Page 93 - 1965-04

Bibhoteca Ccntiaia PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN IŢ l-V A l
Regională TOATE FORŢELE LA ÎNSÂMÎNŢÂRI

îm bunătăţirea vre m ii in ultim ele
zile a perm is ca ritm u l lu cră rilo r
agricole să se intensifice. D a lorilă
organizării exem plare a m uncii, in
m ajorilalea cooperativelor agrico­
B R A D A L B A le de produclie din raionul Sebeş,
s-a trecut cu toate io rtc lc la insă-
m în la lu l porum bului. Sub îndrum a­
rea com ite tu lu i raional de partid,
spe cialiştii de la co n siliu l agricol
şi cei din u n ită ţile de producţie u r­
măresc zi dc ?.i starea terenului, in-
d in n d m ecanizatorilor si ţăranilor
cooperatori să folosească din plin
fiecare oră prieln ică pentru lu cru l
MIER( t 1 :,»i 4 pagini, ?5 boni în cîmp. $i în raionul A lba. în nu­
meroase cooperative agricole de
produclie s-a însăm iniat porum bul
pe o mare parte din suprafeţele pre­
văzute.
ÍN íw tím pinarm congresului partidului 0 R A Ş T I E şi oraşul regional Hunedoara sc
In raioanele Haţeg, Ili«i, O răşlie
H U N E D O A R A
constată însă că există o slană preo­
cupare faţa dc buna desfăşurare >i
in săm înlârilor. Num ai aşa sc e x p li­
loarea producţiei globale 1.300.000 LA BAZA ÎNTRECERII : că de ce pînă acum în m ajoritatea
lei, iar la cap itolul econom ii 676.000
cooperativelor agricole
Angajamente, g in e rii U zinei „30 Decem brie“ Cugir. raioane nu s-a început înregistrate
din aceşti'
lei, sînt m uncitorii, tehnicienii şl in ­
semănatul
porum bului, rea liză rile
care la depăşirea pe întreg ul raion au nire şi felul cum poate îl elim inat. H A Ţ E G pe ansamblu fiin d sub n ive lu l posi­
fapte Ei au produs peste plan 150 maşini CALITATEA ganizarea m uncii ce ne puteti relata ? b ilită ţilo r. că (im pui este
— Despre folosirea m aşin^or şi or­
participat cu un plus de 224.000 lei.
Cunoscînd faptul
— In cursul acestui an m aşinile au
de spălat rufe, 9000 fuse pentru ring,
10.400 bucăţi la nţuri penlru bicicletă, B ilanţul fiecărei lu ni orală că m un­ fost deservite mai bine. Ne-am o ri­ p e t r o ş a n i destul de înaintat şi că orice în»ir-
ziere nu poate fi decit păgubitoare,
II 1.000 gresoare. 6.600 bucăţi la nţuri cito rii, in g in e rii şi tehnicienii de la entat ca ele să fie utilizate de către ducînd la dim inuarea producţiei,
pentru fierăstraie si 1.500 m.l. de lan­ Fabrica de ciorapi şi tricotaje „Sebe­ m uncitori calificaţi, stăpini pe mese­ este necesar ca în aceste zile, în
ţu ri sub un ţol. M ai trebuie am intită şul" din Sebeş au obţinut succese fru ­ rie. In acest scop, în anul trecut au fiecare unitate agricola să fie luate
T r a d i ţ i e con tribu ţia co lectivu lui de Ia F. C. moase In ceea ce priveşte îm bunătă­ fost deschise cursuri de calificare şi măsuri penlru trecerea cu toate fo r­
O răşlie, care a produs în plus 3 tone ţirea ca lită ţii produselor. In legătură ridicarea ca lifică rii profesionale, pe ţele la semănatul porum bului.
