehnic, să m arile ansam bluri“ ; 9,20 „Pentru vanul O ccide ntului" de J.M. Svnge.
la fontă cu cocs econom isii, măsu­ ciente de aprovizionare a furnalelor în caupere, completarea aparatelor — La scolia I furnale — suune.i fie întărită disciplina m uncii şi res­ fiecare o m elodie" — muzică uşoa­ traducere de P Comarnescu ; în
rile şi m elodele bune de muncă ce nu cu aglomerat în cantităţi necesare fie măsură şl control a caupem tor, ing. A lexe Doboli, şeful secţiei — pectate in stru cţiu n ile tehnologice, ră ; 10.20 Buchet de m elodii popu­ pauz«î şah. „U ra ! Sînlcm In vacan­
fost aplicate. De asemenea, s-a insis­ şi dc calitate dm cc în ce mai buna. respcciareo g ra ficului dc încărcare încă n-am reuşit să realizăm loal<! să fie gospodărite cu g rija cea mai lare ; 11,05 Solişti de muzică uşoa­ tă !" Un film um oristic cu fema
tat pe reliefarea p o sib ilită ţilo r penlru Dezbalcrea în cadrul consfătuirilor şi a reţetelor dc încărcare ctc“ . depăşirea de plan In fontă pe sea­ mare m ateriile prim e şi m aterialele, să ră ; 11,30 Radio P rich in d e l: „U rsul „co n ce d iile “ . D ife rite m oduri în care
ridicarea in iţia tiv e i pe o lreapl«! supe­ de producţie si adunărilor grupelor „C o m itetul sindica lu lui — a com­ ma reducerii consum ului specific rlc se organizeze mai bine munca si în ­ păcălit de vulpe“ de Ion Creangă; unii înţeleg sâ-şi petreac«! conce­
rioară. „Sub conducerea organizaţi­ sindicate a problem elor legale de pletat iov. Ioan Dudas, preşedintele cocs. P osibilităţi însă, dacă ne gîn- trecerea socialistă. In numele colec­ 12.03 M elodii de estradă; 13 25 Re­ d iu l; In înch eie re: buletin de ş tiri.
ilo r de partid, activitatea conduce­ reducerea consum ului specific de com itetului sin dica lu lui — a n ilito t dim bine, există. M ai poate să crească tiv e lo r de muncă din care fac p«arle, cital de operetă : Adriana Ciuciu vi SfissOciiaB m e te o r o lo g ic *
rilo r secţiilor, grupelor sindicale şi cocs, aplicarea cu consecventă a mă­ pentru organizarea cît mai judicioasă tem peratura acrului cald prin repa­ ei şi-au exprim ai holărirea de a face M ireea Emandi. solişti ai Operei
com itetelor de secţie, de la secţiile gurilor tehnico-organizaioricc prevă­ a grupelor sindicale la sectorul de rarea a o serie de caupere şi a fu r­ totul penlru ca in cinstea celui rle-al de slal din T im işoara; 14,10 Pro­ PEN TR U 24 O R 0
rle furnale si aglomerare a fost c«i- zute în planurile de măsuri, a pro­ furnale. Ele au lost organizate pe nalului nr. 4 Se mai poate îm bună­ gram muzica) corul de ascultători ; Vrem e schimbătoare, cu cerul
nnlizntă spre însuşirea şi aplicarea punerilor m un citorilor, in g in e rilo r si schim buri, aşa in cit să cuprindă în ­ tăţi şi calitalea m inereului pe c«ire-l IV-lea Congres al p a rtid u lu i roadele 15 00 Pagini orchestrale rlm ope­ noros ziua. V or cădea ploi tem ­
cu maximum de eficient«! a acestei tehnicienilor, au condus lo îm bună­ tregul flux tehnologic. D atorită aces­ prim im de la Tcliuc. N oi ne vom in iţia tiv e i : „Realizarea şi depăşirea rele com pozitorilor francezi : Auher, porare. V în tu l va sufla p o triv it din
in iţia tiv e — a spus prin tre alU'le ing. tăţirea aprovizionării cu m aterii p ri­ tui fapt, în adunările lor lunare, s-an strădui să luăm cele mai eficiente angajam entului la fontă, cu cocs e- Berlioz, Adam, M e y e rb e e r; 15,30 sud si sud-est. Tem peratura a e rului
O leg Bublic în referatul său. Urmă­ me şi materiale, întreţinerea mai bună putut dezbate problem ele de pro­ măsuri tohnico-orgonizalorice, aşa in ­ conoinisil“ să fie cit mai bogate. Solişti şi orchec*re de muzică va fî cuprinsă ziua între 14 şl 19
rirea îndeaproape, in fiecare zi şi în a agregatelor, perfecţionarea pruce- ducţie în mod complex şi m u ltila te ­ cit, în cel mai scurt timp, să obţinem populară ; 16.30 Radioracheta pio­ grade, iar noaptea in tre 2 şi 7
fiecare schimb, a rezultatelor o b ţi­ deelor tehnologice. îm bunătăţirea re­ ral. Pentru ridicarea n iv e lu lu i profe­ rezultatele aşteptate. Ing. GH. COMŞUŢA n ie rilo r » Scenariul „Cetatea din grade.
nute în întrecerea socialistă, dezba­