Page 94 - 1965-04
P. 94

PaR  2-a                                                                                                Drumul  socialismului                                                                                                         Nr.  3213




          R I T M




          Ş I            C A L I T A T E



            Dc  la  prim ele  să|)uluri  ce  se  exe­  prim ite  din  depozit  sini  recepţionate
          cută  pcnlru  fundaţii  lei  noua  scoală  cu   de  şeful  brigăzii,  iar  acesta,  la  rin -
          16  s ili  do  clasă,  p in i  la  blocurile  lu rn   dul  lui,  le  îm parte  in  mod  ju dicios  pe
          cu  100  qarsonierc,  constructorii.  an­  oameni  şi  categorii  de  lucrări.  Bine­
          trenaţi  in lr-o   entuziastă  înlrccere  so-   înţeles  că  acest  aşa-zis  barom etru
          cialislâ,  folosesc  fiecare  m inut  bun   obligă  oamenii  să  recupereze   unele
          de  lucru  pentru  a  ridica  noile  e d ificii   m ateriale  ca  m ortarul  căzut  de   pe
          ale  Hunedoarei  socialiste.      pereţi  in  tim pul  ten cuie lilor  ori  pe
            Pe  com unistul  Ştefan  Fira,  şeful  lo ­  cele  care  in a in lc  le  zvirleau  din  ca­
          tu lu i  nr.  I,  t-an\  în tiln il  la  u ltim u l   meră  o  dală  cu  efectuarea  curăţeniei.
          nivel  al  blocului  G l.  Se  interesa  în ­  In  slirsit.  un  alt  avantaj  este  acela
          deaproape  de  stadiul  lu cră rilo r,  deoa­  că  fisa  lim ită  constituie  un  m ijloc  de
          rece  blocul  Tespectiv  va  trebui  predat   urm ărire  a  rezultatelor  obţinute  Sn
          în  cursul  lu n ii  mai.  C onstructorii  de   întrecerea  socialistă,  deoarece  lunar
          aici  băleau  parchetul,  aşezau  laianla,   se  întocmeşte  o  situaţie  com parativă
                                            a  consum urilor  de  maleTiale  pe  b ri­
          completau  placajul  faţadei,  executau
          zugrăveli  si  vopsitorii.  G -unle  —  cum   găzi,  situaţie  care  se  luminează  tu­
          sini  num ite  blocu rile  lu rn   aflate  în   turor  brigăzilor  si  se  afişează  in  lo ­
          lucru  in  acest  an  —   sin i  o  m indrie   curi  vizibile.  O am enii  ¡şi  pol  da  sca­
          a  constructorilor  hunedoreni.  Para­  ma  care  brigadă  a  realizat  mai  m ulte
          lel  cu  glisarea.  ele  au  fost  placate  în   economii  şi  care  are  pierderi  de  ma­
          exterior  cu  cărămidă  (operaţie  expe­  teriale.
          rim entată  pcnlru  prima  dală  în  tara
          noastră),  ceea  ce  dă  blocului  o  notă   Fruntaşii  nu  cedează
          de  elegantă.  O  altă  noutate  aici  o
          lelor  din  P V C.  pcnlru  pardoseli,  exe­ uşor  locul
          constituie  folosirea  faianţei,  m ateria­
          cutarea  tencuie lilor  pe  casa  scărilor
          cu  calcio  veechio.                Am  în tiln il  pe  şantier   numeroşi
            In  blocul  G2  se  montau   ultim ele   constructori  fruntaşi   În   întrecerea
          planşee.  iar  la  G3  s-a  term inat  dc  cu-   socialistă  pe  anul  1064  care  anul  a-
          rînd  glisarea.  C onstructorii  montează   cesla  continuă  să  se  menţină   e vi­
          acum  planşele  şi  demontează  cofragul.  denţiaţi  lună  de  lună.  Brigada  de  z i­
            La  lotul  nr.  5  condus  de  tin ă ru l  in ­  dari  condusă  de  com unistul  Tonii  En-
                                             gel  lucra  la  placaje  si  la  tencuieli
          giner  Teodor  N egrului,  lu crările  de
          finisaj  in  in te rio ru l  blocului  I  2 cu  40   interioare.  „Lu crul  este  destul  (le  m i­
                                             gălos  —  spunea  el.  Cn  toate  acestea
          de  apartamente  cu  3  şi  4  camere  se
          apropie  dc  slÎTŞit.  Zugravii,   zidarii,   ne  străduim   să  executăm  numai  lu ­
                                             crări  de  bună  calitate.  Trebuie   să
           vopsitorii  si  in stalatorii  de  aici  vor
                                             m enţionez  că  noua  metodă  de  lu cni
          să-l  predea  la  cbcie  in a in lc  de  slir-
                                             —  placarea  G  u rilo r  paralel  cu  glisa­
          SÎlPl  lu n ii  aprilie.
