Page 92 - 1965-04
P. 92
Nr. 3212
Dramul socialismului
Vizita ministrului afacerilor externe
al R.P. Romîne în Republica Arabă Unită
CAIRO 25. Corespondentul Ager- gu vernului, însărcinat cu problem ele
preş, N. Plopeanu, transm ite: in co externe. A p o i C orneliu Mănescu s*a
dru l v izite i de bunăvoinţă pe care o
Sntîlnit cu M ahm ud Riad, m in istrul
întreprinde in Republica Arabă U n i
afacerilor externe al R.A.U. La în tre
tă, C orneliu Mănescu. m in istru l afa
cerilor externe al R. P. Romîne, a a- vederi a asistat si M ircea Nicolaescu,
vut dum inică dim ineaţa o întrevedere ambasadorul R. P. Romîne Io Cairo,
cu M alim ud Fawzi, vicepreşedinte al
In cursul serii M ahm ud Riad a ofe-
Lucrările Uniunii Lovitură de stat rit un dineu in cinstea oaspetelui
rom in.
interparlamentare au Suai sfîrşit în Republica Dominicană Â 20-a aniversare
DU BLIN 26 (Agerpres). — de studiu s-au aflat cele p rivin d ro A SITUAŢIA POLITICA DIN CAPITALĂ CONTINUA SA RAMiNA a eliberării Italiei Şedinţa extraordinară
La D ublin ou luat sfîrşit lucrările lu l parlam entului în dife rite ţâri, a-
U n iu n ii interparlam entare, la care au parlheidul în lum ina declaraţiei u n i CONFUZA ® JUAN BOSCH SPERA SA SE ÎNAPOIEZE PENTRU R O M A 26. Corespondentul A ge r M in iştri, fost comandant al C onsiliu a Prezidiului Consiliului
Jual parte reprezentanţi ai grupurilor versale a d re p tu rilo r om ului si a PRELUAREA SARCINILOR PREZIDENŢIALE pres, G iorgio Pastorc, transm ite: lu i de eliberare naţională şi A m erigo
parlam entare din 51 de ţări, printre C orlei O.N.U. D in partea delegaţiei In întreaga Ita lie s-a sărbătorit a Boldrini, fost comandant de partizani. Mondial al Păcii
care si R. P. Romînă. In cadrul şe R. F. Romîne în cadrul com isiilor au SANTO D O M IN G O 2G (Agerpres). fără să se precizeze însă num ărul 20-a aniversare a e lib e ră rii ţării. O m anifestaţie de o amploare deo
dinţei de închidere C onsiliul in te r luat c u v in tu l Barbu Solomon şi Tra- Situaţia po litică din capitala Repu m orţilor. U n ită ţile navale care susţin La Roma, preşedintele republicii, sebită a avut loc la Bologna, centrul STQ C KHO LM 26 (Agerpres), —
parlam entar a aprobai proiectele de ian Ionaşcu. b lic ii Dominicane, Sanlo Doraingo, pe răsculaţi, au doborit trei avioane. Giuseppe Saragal, a depus o coroană principal al re g iu n ii Emilia. In fata Şedinţa extraordinară a P rezidiului
re zo lu ţii elaborate in cadrul com isii Comisia pentru studiul problem e după anunţarea lo v itu rii de stat, con A lte ş tiri anunţă că este Im inentă in de lauri la M o rm în lu l soldatului necu unei m ulţim i imense, adunată în pia C o nsiliu lui M on dial al Păcii, care s-a
lo r si a hotărît ca cea dc-a 54-a con lor parlam entare şi ju rid ice a ales ca tinuă să răm inâ confuză. Postul de trarea in oraş a unor u n ită ţi de tan ţa centrală a oraşului, a luat c u v in încheiat dum inică, a adoptat în una
radio naţional a transmis dum inică curi comandate de generalul Elias noscut şi la locul cunoscut sub nu
ferinţă a U n iu n ii interparlam entare să raportor, la conferinţa din toamnă a noaptea că triu m vira tu l, aliat la pu mele de „Fosse A rdeatine", unde fas tul Luigi Longo, secretar general al nim itate o rezoluţie în care con
U n iun ii interparlam entare, în proble W essin. Acesta se bucură, de ase damnă acţiu nile agresive ale tru p e
aibă loc la O ltaw a in septembrie a.c. tere după alungarea lu i Juan Bosch, menea, de s p rijin u l aviaţiei. Printr-un ciştii au ucis 320 de persoane în tim P artidului Com unist Italian, fost co