tanin, 3 tone piese fasonate din cu aceasta, tovarăşul inginer loan care le-au frecventat m ajoritatea m un­ AVANSATE W/Jcu REALIZĂRI NtOU RAMASE W URMA
M in e rii de la Aninoasa nu-şi dez­ P V C ., 33 tone pigm enţi m etalici, 38 c ito rilo r. La cursuri au predat in g i­
m int cu vtn tu l dat. A in tra t în tra­ Roşea, şeful se rviciu lu i C.T.C., ne-a
tone u tila je tehnologice si altele. Sînt relatat u rm ă to a re le : neri şi tehnicieni cu experienţă.
d iţie oa m arile sărbători să fie cins­ O rganizarea m uncii s-a îm bunătă­
demne de consemnat si rezultatele
tite ca realizări deosebite. La înce­ — Cum era si firesc, lo în tre p rin ­ ţit. iar tim pul de lucru a fost mai bine La Roşia de Secas—peste 230 hectare însămînţate cu porumb
putul anului ei s-au angajai să-şi în ­ frumoase ale lu cră to rilo r de la „ V i­ derea noastră s-a pus un accent de­ folosit. S ecţiile productive au fost
zecească e fo rtu rile pentru a da pa­ dra“ , Întreprinderea raională de in ­ osebit pe calitatea produselor. Ca aprovizionate în mod ritm ic cu ma­ Sub îndrum area com ite tu lu i de partid (secretar Iov. maşini 2-S.P.C.-2 şi 16 atelaje ale cooperativei să însă-
trie i mai m ult cărbune. Acum . cînd dustrie locală si altele. urmare. Ia toate sortim entele in d icii terie prim ă de calitate bună. Pentru Vasile Puşcaş), ţăran ii cooperatori din Roşia de Secaş,
întreg ul nostru popor se pregăteşte de calitate p la n ifica ţi au fost depă­ acest lucru au fost num iţi m uncitori raionul Sebeş, şi-au organizai în mod exem plar munca m înleze cu porum b 230 hectare, din cele 325 planificate.
să întimpune cel de-al IV -lea Congres şiţi. La ciorapi din bumbac calitatea care se ocupa exclusiv de aprovizio­ Pentru a uşura mecanizarea lu cră rilo r de în g rijire ,
al p a rtid u lu i şl ziua de 1 M ai cu noi Pe seama creşterii s-a îm bunătăţii cu 3 la sută, la cio­ narea secţiilor. în această campanie. In urma unei şedinţe a com itetu­ pe suprafaţa ce se însămîntează cu m aşinile 2-S.P".C.-2
succese, m in erii Aninoasei se află din rapi din relon cu 4,4 la sută, iar la A ş mai enumera cîleva măsuri. In- lu i de partid, la care au fost in v ita ţi şi tra cto riştii care s-a făcut jalonarea terenului. De asemenea, zi dc zi
nou în frunte. In acest an în abataje trico ta je din bumbac cu 0,5 la sută. cepind cu luna ianuarie s-au in tro ­ deservesc cooperativa agricolă de producţie, s-au sta­ in g in e ru l T ibe riu M untean, preşedintele cooperativei
s-a m uncit mai bine, mai organizat, productivităţii De la începutul anului şi pînâ în pre­ dus pentru vopsirea produselor co­ b ilit sarcini concrete pe oameni $i termene p rivin d în ­ agricole de producţie şi b rig a d ie rii conlrolcază starea
ceea ce a făcut ca productivitatea zent nu am prim it nici un refuz, nici lo ran ţi indigeni. Paralel cu aceasta cadrarea însăm înţărîi porum bului în epoca optimă. U r­ le ren ulu i şi calitatea lu c ră rilo r efectuate.