                                             rea  —  arc  avantaje  evidente r  se  eco­
                                             nomisesc  m aterialele  do  prindere  a
          Fişa  limită                       placajelor,  u tila j  de  ridicare  ulte rio a­
                                             ră  a  lor  pe  verticală  şi  schelele  de
                                             faţadă.  D atorită  bunei  organizări   a
            La  prim a  vedere  ea  pare  o  litrlie    m uncii  şi  a  autocontrolului  pc  baza
           lipsită  de  im portantă  La  propunerea   fisei  lim ilă,  brigada  noastră  a  reuşit
           tovarăşului  G rigorc  Boeru  —  secre­
                                             să  economisească  iu  prim ele  3   luni
           tarul  organizaţiei  de  bază  P.M.R.  —
                                             ale  anului  9  m.c.  m ortar  si  3.700  kg
          am  stat  dc  vorbă  cu  Iov.  Ştefan  Fira.
                                             ciment.  M em brii  brigăzii  sini  h o tă rîli
          soiul  lo tu lu i  nr.  1,  in iţia to ru l  ei.  „V e ţi
                                             să  nu  cedeze  a$n  uşor  drapelul  de
          afla  lu cru ri  interesante“  a  completat
                                             fruntaşi  în  întrecerea  socialistă".
          secretarul  dc  partid.  Ială-ne  aşadar
                                              Brigada  cunoscutului   constructor
           in  compania  tovarăşului  Fira.
                                             W eber  A ndrei  nu  se  lasă  nici  ea  mai
            „De  fapt  —  a  început  el  relatarea   prejos.  Şeful  brigăzii  lucrează  cot  la
          —   lisa  lim ită  s-a  introdus  pe  şantier   col  cu  ceilalţi  zidari.  Intr-m ia  din  zile,
          mai  de  mult.  La  blocurile  K  ea  sc  în ­  după  ce  a  organizat  numea  brigăzii,  a
          tocmea  pe  lo ia l  lucrări  şi  era  lim ită    executat  singur  zidăria  la  15  băi  din
          de  maistru.  Acesta  avea  in  subordine   blocul  l  2.  pregălindii-le  pentru   a
          20-30  brigăzi  de  d ife rite  meserii.  Fie­  fi  placate  cu  faianţă,  operaţie  pcnlru
          care  putea  să  ia  m ateriale  la  discre­  care  un  zidar  cu  o  calificare  modic
          ţie   Nu  exisla  deci  posibilitatea  de   trebuia  să  lucreze  aproape  două  zile.
          a  urm ări  care  brigadă  consuma  mai   „Locul  de  fruntaş  se  cîşliqă  greu.
          m ult  si  care  făcea  economie  de  ma­  Dar  cind  l-ai  cişligal,  şi  mai  greu  iii
          teriale.  Nu  se  respectau  dozajele  şi   vine  să-l  cedezi"  —  obişnuieşte  să
          exista  risipă.  V oi  înso|i  afirm aţia  cu   spună  el.
          un  exemplu  :  la  tencuieli  se  foloseşte   Com unistul   Constantin   Păsărelu
          Si  ciment.  U nii  constructori  mi  mai   conduce  o  brigadă  formală  din  70  (le
          introduceau  acest  m aterial  in  ames­  mozaicari  O  parte  lucrează  Io  G -uri,
          tec.  Din  nune!  de  vedere  calitativ   altă  parte  la  l-u ri.  (l-u rile   sini  blocuri
          lucrarea  nu  era  executată  conform   cu  4  etaje  de  cile  40   apartamente
          cerinţelor.  Mai  exista  insă  51  un   alt   de  3  şi  4  camere).  „R itm   şi  calitate!