ma în tă ririi ro lu lu i in s titu ţie i parla mandant general al B rigăzilor garibal- lor americane în Vietnam . La şedin
P rintre problem ele discutate in ca mentare. pe reprezentantul grupului a fost înlăturat. P o trivit unor ştiri, decret al preşedintelui provizo riu al pul luptelor de rezistentă. dine în mişcarea de rezistentă. Cu a- ţă a fost luată, de asemenea, o ho-
drul ultim elo r şedinţe ale com isiilor romîn, deputatul Barbu Solomon. preşedintele triu m v ira tu lu i, Donald rep ub licii, generalul W essin a fost In m arile oraşe din nordul Italiei cest p rile j, el a am intit lupta pe care ţă ri re p rivin d desfăşurarea in tre 23
Rcid Cabrai, s-ar ii predat răsculaţi de stituit Juni din funcţia de şef al eliberate de forţele de partizani, şi 30 m ai a unei sâptâm îni de s o li
lor şi se află în prezent sub pază in statului m ajor al forţelo r armate pe s-au desfăşurat grandioase m anifesta o duce poporul vietnamez pentru e li daritate cu poporul luptător al V ie t
palatul prezidenţial. Funcţia de pre care o ocupa pînă in prezent. Postul ţii populare. La Genova a avut loc, berarea sa, arătind că poporul italian nam ului. Reprezentanţii p o po rulu i
0 fe ia ra iie a MAE. al R.D. Vietnam şedinte pro vizo riu al tă rii a fost pre de radio din Sanlo Dom ingo a lansat pe străzile oraşului o m anifestaţie la se solidarizează cu această luptă. D in vietnam ez au m u lţu m ii călduros Pre
partea P artidului Socialist Italian, a
i luată de preşedintele Camerei Depu în cursul zilei de lu n i apeluri către care au participat un mare număr de z id iu lu i C o nsiliu lui M ondial al Păcii
taţilo r, Jose Ralael M olina Urena, m ilita rii forţelor aeriene să renunţe lo cu ito ri oi oraşului. Genova esle vorb it Riccardo Lombardi. A lte m ani
H A N O I 26 (Agerpres). — zonele eliberate din Laos, şi in te n pînă ce foslul preşedinte, Juan Bosch, la raidu ri şi să se alăture răsculaţi prim ul oraş din nord ai cărui lo cu i festaţii, p rile ju ite de această an ive r pentru sp rijin ire a cere rilo r lor juste.
După cum transm ite A genlia v ie t ţionează să trim ită în V ietnam ul de aflat in prezent în e xil in Costa Rica. lor. Au fost luate m ăsuri dc către tori s-au ridicat îm potriva naziştilor, sare, s-au desfăşurat la M ilano, unde
nameză de presă la 25 aprilie M.A.E. sud noi efective m ilitare pentru a co se va înapoia in tară. Noua lo vitu ră răsculaţi pentru a bara căile de ac învingînd un întreg corp de armată a vo rb ii Pietro Nenni, vicepreşedinte
al R.D, Vietnam a dat p u b licită ţii o labora cu forţele armate ale S.U.A. de stat din Republica Dom inicană a ces spre capitală şi a nu perm ite u n i german şi capturind peste 20.000 dc
declaralie prin care condamnă auto şi ale adm inistraţiei sud-vietnameze. fost Întreprinsă de un grup de o fi tă ţilo r dc tancuri, credincioase tr i prizonieri. In cadrul m itin g u lu i din al C onsiliului de M in iş lri şi lider al
rită ţile Tailandei pentru participarea Prin aceste acţiuni — se spune în ţeri tine ri nem ulţum iţi de regim ul de u m vira tu lu i să pătrundă in capitală. acest oraş, a luat cu vin tu l Ferruccio pa rtid u lu i socialist, la T renlo şi în O nouă criză
la războiul agresiv al S.U.A. în V ie t declaraţie — a u torităţile tailandeze dictatură instaurat dc triu m vira t după Pe de altă parte, din Porto Rico se Porri foslul preşedinte al C o nsiliu lui de alte localită ţi.