m uncii să crească cu 20 kg pe post o sesizare de la beneficiari. s-a stab ilit cel mai corespunzător pro­
Term enul este Im propriu pentru m ărind îndeaproape înfăptuirea sarcinilor prevăzute, ţă­ A. ARDELEANU
faţă de plan. Numai pe seama aces­ — Vă rugăm să ne spuneţi cîtevo ces tehnologic de vopsire a produse­
munca m inerilor. Şi totuşi cei de la ranii cooperatori au reuşit ca pină în seara zilei de 27 in stru cto r al C o m itetului raional
tui spor, m in erii au extras peste an­ din m ăsurile lu a i^ .in acest sens. lor. De asemenea, s-a construit si pus
gajam entul luat în cinstea zilei de Teliuc îl folosesc cînd e vorba de — S erviciul C.T.C. a fost reorga­ în funcţiune un uscător penlru stofe. aprilie, prin folosirea la întreaga capacitóle a celor 4 de partid Sebeş
întrecerea socialistă. „La noi — spun
1 M ai 5.365 tone de cărbune. Num ai nizat. In rîndu l c o n tro lo rilo r de ca­ In prezent calitatea uscării stofelor
m inerii — întrecerea se desfăşoară
m in erii sectorului I au înregistrat în lita te au fost prom ovaţi m un citori este bună, lucru ce înfluenlooză po­
cu foc continuu". Si nu greşesc. N ici
acest an un plus de producţie de pes­ cu experienţă în producţie, care cu­ z itiv executarea in con diliu ni bune RAID-ANCHETA TIMPUL Şl MAŞINILE
te 4.000 de tone. A ninosenii sînt ho- nu trecuseră bine prim ele zile din nosc bine procesul teh-nologic de fa­ a celorlalte operaţii.
acest an, că ei au si înscris în grafice
tă riţi ca la marea sărbătoare „p lu su l" bricaţie. Printre aceştia amintesc p e : — In v iito r ce se preconizează a PRIN RAIONUL
prim ele depăşiri de plan. A ntrenaţi M aria Snntei, de la seclîa lenjerie,
să fie şi mai mare, să respecte tra­ într-o entuziastă întrecere, ei au fo­ M aria Oltean, de la secţia circulare, se întreprinde în vederea îm bunătă­ FOLOSESC DIN PLIN ?
diţia îm păm întenită în anii noştri. losit din plin mecanismele moderne Elena Ciubotă, de la secţia finisaj. ţirii ca lită ţii produselor ? OR ĂST IE
de extracţie, tim pul de lucru. Plusul S-a extins în toate secţiile con tro lu l — Vom pune accent mai mare pe
a crescut lună de lună. Acum ei con­ interfazic Si rezultatele sînt foarte calificarea şî ridicarea ca lifică rii m un­
întregul raion semnează 35.807 tone minereu marfă bune. Dacă pînă nu de m ult un de­ cito rilo r. Deja s-a deschis un curs Ploile abundente şi reci au pro vo­ de la începulut acestei luni, al doilea, La cooperativa agricolă de
de calificare penlru m uncitoarele de
peste plan, cu 5.800 tone mai m ult fect care apărea la una di-n fazele de cat greutăţi pc care lu cră to rii ogoa­ are tractorist dar... tra cto ru l este în producţie din Spini, tra cto riştii
decît prevedea angajam entul luat la producţie era sesizai la finisaj, cînd la secţia circulare. A poi, deoarece relor trebuie să le învingă. Cercctînd reparaţie de peste două săptăm îni. sînt nevoiţi să se deplaseze cu
De curînd ne-a sosit Ia redacţie o începutul anului. Pe ce bază s-a rea­ practic era foarte greu de remediat, în secţia dublu cilin d ru vor fi puse z iln ic starea terenului, folosind cu Rezolvarea acestei problem e a fost tractoarele din cîmp, la sediu,
în funcţiune un număr mare de ma­
scrisoare in care se spune că toate lizat sporul de minereu extras? Prin în mom entul de faţă se înlătură im e­ şini noi, moderne, vom organiza chibzuinţă fiecare ceas bun pentru g* sită de conducerea cooperativei a- penlru a servi masa, deşi coo­
în tre p rin d e rile din raionul O răşlie creşterea p ro d u c tiv ită ţii fizice a mun­ diat. In întreprinderea noastră fiecare efectuarea lu cră rilo r in cimp. num e­ gricolc, care a propus sta ţiu n ii de perativa agricolă dispune de o
şi-au depăşit angajam entele luate în cii cu 9.40 la sută faţă de plan, mai m uncitor este şi controlor de cablate. cursuri de ridicarea ca lifică rii pro­ roase cooperative agricole de pro­ m aşini şi tractoare trecerea tractoris­ şaretă cu care s-ar putea foa r­
cinstea zilei de 1 M ai. „Pe raion — m ult cu 5,40 la sută faţă de angaja­ A u fost luate măsuri eficace care au fesionale a m uncitoarelor. ducţie, cu s p rijin u l m ecanizatorilor, tulu i sănătos pe tractoru l „sănătos". te bine trim ite mmcarca trac­
să
La secţia bobinaj preconizăm
se spune în scrisoarea co n siliu lu i lo ­ ment. Ş irul rea liză rilo r n-ar fi com­ dus la creşterea răspunderii perso­ înlocuim parafinareo fire lo r din bum ­ au însăm inţal m ari suprafeţe cu po­ Propunerea s-a făcut dc m ult. M ăsu­ to riş tilo r la locul dc muncă.