          necaz  :  lună  de  lună  se  înregistrau   Aceste  două  im perative  sini  urm ările
          pierderi  de  ciment  datorită  faptului   ceas  de  ceas.  zi  (le  zi,  de  către  liecare
          că  depozitarea  lu i  se  făcea  la  întîm -   membru  al  brigăzii.  In  prezent,  co­
          plare,  În  aei  liber  sau  în  diverse  ca­  misia  de  control  a  calităţii  si   gos­
          mere  lingă  surse  de  apă,  lucru  ce  se   podărire  a  m aterialelor  care  se  de­
          solda  cu  degradarea  acestuia.  Cind   plasează  joia  pe  şantier  nu  mai  gă­
          m aistrul  respectiv  ajungea  să  exe­  seşte  pantele  sifoanelor  lucrate  de
          cute  lucrările  la  ultim ul  hloc  nu  mai   mînUlială,  nu  mai  apar  plinte  slrim be,
          avea  cim e n t..  Acelaşi  fenomen  se  in-   iar  mozaicul  este  Irecal  la  umeri  pină
          lim pla  şi  cu  alte  materiale.  ce  bolul  apare  bine  linisa t".  Reiese
            La  indicaţia  organizaţiei  de  partid   din  răspuns  o  hotărire  tacită  de  a
          s  a  făcut  anu!  acesta  un  studiu  p ri­  nu  ceda  nicicum   locul  si  titlu l  de
           vind   reducerea  p ie rd e rilo r   adm isi­  fruntaş  in  întrecere.
          bile  A tunci  am  propus  un  nou  lip   de   De  aceeaşi  hotărire  sini  anim ali  şi
           fişă  lim ită  care  s  a  introdus  la  toate   m em brii  brigăzii  de  parchetari  con­
          brigăzile,  pentru  toate  meseriile.  Pe   dusă  de  llie   Crcac  care  lucrează  după
           baza  ei  licoare  şei  de  brigadă  p ri­  modelul  frunzei  de brad  şi  verifică  a-
           meşte  m aterialele  măsurate,  le  înre­  tent  stratul  suport  pentru  evitarea
           gistrează  ¡11  fişă  si  le  depozitează  in   denivelărilor,  zugravii  vopsitori   din
           locuri  specia)  amenajate.  De  exemplu,   brigada  lui  Petru  Petras,  care  nn .se
           pentru  executarea  zidăriei  la  un  apar­  apucă  de  vopsirea  lîm plăriei  pină  ce
           tament  etalon  sini  necesare  1.850  m c.   nu  s  au  convins  că  aceasta  este  bine
           m ortar.  405  kg  ciment  şi  74  kg  ipsos.   ch ilu ilă   pe  ambele  fete,  ca  si  meca­
           O  brigadă  care  lucrează  in tr-o   lună   nicul  de  macara  loan  A rjoca.  U ltim ul
           10  apartamente  are  nevoie  deci   de   a  echipai  excavatorul  cu  care  lucrea­
           18,500  m c.  m ortar,  4.050  kg  ciment  si   ză  cu  un  braţ  metalic.  In  acest  fel  r i­
           740  kg  ipsos.  Pe  baza  fisei  lim ită,  la   dică  cile  2  3  fis ii  d in lr-o   singură  dată,
           slvs'itu l  Junii  se  poale  constata  dacă   economisind  tim p  şi  înlocuind  alt-e  a-
           brigada  »respectivă  a  depăşit  consu­  qregate.
           mul  specific  ori  a  realizat  economii   Ritm  şi  calitate?  Două  noţiuni  pen­
           dc  m ateriale,  dacă  s-a  încadrat  in   tru  îndeplinirea  cărora  constructorii
           prelul  de  cost.                 de  la  şantierul  nr.  4  al  1 C.S.H.,  mo­
            Din  expericnla  proprie,  rezultă  că   b iliz a i  de  com unişti,  nu  precupeţesc
           fişa  lim ită  prezintă  avantaje  m u lti­  nici  un  e lorl.  Dîrzenia,  voinţa,  en­
           ple.  In  prim ul  rind  este  ©  garanţie   tuziasm ul  c e i  caracterizează,   sini
           pentru  executarea  unor  lucrări  de  ca­  canalizate  spre  un  tel  loarle  precis :
           litate.                           construirea  in  acest  an  pentru  oa-'
             In   doilea  rînd  ea  reprezintă  un   menii  m uncii  din  oraşul  Hunedoara
           m ijlo c  sigur  dc  cointeresare  a  con­  a  1.030  apartamente  şi  a  altor  obiec­
           stru cto rilo r  pentru  economisirea  ma­  tive  socialcultuTalc.
           terialelor.  Cum?   Toate   m aterialele               A,  D A V ID
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99