namul de sud. In declaraţie se arată violează acordurile de la Geneva din lo v itu ra de stat din 1963, care avînd anunţă că fostul preşedinte d o m in i ameninţă guvernul
p rin tre altele tă a u torităţile lailan- 1954 cu p rivire la V ietnam şi din 1962 s p rijin u l unei părţi a fo rţelo r armate can, Juan Bosch, a declarat că speră
deze aprobă folosirea de către S.U.A. cu p riv ire la Laos. G uvernul R. D. a ocupat posturile de radio şi dife să sc înapoieze cit mai curind posi sudanez
a forţelor aeriene şi navale pentru Vietnam avertizează autorităţile lai- rite obiective m ilitare şi adm inistra bil la Sanlo Domingo, pentru a pre
atacarea R.D. Vietnam , adm it ca landeze că vor purta întreaga răs tive lansînd apeluri ,,de a sc reveni la lua sarcinile prezidenţiale in conti K H A R TU M 26 (Agerpres). —
S.U.A. să folosească bazele de pe te nuarea m andatului constituţional. în
Corespondentul
France
agenţiei
rito riu l Tailandei pentru avioanele a- pundere pentru consecinţele acţiu regim ul con stituţional". In cursul zi trerupt prin lo vitu ra de stal din 1963. Presse la K hartum anunţă că o noua
Diericane care atacă R.D. Vietnam $1 nilor ior. lelor dc dum inică şi lu n i ştirile trans El a subliniat că evenim entele din criză ameninţă guvernul sudanez.
mise in legătură cu situaţia din aceas ţara sa constituie „un episod al luptei
In tr-u n com unicai dat p u b licită ţii si
tă tară au fost contradictorii. P otri poporului dom inican pentru elibera pu rtind semnătura a tre i membri su
Demorssfrafü de proîesi împotriva v it anum itor in fo rm a ţii avioane apar- rea dc sub dictatura unei o lig a rh ii dişti din guvern se arată că m in iş trii
tinîn d gru pă rii rămase credincioase m in oritare " şi a afirm at că răscoala reprezentînd sudul tă rii vor dem isio.
na, dacă prim u l m inistru nu le va rta
agresiunii americane în Vietnam triu m v ira tu lu i au bombardat şi m itra „dovedeşte faptul că poporul dom i asigurări că forţele armate nu vor ti
liat clădirea palatului prezidenţial. nican doreşte să trăiască in tr-u n re folosite îm potriva p ro v in c iilo r din
TO KIO 26 (Agerpres). — Aceste dem onstraţii au loc la che S-au înregistrat numeroase victim e gim dem ocratic". sud.
Dum inică seara la T okio a avut marea sindicatelor, C ongresului na C om unicatul releva neliniştea m i
Ioc o dem onstraţie de protest îm po ţional pentru interzicerea armei nu n iştrilo r din sud, provocată de ra
triva p o litic ii americane în Vietnam cleare, organizaţiei studenţeşti „Zen- poartele provenind din această parte
la care ou luat parte peste 15.000 gakuren“ şi a C om itetului de luptă a Sudanului, din care reiese că lo r
de persoane. îm potriva negocierilor cu Coreea de Sesiunea Comisiei economice íele de securitate au angajai opera
Forţele de securitate — relatează sud. ţiun i îm potriva populaţiei. In cazul
agenţiile de presă — au calificat a- Luni a avut loc un m itin g de pro in care aceste acliun i nu încetează,
ceaslă dem onstraţie ca una din cele test organizai de P artidul sociailist O.N.U. pentru Europa se spune in com unicat, „avem dato
mai puternice m anifestaţii anliam eri- din Japonia şi de C onsiliul General ria să inform ăm opinia publică asu
cane ce au avut Ioc in capitala Ja al Sindicalelor Japoneze (Sohio). Par pra p o litic ii duse îm potriva sudu
poniei, din anul 1960 încoace. Se aş ticip a n ţii la m iting au cerut evacua G ENEVA 26 — Corespondentul A - de analiză a a c tiv ită ţii C om itetului
teaptă un al doilea val de dem on rea imediată a trupelor americane din gerpres, H. Liman, tra n sm ite : lem nului. Delegatul rom în, Dum itru lu i deoarece baza cooperării noastre
stranţi care, p o triv it a firm a ţiilo r or Vietnam şi încetarea zb o ru rilo r avioa in continuarea discuţiilor în cadrul Albu, a sugerat organizarea unui co cu actualul guvern a fost aceea de
ganizatorilor. ar putea 6ă cuprindă nelor americane asupra te rito riu lu i sesiunii Comisiei economice O.N.U. locviu asupra p ro d u c tiv ită ţii în in a colabora în vederea so lu ţio n ă rii
cifra de 60.000 de persoane. R.D. Vietnam . pentru Europa a avut loc o şedinţă
dustria m obilei, precum şi publicarea pe cale paşnică a problem elor su
d u lu i".