cal al sindicalelor — producţia glo­ plet daca nu s-ar sublinia faptul că nale a m un citorilor. D isciplina s-a bac m ercerizal cu uleiul. Aceasta, rumb. rile însă în lirzie . Să fim mai opera­
bală este depăşită cu 5.592.000 lei, prin creşterea producţiei de minereu în tă rii continuu. De asemenea, a cres­ In asemenea situaţie se află m ulle tiv i tovarăşi de la S.M.T. I
fată de 1.713.000 lei angajament, iar $i aplicarea in iţia tiv e i „N ic i un vago- cut cointeresarea m u n cito rilo r penlru penlru că s-a constatat că uleierea cooperative agricole de producţie din
fie
face firu l mai suplu, perm ile să
la producţia marfă cu 4 500.000, fotă net de minereu rebutat". prin măsu­ a da numai produse de cailitate bună. lucrat mai bine, evită scămoşerilc, raionul O răşlie cum sînt: Foit, Bo-
de 1.396.000 lei c it s-a prevăzut în rile tehnice luate, s-au dat peste plan La toate acestea se mai pot adăuga ruperile. Vom căuta si în v iilo r să bilna, Si bot, Balomir, O răşlie, Turdaş „Temperatura,
angajament la începutul anului. Im ­ 11.060 tone metal în m inereul marfă, şi alte măsuri luale pe lin ie de C.T.C. organizăm mai bine munca, să folo­ şi altele
portant este faptul că p rin strădaniile cu 3.060 tone peste angajament. In Periodic se iac instructaje cu con­ sim raţional maşinile. Exemplele am intite dovedesc că a- tovarăşe...“
depuse de m u n cito rii, tehnicienii şi dreptul acestor realizări, pe graficul tro lo rii de calitate p rivin d cunoaşte­ Aceste măsuri vor duce la spori­ colo unde oamenii m anifestă preocu­
in g in e rii din fab ricile şi uzinele ra­ între ce rii sînt trecute nume ca cele rea procesului tehnologic de fa b ri­ rea producţiei de ciorapi şi tricotaje, pare se pot obţine rezultate bune.
