Page 100 - 1965-05

' Pag. 2 Dram&l ê^daH&m&lei *. 3241

R p y i
p r Jfe»

WfKsitf*:

In institut se efectuează vaste de biochimie radioactivă, observăm Vizitînd mai departe institutul, a-
cercclân ştiinţifico, se tratează bol­ varietatea aparatelor cu care el osie jungem în laboratorul unde se ob­
navi irimisi de unităţile dc endocri­ înzestrat. Aici totul se execută prin ţin culturile de ţesuturi endocrine, a
nologie clin iară, cazuri mai deose­ tulecuinandă. Reziduurile sini eva­ căror biologie este cercetată cu aju­
bite ce iui pol ii rezolvate local, cuate prm tuburi speciale în aşa-zi- torul unor metode histochimice sau
precum şi cele recomandate de sec­ sul „cimitir" radioactiv. Privirile ne cu izotopi radioactivi.
ţiile de medicina internă ale spita­ sint al rase de diferite contoare di- Pentru a lua cunoştinţă de cerce­
lelor sau alo policlinicilor teritoria­ serimenlatoare de izotopi pentru di­ tările care fac slviciiul genclit al di­
le. Do asemenea, aici sini internaţi verse voltaje, precum şi de inscrip- verselor boli endocrine, vom intra
numeroşi bolnavi de peste hotare, loare directe care îşi au fiecare ro­ in laboratorul de genetică. Azi, ci-
venid atîl pentru precizare de diag­ lul şi importanta în acest laborator toqenelica medicală arc o mare în­
nostic, dl şi pentru tratament. Da­ complex, unde se cercetează radiu- trebuinţare practică. Boli congeni­
tale, care nu pol fi explicate etio­
torită prestigiului de care se bucu­ caplarea şi pantele privind dinamica logic, îşi găsesc acum . rezolvarea
DE PRESTIGIU -din străinătate fac aici stagii. Nu­ sutului. Amintim de o nouă metodă prin aceste noi studii genetice. Me­
specialişti
ră Institutul, numeroşi
Iodului la nivelul tiroidei şi al ţe­
hormonală apli­
todele de dozare
Introdusă Sn tehnicile laboratoru­
mai în acest an, 18 cadre medicale
de specialitate din diferite lări se lui, testul numit „Hamolski", care cate în laboratorul de hormologie
şi rezultatele acestor cercetări au
perfecţionează în domeniul clinic si verifică reglarea iodului de protei­ fost comunicate în cadrul unor reu­
In Bucureşti există numeroase de lahoralor. Alţi 60 de oameni de nele plasmei. De asemenea, se efec­ niuni ştiinţifice din institut, cit şl
centre de cercetare ştiinţifică, a că­ şliinlă străini au vizitat şl s-nu in­ tuează cromalogrniia hormonilor li- in alte foruri ştiinţifice.
ror notorietate a făcut de mult nu teresat îndeaproape do noile rea­ roidieni in tiroidă şi plasmă. Specialiştii care deservesc Insti­
numai inconiurul tării, dar a susci­ lizări ale institutului. Sectorul clinic de pe lingă acest tutul sînt mîndri de a-şi putea adu­
tat interesul a nenumărate foruri In sectorul de fiziologie şi lizio- laborator este astfel creat, incit tot ce contribuţia lor activă la dezvol­
din alte ţări. Unul (Im acestea, care patologie ncuroemlocrină se studia­ timpul el poate fi controlat din tarea scolii medicale româneşti în
ilustrează pe deplin continuitatea ză legătura dintre centrii nervoşi şi punct de vedere al inlectării radio­ domeniul endocrinologie. Lucrările
strălucitelor tradiţii ale şcolii medi­ (liándole endocrine, care permite o active. Un alt laborator unde izo­ lor apar frecvent în paginile unor
cale româneşti, este Institutul de mai bună orientare terapeutică. Sînt topii radioaclivi sînt ccrcclati în
endocrinologie, creat de renumitul studiate, de asemenea, reactivitatea traiectoria lor este cel de micros­ reviste de specialitate, de autori­
savant Constantin Parhon. Aici vin sistemului nervos la hormonii se­ copie eleclronică. Oamenii de ştiin­ tate mondială, sint prezentate la
zilnic scrisori din tară si de peste xuali, cortioizi, tiroidieni etc., si se ţă au făcut nici studii privind can­ conferinţe, simpozioane si congrese
ce au loc în tară sau peste hotare.
hotare, alit din partea unor persoa­ fac cercetări privind mecanismele de cerul tiroidlan şi leziunile precan- Institutul de endocrinologie —
ne direct interesate, cit şi de la recilorg ncuroendocrină. ceroase şi au stabilit metode de fi­ ne-a declarat acad. $t. Milcu, direc­
mulţi cetăţeni care, clin pur interes Si acum să ne anunlăm prin te- xare a Iodului în celula canceroa­ torul institutului — se preocupă în
ştiinţific, doresc să afle amănunte lospicher, pentru a fi primiţi în la­ să. Tot în acest laborator s-a de­ prezent de continua ridicare a teh­
despre activitatea institutului şi boratorul de izolopi radioactivi al monstrat caracterul endocrin al nicităţii laboratoarelor, pentru a
preocupările sale actuale. Institutului. Ne lăsăm hainele la ves­ glandelor epifize. A fost obtinut, ex­ putea aborda .probleme de studiu lot
încercăm să răspundem accslor tiar si ne îmbrăcăm echipamentul perimental, cancer endocrin cu me­ mai complexe, la nivelul cerinţelor
dorinii, invilindu-i pe editori înlr-o de proiecţie. Boxele do aici, înzes­ tastaze. ceea ce permite elabora­ actuale ale ştiinţei.
vizită prin clădirea cochetă, încon­ trate cu instalaţii de duşuri, ne ara­ rea unor noi studii pentru demon­
jurată de arbori semeţi, de pe Bu­ tă că tot pe acest drum vom părăsi strarea rolului glandelor endocrine S. LUCIAN
levardul Aviatorilor. laboratorul. Trecind in laboratorul în oncogenezâ. redactor la Agerpres