în B uletin ul lem nului a unor infor-
m aţii si date statistice cu p riv ire la
sem ifabricate din lemn cu suprafeţe Com em orarea, victim elor
R. P. D. COREEANA. — Aspecl
înnobilate.
dc la o puternică dem onstraţie fascism u lu i în F ra n ţa
desfăşurată recent la Phenian ia
care au participat 150.000 de per PARIS 26. Corespondentul A g e r 230.000 de francezi au fost depgr.tall
soane. pentru a protesta îm potriva pres, Georges Dascal, transmite: în Germania Intre anii 1940-1944, d in
La 25 aprilie 1945 au revenit în tre ei numai 60.000 s-au întors aca
tra ta tive lo r japono-sud-corcene . şi
Z A G R E B : S-a închis a im perialism ului american. Franţa p rim ii su p ra vie ţu ito ri ai lagă să; Iar astăzi sin i în viată doar 20:000.
Jean Sainleny, m in istru l foştilo r com
relor de concentrare. Evenim entul a-
Tîrgul internaţional cesta este comemorat în fiecare an. batanţi, a inaugurat la M uzeul In va
liz ilo r Expoziţia D eportărilor. Cu p ri
le ju l celei de a 21-a aniversări a e li
de primăvară O declaraţie sovietică berării fem eilor franceze din lagărul
de la R avensbruk a fost inaugurală
în legătură cu crimele fascismului la prim ăria arondism entului IV din
Paris, expozilia in titu la tă „Fem eile
BELGRAD 26 (Agerpres). —
franceze la Revensbrnk*', expoziţie
La 25 aprilie s-a închis T îrg u l in prezentată pînă acum în 39 de oraşe
M O SC O VA 26 (Agerpres). — ca toti crim in a lii h itle riş ti aflaţi pc
ternaţional de prim ăvară de la Za franceze şi vizitată de peste 1.200.000
La 26 aprilie, guvernul sovietic a te rito riu l R.F.G. să primească pedeap
greb, la care au luai parte pesie de persoane.
dat p u b licită ţii o declaraţie în care a sa care li se cuvine.