ionului, plusul de produclie s-a re a li­ ale m in erilor din brigăzile conduse de caţie, norm ele si standardele in v i­ Există însă in raionul O răştie şi u- Cooperativa agricolă de producţie
zat cu che ltuieli mai puţine. La ca­ Constantin B iriboi, Cosma Culcea, goare, defectele care pot apărea. A- h îm bunătăţirea c a lită ţii lor. la re­ ncle-cooperative agricole în care pre­ din Gcoaqiu urmează a insăm inţa
p ito lu l" econom ii este deocamdată co­ loachim M odîlcă, loan Tim ofle, Pop trib u ţiu n ile co n tro lo rilo r de calitate ducerea preţului de cost. Astfel, noi gătirea terenului şi însăminţarea po­ cu porum b o suprafaţă de 350 hec­
municată suma de 1.G68.000 Iei, iar vom înfîm pina cel de-al IV -lea Con­
V. Ioan, A dalbert Domokoş, loan nu se rezumă numai la prevenirea, gres al P M R . înscriind pe graficele rum bului sc desfăşoară in tr-u n ritm tare. Penlru term inarea la tim p a
beneficiile date peste plan depăşesc
M aican şi ale m u llo r altor m ineri care sesizarea şi înlăturarea defectelor. Ei in ire ce rii succese de seamă. nesatisîăcălor. De acest lucru nc-am lu cră rilo r, cooperativei agricole din
valoarea totală de 2 m ilioane lei. se preocupă îndeaproape şi de îm ­ L. DEMETER convins cu ocazia raidu lui întreprins Geoagiu i s-au repartizai 10 tractoa­
ţin să aducă în dar Congresului par­
Cine sînt a u to rii acestor succese? bogăţirea cunoştinţelor profesionale in ziua de 26 ap rilie a.c. re, 4 semănători 2-S.P.C.-2, două poli-
tid u lu i un buchet bogat de realizări. ale m un citorilor. O dată sesizat u<n
Lucrătorii Uzinei mecanice din Cu- discuri si două cultivatoare. Pînă în
defect, ei explică m un citorilor cau­ ÎNSEMNĂRI PE GRAFIC ziua de 26 ap rilie a.c. erau pregătite
gir, care au realizat peste plan la va­ S. PASCU zele producerii lu i, modul de preve- Aşa se pierde timpul... 280 hectare, dar nu era însăm înlat n i­
C olectivul de muncă de la lurnăto- mic. incercînd să ju stifice această
ria veche a Uzinei „V ic to ria " Calau In lrîn d Pc poarta cooperativei a- stare do lu cru ri, tov. loan Gheorghiu,
întîm pină cel de-al IV -lea Congres al gricolc de producţie din Spini (ora in gin eru l cooperativei agricole, ne-a
P.M.R. înscriind pe graficul întrece­ 13), p riv irile ne-au fost atrase de trei spus că din cauza tem peraturii scă­
rii realizări deosebit de frumoase. In tractoare cc staţionau in curte. Fără zute din sol nu s-a semănat. N-am
perioada 1-24 ap rilie m u n cito rii aces­ n mai aştepta să fie întrebat, in gine­ putut contesta această afirm aţie. Dar,
tei secţii au turnat peste plan 200 rul A ntonie Teodorescu ne-a e x p li­ nu ne-am putut explica nici de ce
bucăţi chiuvete, 12 perechi spălălrn- cat că tra cto riştii sînt la masă. toate cele 10 tractoare stăteau la
re, 20 perechi lavoare duble, 17 bu­ Le-am urat poftă bună tractorişti-, ora 15 in curtea cooperativei. Oare
căţi console, 100 bucăţi rezervoare lor, punîndu-ne însă întrebarea: dc ce din cauza tem peraturii scăzute ? La
pentru apă. oare conducerea cooperativei agrico­ această întrebare, tovarăşul Inginer
Cele mai frumoase rezultate le-au le de producţie din Spini nu a o r­ ne-a răsp un s: „să fiu sincer, eu
o b ţin u i tovarăşii Ionel Vasile, Nagy ganizai transportul m încării în cimp. n-am mai văzut pe şeful brigăzii de
Fabian, M oruz loan. Naia Ludovic, mai ales că pentru acest lucru au la tractoare (Roman Suciu) din ziua de — Cum stăm flăcăi P S-a terminat
Szekey Veronica, Ciubuc Elena, dispoziţie o şaretă? Păcat de cele 1-2 24 ap rilie a.c. Lipsind el, nici trac­ semănatul ?
D IO N ISÎE M U N TE A N U ore bune de lucru care s-au irosit şi — Da de unde.