s u p r a fe ţe i L u n ii

S-au descoperit noi dovezi in o fost sintetizată, sub mare presi­
sensul că suprafaţa Lunii arc, pro­ une, în S.U.A.
babil, o structură granuloasă so­ Cu aproximativ 3 ani in urmă,
lidă, amintind de nisipul de pe Direcţia de geologie a S V A. a gă­
malul mării sit coesit In. rocile luate din cra­
Oamenii de ştiinţă au studiat terul de meteorit din Arizona Ul­
compoziţia chimică a unor (cetite terior s-a găsit coesit in citcva lo­
găsite in Tailanda şi au stabilit curi, de fiecare dotă sau in crotere
că ele s-au modificat in mică mă­ dc meteoriţi, sau inlr-o zonă In
sură în comparaţie cu materialul care. după cum se presupune, s-au
originar care, probabil, a nimerit produs căderi de meteoriţi.
pe Pămlnt de pe suprafaţa Lunii. Coesilul. fiind o substanţă care
Cîteva tcctile s-au găsit in diver­ nu este rezistentă la temperatură
se locuri pe globul pămînlcsc ln- se formează sub mare presiune,
trucit compoziţia lor nu se asea­ joasă, iar atunci cind, timp de 10
mănă cu nici una din formaţiile in in. este ţinut la temperatură
terestre, numeroşi oameni de ştiin­ înaltă (aproximaţii) 1.400(>) el se
ţă sint de părere că ele reprezintă dezagregă.
particule de pe suprafaţa Lunii, In. probele de techl-e, găsite în
care ou nimerit- in Cosmos în tim­ Tailanda, nu s-au descoperit pro­
pul căderii meteoriţilor pe Lună duse ale dezagregării coesit ulu i.
Studiul întreprins de N.A.S.A. Probabil, tectrla nu s-a modificat
arată că in fiecare zi iu Cosmos iu comparaţie cu ceea ce a fost
se expulzează de la una la zece cin dna, ceea ce contravine teoriei
tone de rocă lunară şi că numai o pot i ivit căreia teclitele îşi modi fică
parte neînsemnată o acestui mate­ inlr-o mare măsură compoziţia
rial — mai puţin de 1 la sută — chimică Şi structura in compara­
cade pe Pămint ; 10-15 la sulă se ţie cu materialul din care se for­
roteşte pe orbite în jurul Pămin- mează.
lului sub formă de praf, şi 85-00 Dară se acceptă teoria lunară a
la sută se roteşte pe orbite in ju ­ apariţiei leclitelor rezultă că ma­
rul Soarelui. terialul originar ce se găseşte in
In probele de tectite găsite în prezent pe Lună este un fel de (uf
Tailanda s-a depistat o substan­ topit. Dacă un astfel de material
ţă. denumită coesit. Această sub­ există pe suprafaţa Lunii, el, după
stanţă este o formă a bioxidului de toate probabilităţile, se află sub
siliciu care, cu opt ani In urmă. stratul de praf lunar.