Dum inică, a avut loc o slujbă la
1.200 de între p rin d e ri şi firm e din 24 reafirm at că va lua m ăsurile cores Declaraţia clasifică legea adoptată catedrala N otre Dame, în prezenta
de ţâri ale Europei, A sie i si A m ericiî punzătoare pentru demascarea si pe de Bundestag, referitoare la calcula preşedintelui re p u b licii de G aulle şi
depsirea crim in a lilo r de război na
de Nord. R. P. Romînă a participai cu rea term enului de prescripţie si tra a celor mai înalte personalităţi din
zişti si va face acest lucru pînă cînd gerea la răspundere penală pentru
un stand de produse farmaceutice. fiecare dintre ci va ii judecat. G u in fra cţiu n i penale, drept o încercare stat. La prînz, preşedintele re p u b li
T îrgul, în cadrul căruia au fost ex vernul sovietic am inteşte totodată gu de a salva dc o pedeapsă justă pe că cii s-a înclina t in fata C riptei memo
riale a m a rtirilo r deportării din Iile
puse circa o sulă de m ii de produse vernelor S. U. A „ M a rii B ritan ii si lă ii si ucigaşii fascişti care au comis de Cite, unde se odihneşte corpul u-
ale industriei bunu rilo r de larg con Franţei că şi ele poartă răspundere cele mai grave crim e îm potriva păcii nui deportat necunoscut. In acel mo
şi um anităţii. Este evident — se spune
sum, industriei con stru cţiilor şi in pentru dezrădăcinarea nazism ului şi ment, o altă solem nitate a avut loc
In declaraţie — că legea, semnată la în fata M em o rialului m a rtiru lu i evreu
dustriei farmaceutice, a fost vizita t m ilita rism u lu i german şi că au o b li
13 aprilie de preşedintele R.F.G., con necunoscut, la care a asistat m in istrul
de peste 300.000 de persoane. gaţia directă de a lua măsuri eficace fo ştilo r com batanţi Jean Sainleny. La
R. D. V IE T N A M . — Studenţii U n ive rsită ţii din Hanoi şl studenţii străin i care studiază Sn Vietnam au stituie o expresie a tendinlei de a piinz, prim ul m inistru Georges Poni-
pa rticip at de curind la un m iting care a avut loc la Hanoi pentru a condamna acţiunile agresive americane din încuraja acele forte care scontează
pidou a depus flo ri pe m onum entul
.Vietnam, precum şl folosirea gazelor toxice în cursul operaţiunilor. i pe o revanşă pentru în fiin ye re a Ger de bronz din arondism entul V I al
IN F O T O : Aspect pa rţial de la m itin g u l studenţilor din Hanoi. Autorităţile din Venezuela maniei hitlerisle. m a rtirilo r lagărelor naziste.
extind represaliile în întreaga tară
P o triv it com unicatului m ilita r yc- viceprem ierul gu vern ulu i dc u n iu
menit, transmis de agenţia MEN, ne naţională din Laos, p rin ţu l Sula- CAR ACAS 26 (Agerpres). — p o litici din opoziţie sint arestaţi. Po
atacul a fost Inlre prin s de un grup nuvong. preşedintele pa rtidu lui Neo In slatul Monagas din Venezuela triv it declaraţiei gu ve rn a to ru lu i sta De pretutindeni
de mercenari. Ei au suferit pierderi Lao Haksat, a sosit dum inică la Ha au avut loc noi cio cn iri între deta tului Lara, Romero A ntoni, în acest
în oameni şi armament. A u fost u- noi in fruntea unei delegaţii. In şamentele partizanilor şi armatele g u stat au fost arestaţi cîtiva a ctivişti
cişi sau răn iţi 200 de mercenari. cursul zilei, cl a fost p rim it dc pre vernam entale. In oraşul M aturin, ca
şedintele Ho Şi M in şi prim ul m i ai partidelor de slînga. Politia a în © CAPRICIILE PRIM ĂVERII din cartea poetului W alter W crn ci