IOSIF CRAŞCA de com bustibilul consumat. to riş tii nu s-au prezentai la lucru". Am venit doar să mincăm şi...
corespondenţi Deci, nu tem peratura solului e de după un ceas-două ne întoarcem la
Din cinci tractoare vină f. lucru (/ ?).
lucrează trei ★ ★
ÎNTREPRINDEREA „V IS C O - Din constatările rela ta te reiese că fn u n ită ţile am intite pro­
blema fnsă m inţării porum bului nu este p riv ită cu atenţia cuvenită.
La cooperativa agricolă de produc­
ZA ° LU P E N I: Aspect din sec­ lie din Pricaz trei tractoare lucrau I Folosirea neraţională a u tila je lo r, lipsa de organizare, sînt cauzele
ţia răsucit. care con tribu ie la întirzie rea executării la tim p a sem ănatului.
din p lin la arai, discuit şi semănat. C onsiliile de conducere din ca d ru l acestor u n ită ţi şt ale altora care
F oto: V. O N O IU Lucrau trei, deoarece celelalte două se găsesc în s itu a ţii asemănătoare, au datoria de a se preocupa cu
nu sînt folosite. U nul, în perfectă sta­ toată răspunderea de intensificarea ritm u lu i însă m inţărilor. Cu bune
re de funcţionare, nu poate fi u tili­
rezultate pot fi folosite în acest scop şl atelajele coo pe rativelor
zat deoarece tra cto ristu l este bolnav
agricole mal ales pe acele suprafeţe pe care nu se poate lucra zne-
canlzat.
Conducerea S.M.T. O răştie va trebui să se preocupe mai îndea­
proape de activitatea m ecanizatorilor, in te rven ind
cu mai m ultă
V I A B IL IÍT A T E A UM ES ÎN IŢ IA T W E rarea u n u i rilm susţinui la executarea lu c ră rilo r agricole.
opera tivitate pentru înlăturarea lip s u rilo r ce se ivesc, pentru asigu­
tate, dar de in iţia liv â nici un cuvînt. le din exploatare care a îm brăţişat nătăţească asistenţa tehnică în schim ­ Ritmicitate ACIUAUTA1IA
Nu numai com itetul sin dica tulu i este in iţia tiva . Si de atunci brigada n-a bul III. O rta cii ne lasă steril, fie în
PĂREREA vinovat pentru aceasta,- răspunderea avut nici un vagonet de m inereu re­ fro n tu l de lucru, fie că îl aruncă In • După turne ul întrep rins în vor vizita oraşul, Iar seara vo r par­
rostogol. încărcat în schim bul meu, şi calitate
şi com itetului
revine
de
partid.
butat.
La noi in exploatare se vorbeşte m inereul îm i este rebutat mie. lo ca lită ţile Teiuş, A lba Iulia, Sebeş, ticipa la spectacolul de operă
m ult despre calitate, în general. Dar — Cum aţi reuşit, tovarăşe Lupea ? — N oţiunea de calitate e comple­ C ugir, O răştie şi Brad, colectivu l „A id a “ .
MINERILOR despre in iţia tiv a „N ic i un vagonet noi am considerat in permanentă in i­ Nu simpli xă şi nu se reduce numai la ste rilu l T e a tru lu i de stat „V alea J iu lu i“ va
— Aş vrea să subliniez faptul că
dc m inereu rebutat“ , despre această v iz ib il din m inereu. Spun aceasta poposi azi la Deva, unde va pre­ O La liia a fosl organizat de cu­
formă concretă a luptei pentru cali­ ţiativa ca fiin d actuală. Am ţin u t me­ constatatori penlru că şi la noi în exploatare ca­ zenta piesa lu i A le ja ndro Casona, rînd un concurs pc tema : „C um să
reu trează atenţia o rta cilo r din b ri­
ne creştem cop iii*. La acest con­
DE LA BARZA tate. se vorbeşte puţin. N-am înd ru­ gadă asupra Im portanţei pe care o gust. Intre ritm icita te si calitate exis­ „C opacii mor în picioare“ . In zilele curs, organizat de B iblioteca re­
litatea este înţeleasă destul de în ­
mat suficient com itetul sindicatului
să popularizeze şi să extindă in iţia ­ are calitatea. Le-am explicat că dacă Şeful se rviciu lu i de control tehnic tă o strînsă legătură. De fapt e de ce au mai rămas din această lună, gională Hunedoara-Deva, în cola­
spectacolul va fi prezentat pentru
de la noi pleacă m inereu cu m ult al ca lită ţii, in gin eru l Vasile M a n ta :
tiva. neconceput despărţirea .îceslor no­ cefe riştii din Sim eria şi sid e n irg lştil borare cu Biblioteca raională Ilia
steril, nu pierde num ai brigada, ci — N-aş vrea să nelndreplăler.c e- şi cu com itetul com unal al fem eilor,
— Rezultatul ? se fac ch e ltu ie li in u tile cu transpor­ ţiun i. din Călan.