CAIRO. — Z iaru l egiptean „A l- nistru, Fam Van Dong, cu care a pitala acestui stat, a fost atacat de treprins percheziţii la sediul Federa Primăvara, care şi-a făcut o primă „F la u tu l dc paie", care va apare in
BERLIN. — Dum inică 25 aprilie A hb ar“ scrie că guvernul R epublicii avut o convorbire cordială. către partizani sediul statului m ajor ţiei oam enilor m uncii din acest stal apariţie tim idă in Ita lia încă de la ediţie separată, in cursul acestui
al armatei şi patrulele care circulau
a avut loc în B erlinul de vest u lti Arabe U nite a anulat hotărirea sa şi l-a arestat pe preşedintele organi s iîrş ilu l lu n ii martie, a fost înlocu an. Scris sub formă de ju rn a l, v o lu
m ul concert din această stagiune al de a trim ite in Germania occidenta W A S H IN G TO N . — La 26 aprilie pe străzile oraşului. Paralel cu acţi zaţiei, Jose Ruiz, si pe secretarul ei ită vio len t cu un anotim p foarte a- m ul este o autobiografie originală
orchestrei sim fonice din Berlin. La lă 350 de studenţi pentru a face s-a deschis la Philadelphia o con unile îm potriva partizanilor, au torilă- general, M. Gutieresa. Partidele din semănător ie rnii. S-au înregistrat a poetului şi prim a sa lucrare in
concert şi-a dat concursul şi teno practică în în trep rind erile industria ferinţă la care participă peste 100 lile venezuelene continuă să extindă opoziţie au publicat o declaralie de ninsori abundente, va lu ri de ger şi proză. Pînă acum. W alter W erner
ru l rom în Ion Dacian, care s-a bu le din R.F.G. Această hotărire, ara de industriaşi şi tehnicieni ai in represaliile in întreaga tară. Lideri protest îm potriva acestui nou val de fu rtu n i puternice. La Roma, tempe era cunoscut in R.D.G. ca autorul
curat de un deosebit succes fiin d tă ziarul, a fost luată ca urmare a dustriei cosmice din S.U.A. şi Eu represiuni. ratura a atins zero grade şi de zece cîto rva culegeri de versuri, dintre
răsplătit cu aplauze călduroase dc crizei izbucnite in re la ţiile dintre ropa occidentală. Scopul con ferin zile plouă în continuu. Versantele care cea mai populară poartă titlu l
către public. R.A.U. şi R.F.G. după ce guvernul dc ţei este examinarea problem ei co vulcan ulu i Etna (SiciIia) sint acope „O m u l devine v iz ib il".
Ia Bonn şi-a exprim at intenţia de a la borării in dom eniul cercetărilor rite de zăpadă. Iar la M ilano ceaţa In „F la u tu l de paie", W erner sc
TO K IO . — Shojlro Kawashima, stabili relaţii diplom atice cu Izrae- cosmice. Campania electorală din Belgia deasă îm piedică circulaţia avioane străduieşte să redea viaţa din re
trim isu l special japonez care a efec Iul şi dc a livra acestei ţări arma lor si a veh icu lelor pe şosele. Tem giunea Suhl (Turingla), in care s-a
tuat o călătorie in Indonezia şi ment. LEOPOLDVILLE. — După cum re peratura de două grade, înregistrată născut. Săptăroînalul „Sonnlaq" a-
M alayezia, s-a înapoiat dum inică la latează agenţiile de presă, colonelul M Ü N C H EN 26 (Agerpres). — Apoi Belgia, în înţelegere cu S.U.A., în ultim ele zile, este cea mai scăzu preciază noua carte a lui W em er
Tokio. La aeroporl, el a declarat DAM ASC . — Dum inică a luat M ichael Hoarc, supranum it „M ik e j Intr-o corespondentă din Bruxelles, a s p rijin it acţiunile trupelor O.N.U. tă tem peratură din luna aprilie din drept „fo a rte interesantă şl im por
zia riştilo r că a avut întrevederi cu sfîrşit la Damasc cea de-a 12-a se nebunul", com andantul m ercenarilor ziarul vest-german „Süddeutsche Zei îm potriva lu i Chombe, ca şef al gu u ltim ii 25 dc ani. tantă".
preşedintele Sukarno al Indoneziei siune a C o nsiliu lui de adm inistraţie dc limbă engleză din Congo, a a- tung“ se ocupă de campania electo vernului pro vin ciei Kalanga, şi îl in acelaşi num ăr al săptănnnalu-
şi cu prim ul m inistru al M alayeziei, al organism ului inlerarab pentru dresat o scrisoare prem ierului M oi- rală din Belgia. La 23 mai vor fi din sp rijin ă astăzi pe Chombe ca $cf al ® IN D IE N I ECUADORIENI lu i este publicat şl un Interviu cu
A bdul Rahman, în legătură cu pro exploatarea apelor Iordanului şi ale se Chombe şi generalului M obutu, nou aleşi deputaţii Camerei, senato gu ve rn u lu i conqoloz. IZO LA Ţ I DE C IV IL IZ A Ţ IE scriito ru l. „P entru mine, să scriu în
blema soluţio nării co n flictu lu i din a flu en ţilor săi. In com unicatul re com andantul armatei guvernam en rii şi m em brii co n siliilo r provinciale încercările g u ve rn u lu i de a pune A lfredo Costales, directoru l In s ti seamnă să-mi aduc con tribu jia in
tre cele două ţări. ICau ashiraa a men mis presei de către Sayed Nofal, se tale congoleze, in care şi-a prezen din cele nouă p ro vin cii ale Belgiei, capăt disputei tradiţionale dintre va tu tu lu i ecuadorian de antropologic dividu ală la umanism, la construirea
ţionat că ei au fost de acord să se cretarul gencral-adjunct al Ligii A- tat demisia. A genţia UP1 m enţionea scrie ziarul. De la aceste alegeri nu loni şi flam anzi au rămas fără succes. şi geografie, a declarat că un număt noii societăţi" — a declarat W alter
intîlncască din nou pentru a dis rabe, sc arată că la sesiune a fost ză că m otivu l dem isiei lu i Hoare il sint aşteptate lu c ru ri senzaţionale. In Această dispută joacă, in actuala de 2,5 m ilioane indieni ecuadorleni W erner. In afară de volum ul „F lau
cuta această problemă, adăugind că exam inat mersul lu cră rilo r de pu constituie neînţelegerile survenite 1961, cînd creşlm i-socialii si libera campanie electorală, un mare rol. Re trăiesc in prezent cu to iu l izolaţi de tu l de paie", scriito ru l intenţionea
au fost in v ita ţi să se intilnească la nere in aplicare a pro ie ctu lui arab in u ltim u l timp intre acesta şi au lii, în urma pierd e rilo r de voturi, nu vizuirea con stitu ţie i din 1831 va tre civiliza ţie . El a arătat că aceşti in ză să creeze un nou ciclu de poe
Tokio, in cursul lu n ii mai. de exploatare a apelor Iordanului to rită ţile congoleze. au mai putut să m enţină guvernul de bui să protejeze com unităţile dc lim dieni sint îm p ă rţiţi în 11.000 „g ru zii lirice, să scrie o piesă de tea
şi a flu en ţilor săi, lu crări ce se des coaliţie care exista pînă atunci, eres- bă. Astfel, este continuat drum ul spre tru, precum şi o scurtă nuvelă.
BRUXELLES. — Comisia Pieţei co făşoară in Iordania, Siria şl Liban SAN JU AN . — Greva m un citori ti n-socialii au fost nevoiţi să formeze o autonom ie culturală a Flandrei si puri m arginale indigene", răspindilc O M A I M U LTA BUCURIE
in trei regiuni ale ţării, „şi nu au
mune a propus de curind C o nsiliu lui şi au fost adoptate m ăsurile necesa lo r societăţii petroliere „C om m on un guvern împreună cu socialiştii. In V aloniei. nici o cunoştinţă despre civiliza ţie". IN V IA Ţ A
m inisterial al celor şase ţă ri să ia re con tinu ării lor. w ealth" din Porto Rico a intrat in continuare, ziarul arată că in te rve n Printre reform ele care au fost a-
măsuri în comun pentru apărarea cea de-a cincea zi. G re viştii cer în ţiile statului in viata economică nu au doptale în ultim a perioadă de legisla ® PAGUBE PROVOCATE Pentru activitatea sa rodnică şi
industriei navale a com unităţii. In LONDRA. — A genlia Reuler re cheierea unui nou contract de m un fost atît de însemnate în tim pul p a rti tura actualului parlament, se află şi DE IN U N D A Ţ II îndelungată şi pentru realizările
uUiraii ani, industria navală a ce latează că circa 1500 din m em brii că care să prevadă îm bunătăţirea cip ării socialiştilor la guvern Refor reform a Invătăm iiU ului superior care sale in dom eniul lite ra tu rii pentru
lor „şase" csîc puternic concurată sindicatului actorilor britanici au salariilo r şi alte beneficii. Societa ma financiară nu a în lîm pina t rezis prevede descentralizarea un ive rsită M in is tru l ecuadorian al a g ricu ltu copii, cunoscutul scriito r iugoslav
dc industria navală a Japoniei. Co semnat o declaraţie in care se an tea obţine lunar ve n itu ri de peste tentă. A fost în fiin ţa t un directorat al ţilo r si întem eierea de noi un ive rsi rii, Eduardo Carrion, a anunţai că Branko C iopici a lost distins cu pre
misia Pieţei comune motivează a- gajează să nu mai prezinte specta un m ilion dolari. Tratativele purta cărbunelui, care se străduieşte in tăţi şi facultăţi separate. Planul de pagubele provocate de inundaţiile m iul „N oua generaţie".