Interesul m anifestai de numeroşi — S-a renunţat tacit, total sau par­ tul, cu prelucrarea. Şi încă un lucru chipele care dau minereu de calitate, — La ce vă re fe riţi ? au p a rticip at cititoa rele b ib lio te cii
lu cră to ri de lo Barza faţă de posibi­ ţial, Ia form e agitatorice cum au fost pe care vreau să-l s u b lin ie z : fac per­ dar cred că in exploatarea noastră In te rlo cu to ru l nostru, şeful servi­ O A zi au plecai la C luj, în tr-o raionale.
litatea aplicării in iţia tiv e i de către program ele staţiei de radioîicare a sonal trierea m inereului. De ce pro­ nu se manifestă suficient interes pen­ ciu lu i producţie, in g in e ru l N icoiae excursie organizată de către O.N.T., C oncursul s-a bucurat de m ult
brigăzile de m ineri este justificată. m inei, gazetele satirice, v itrin e le ca­ cedez asa ?. Pentru că răspunderea tru aplicarea in iţia tiv e i. Soun aceasta Lungu, se grăbeşte să răspundă. 30 de lucrători din cadrul Băncii succes. (N IC U L IN A R ÂŞINAR U, co­
De calitatea m inereului extras de­ lită ţii şi altele care si-au dovedit e- penlTu că z iln ic se rebulcază destul La începutul lu n ii se răm inc sub de stat Orăştie. Cu acest p rile j ei respondentă).
pinde realizarea planului de metal. ficacilatea. Urm area se vede in pro­ pentru calitate revine în p rim u l rînd de m ulte vagonete cu m inereu pentru plan pentru ca apoi să se dea bătălia
In d iscuţiile purtate s-au făcut nu­ ducţie : se extrage m inereu de slabă şefului de echipă. Dacă îşi pregă­ depăşirea procentului admis de ste­ pentru recuperarea restanţei. Dar nu
meroase propuneri care, studiate de calitate. teşte bine oamenii, dacă se ocupă în ­ ril. Sînt şi cazuri cînd nu poate fi numai la m inereu extras se râm îne
com itetul de partid, com itetul sindi­ — Ce propuneţi ? deaproape de calitate, din abataj iese Identificată echipa care a dat m ine­ In urmă, ci si la calitate. O dată cu
calului, de conducerea exploatării şi — O cotitu ră de 90 de grade în a- numai m inereu curat. AJtfol nu se reu de slabă calitate, pentru că va- creşterea ca n tită ţii de m inereu e xl'a s
traduse în viaţă, vor duce la apli­ ceastă problemă, dictată de faptul că poate I gonetele nu sînt marcate. Asemenea în a doua jum ătate a lu n ii, in raport
carea consecventă a in iţin liv c i de penlru exploatarea noastră in iţia tiv a Si m inerul Ioan Oprea ne spune că fapte sin i frecvente în grupul de direct creşte d ilu ţia m in ereu lu i şi,
călrc toate brigăzile de um eri. este cit se poate de actuală, necesară. aplică in iţia tiv a şi are aceleaşi pă­ sectoare Brădişor. Cum e şi firesc, normol, num ărul vagonetelor rebú­
V a trebui să întărim con tro lu l asu­ reri ca şi Gheorghe Lupea, numai că... în asemenea îm prejură ri este puţin tale. In goana după producţie, per­
probabil că sc pol lua măsuri e fic i­
pra fe lu lu i In care
— Eu
re b u tu ri — spune el.