ceste propuneri prin faptul că şan cole in Republica Sud-Africană ca te in tre reprezentanţii patronatului prezent să rezolve d ific u ltă ţile în care descentralizare a provocat in u n iv e r care au avut loc in regiunile Gua- In tr-u n in te rviu acordat unui co
tierele navale japoneze ar prim i urmare a p o litic ii de apartheid pe se află industria carboniferă, indus sităţile de stat v ii discuţii, greve si yas, Los Rios şi El Oro se ridică la respondent al ziarului „P olitika",
subvenţii de stat. Încercările de a care guvernul acestei ţări o prom o şi ai sin dicalului au fost întrerupte trie deficitară, şi care se menţine prin dem isii dem onstrative. suma de două m iliarde sucrcs (mo C lopîci afirm ă : „D eviza mea esle
realiza un acord cu Japonia au c- vează. H otărirea sin dicatului de a simbătă, in tru c il nu s-a putut ahm- subvenţii acordate de stat. Una din In program ele electorale ale p a rti neda naţională ecuadoriană — NR). — M ai m ultă bucurie in viaţă ! Nu
şuat. boicota contractele cu R.S.Â, u r gc la un acord. problem ele cele mai grele a fost a- delor un punct im portant îl consti El a precizat că aceste pierderi sînl suport nici in literatură, nici in tea
inează unor incidente care s-au pe sim ilare cu cele provocate de cutre tru lucrări absurde, nihiliste, confu
plicarea le g ii p rivin d asigurările so tuie si durata se rviciu lu i m ilitar. L i
S A N A A . — Trupele Republicii A- trecut cu ocazia a o serie de tu r ciale îm potriva căreia s-au rid ica i beralii care se allă in opoziţie se pro m urul dc pămînt care s-a produs in ze. lipsite de perspeclivă. Nu im
rabe Yemen, s p rijin ite de trib u rile nee efecluate de actori b rita nici m edicii belgieni, declarînd o greva nunţă pentru o reducere a serviciu lu i luna m artie în Chile Cel mai m ult părtăşesc asemenea concepţii despre
care au rciu zal să cinte în fata u- au avut de suferit cu ltu rile dc bum viaţă Bucurie, veselie, umor, aces
ce locuiesc Ia frontiera cu te rito care a durat mai m ulte săptâmîni. m ilitar si cer ca cei care se afla in
nui public selecţionat. bac, orez şi planta ţiile dc banane. tea sint lu cru rile care atrag oame
riile A ra b ici de sud, au respins o In po litica externă a fost continuat serviciul m ilita r să nu mai fie trim işi nii".
cursul tradiţional, In problema con in garnizoanele din R. F. Germană şi $ UN DEBUT IN PROZA
încercare dc in filtra re pe te rito riu l H A N O I. — După cura anunţă a- După cum relalea/ă presa, recent
goleză, Spaak a acordai s p rijin se ca unităţile slalionale în Germania Săptăm inalul „Sonnlag" |R, D.
Yem enului, prin regiunea Hamcdat. gentla vietnameză de presă, V N A , paratiştilor katanghezi si s-a alăturat occidentală să fie form ate din vo lu n Germană) a puhlicat un fragment a apărut o culegere in 12 volume de
p o litic ii congoleze a Statelor Unite. tari. opere ale (ui Ciopici.
I
Redacţia şl adm lolsUalto zla rulu li 6tr. D r; T eliu Gioza nr. 23 teleloo 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Tnxa plălilă In ouiueiai conluun n p io b â iil D iicclte l Generale P T T R ni 263 328 din 6 nolem bite 1949 - Ţipatub h ilic p rlo d e ie a Pohgialicâ Hunedoaia D w
40 065