am
se înfăptuiesc
Iniţiativa — p ro p riile noastre h o tă riri, m ăsurile Z ilele trecute mi-au fost rebulate va- ente penlru remedierea lipsurilo r. forarea nu se mai face cu atenţie,
iar la încărcarea g ă u rilo r se pune
luate de conducerea tehnică pentru gonete peirtru că rostogolul s-a rupt Legat de activitatea c o n tro lo rilo r
o necesitate îm bunătăţirea ca lită ţii. Se impune, şi a căzut piatră in minereu, pe care de calitate, de eficienţa m uncii lor, m ult exploziv. E şi de aşteptat ca la
fireşte, o susţinută muncă politică, de n-am ales-o. A sla-i partea mea de as dori să rid ic o problemă. In con­ puşcare m inereul şi ste rilu l să se
la om la om, pentru aplicarea in iţia ­ vină. Dar s-a mai întîm plat, şi nu d iţiile noastre de lucru con tro lu l ca-. fărâmiţeze, amesteeîndu-se. In a doua
Tovarăşul M ilito n Botici — secre­ jum ătate a lu n ii nu se mai respectă
tiv e i de către toate ectvpole de m i­ Iită (ii are o im portanţă deosebită.
tarul com itetului de partid — e odîn- rareori, să încredinţez alegerea ste­ nici p ro file le de săpare, iar calitatea
cit în lectura unui referat. Întoarce neri. rilu lu i din m inereu vagonetarului. Dar lu cră to rii din cadrul serviciu lu i lu cră rilo r de amenajare este nesalis-
ultim a filă şi-şi ridică privirea. Pare N-am plasat întotdeauna cu atenţie C.T.C. nu pol urm ă ri Întotdeauna în­ făcătoare, ceea ce atrage după sine
nem ulţum ii. Răspunderea gă tile şi n-am respectat p ro filu l de deaproape calitatea pentru că li se creşterea procentului de steril în m i­
— Peste o oră analizăm în com i­ săpare. Asta se in tim plă mai ales încredinţează alte sarcini de produc­ nereu. Aş cita spre exem plificare
tetul de partid activitatea com itetu­ şefului de echipa spre s fîrş ilu l lu n ii. De ce ? Pentru că ţie. Această situaţie trebuie rezolva­ sectoarele X IV şi X V Valea M o rii,
lu i sindicatului în organizarea şi des­ trebuie să recuperez restantele. Ca tă pentru a putea in te rven i la tim p 120 şi 210 M usariu, sectoarele din
făşurarea Întrece rii socialiste... şei de echipă eu sînt acela care răs­ acolo unde se simte nevoia, penlru grupul Brădişor si altele. Ce propun ?
— $i ce se spune In referat des­ M in e ru l Gheorghe Lupea este cu­ pund de calitate, eu trebuie să mă a putea da un a ju to r efectiv m ine­ îm bunătăţirea asistenţei tehnice pen­
pre In iţia tiva „N ic i un vagonet de noscut la Barza pentru hărnicia şl preocup îndeaproape ca neglijentele rilo r în fro n tu rile de lucru. Datoria lru ca planul să fie realizat ritm ic.
m inereu rebutat ?“ priceperea lu i în muncă. Brigada pe să nu se mal repete. noastră e să preîntîm nlnăm rebutu­ O R A Ş U L B R A D : Blocurile aspectuoase, cu apartamente luminoase
— N im ic. Se vorbeşte despre cali­ care o conduce a fost printre prim e­ Aş avea o p ro p u n e re : să se îm bu­ rile, nu să fim sim pli constatatori. S. POP. ojeră locuitorilor de aici un confort binemeritat.