Page 13 - 1965-05

i

APRECIERI

MERITORII

La^al treilea etaj din clădirea
pavilionului tehnic al C.S.ll.. in-
tr-o ambianţă de loboralor, intr-o
linişte desăvirşită îşi desfăşooră
munca de creaţie lucrătorii servi­
ciului Studii şi Proiecte Ei pres­
tează o muncă migăloasă şi aten­
tă impusă de precizia necesară în­
tocmirii desenelor cerute in pro­
iectarea pieselor de schimb ale a
qrcqatelor siderurgice. Aci. în a-
ceastă atmosferă liniştită îşi aduce
contribuţia de aproape 14 ani şi
tehniciană Maria Costa.
Născută aici, pc meleagurile Hu­
nedoarei. din părinţi muncitori (ta­
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI tăl prim-topitor la turnătorii, as­
tăzi pensionar), împlinise abia 13
oni cînd in plină 7toap/e a răsărit
soarele lui August '44.
In vioţa Măriei Costa ca şi a ce­
lorlalţi copii de muncitori din în­
treaga ţară. aveau să-şi facă loc
Colectivele Snlrcprindcrilor din regiunea noastră trăiesc te plan de 11 000 lei. Planul pe sor­ vagoanelor cu ocazia reparaţiilor a nădejdile şi visele neîmplinite ale
J zile intense de muncă. Eforturile depuse pina acum s-au ma­ timente a fost de asemenea depăşit. fost redus cu 13 la sulă, iar prclul părinţilor, bunicilor lor. bucuriile
terializai in cifre din cete mai grăitoare. Bilanţul fiecărei în­ S-a realizat mai mult cu 70 m.c. lemn de cost al reparaţiilor cu 6 la sută şi satisfacţiile omului liber şi stă-
treprinderi a consemnai cu generozitate depăşiri substanţiale pentru construcţii rurale, 50 mc. la-ţâ de prevederi. pijt pe soarta sa Ca dinlr-un flu­
la principalii indicatori ai pianului de slat. depăşiri care si­ iemn derulaj de fag, 133 bucăţi tra­ I. CRIŞAN viu nestăvilit au izvorit nuri de
tuează realizările pe trepte superioare angajamentelor ex- verse normale. corespondent lumină înspre core tineri şi virsl-
1 primate iniţial in întrecerea socialistă. Acum, în întreprinderi Jn aceste zile, forestierii din par­ nici s-au îndreptat cu încredere şi
se tac noi calcule, se analizează cu simţ de răspundere re- chetele I.F. Hunedoara şi-au expri­ sete.
f z«r\cle interne, posibilităţile existente. Pe baza acestora, oa- mat dorinţa de a realiza in cinstea Productivitate Muncitoarea llieş Saveta dc la întreprinderea „Vidra* Orăştia tşi .....Dragu-tati, ţie de mică ţi-a
' menii muncii din regiunea noastră se angajează să intimpine Congresului al IV-lea al partidului, depcişcşte planul lunar cu circa 20 la sută şi dă numai produse de plăcut să desenezi Castelul Hunia-
cu rezultate tot mai frumoase Congresul al IV-Iea al parti­ mai mult cu 60 000 lei la producţia înaltă, calitate bună calitate. zilor, mica noastră uzină de fier.
dului. globală, să-şi depăşească planul pro­ oraşul cu străzile lui înguste.. Eu,
ducţiei marfă cu 80.000 lei, să rea­ aş zice să urmezi o şcoală tehnică.
Realizări suplimentare lizeze 20.000 lei economii la pre­ superioară In zona barajului creşte oraşul şi tare aş fi m in ă m
Miine, uzina voastră va creşte, va
ţul de cost si 35 000 lei beneficii.
Ei vor produce în afara sarcinilor
Da, da,
el peste vreo cîţiva auin.
de plan 50 m.c. lemn pentru deru­ de la Porţile de Fier să-i faci tu o schiţă cum va arăta
Pe şoselele regiunii noos-tre pot fi 1.850.000 tone kilometrice, cu la] din fag, 80 m.c. lemn ; pentru Colectivul de muncitori de la sec­ aşa i-a spus lalo..
întilnite zilnic sule de autovehicule 4 550 000 călălori-kilometri, cu 62 000 construcţii rurale. 300 bucăţi traver­ ţia separaţie a Preparalioi Pelnla, Şi. iat-o astăzi pc Maria Costa
purtînd însemnele autobazelor din tone transportate, economisindu-se se normale şi 450 bucăţi traverse luptă pe toate căile pentru tradu­ Au început lucrările de construcţie studiat aplicarea celor mal adecvate desenatoare tehnică Ea este una
cadrul întreprinderii regionale de 174 475 litri benzină. Cu cantitatea înguste. cerea în viată a angajamentelor a- a noii căi ferate şi şoselei din zona soluţii tehnice care să permită o exe­ din cele mai conştiincioase şi des­
-transporturi auto Hunedoara. Antre­ de benzină economisită, autovehicu­ njale şi celor luate în cinstea Con­ barajului sistemului hidroenergetic şi cuţie de calitate, realizabilă in terme­ toinice muncitoare care a căutat
naţi în întrecerea socialistă, meca­ lele întreprinderii pot parcurge în gresului partidului. In atcnlia lor de navigaţie de la Porţile de Fier nul ccl mai scurt. Printre procedeele să-şi însuşească cit mai temeinic
nicii, conducătorii auto se strădu­ plus 530.000 km. ceea ce permite Ne vom stă îndeosebi reducerea opririlor Conslruclia căii ferate şi a drumu­ moderne de lucru se număra utiliza­ cunoştinţele profesionale, să se
iesc să deservească conştiincios şi realizarea a 1.100.000 tone kilome­ accidentale, sporirea randamente­ lui pc versantii abrupţi necesită rea­ rea elementelor prefabricate preten- facă cit mai ulilă. Ajutorul dat de
Considerînd rezultatele obţinute Intensifica
prompt unităţile beneficiare, depă- trice. lor agregatelor, întrclincrca cu mult lizarea unor importante lucrări teh­ sionalc din beton armat, a lahlierolor tovarăşii săi de muncă mai virst-
şindu-şi angajamentele luate pe pri­ simt de răspundere a instalaţiilor şi nice. I unele, viaducti', poduri clc„ metalice sudate, precum şi mecaniza­ nici şi îndeosebi sfatul şi explica­
mele patru luni a>lc anului. Prin stră­ drept bază de pornire spre noi rea­ mai ales buna organizare a mun­ şi un volum dc excavaţii in stîncă rea şi automatizarea în cca mai mare ţiile practice în tainele schiţelor-
dania depusă de conducători auto ca lizări, colectivul de la I.RT.A, Hu- eforturile cii. De la începutul anului şi pină dc peste I 100.000 m.c. parte a proceselor tehnologice. proiect pc care le-a primit cu dra­
Nicolae Răducanu. de la autobaza din nedoaru-Dcva s-a angajat ca în cin­ in prezent, colectivul dc aici a re­ La proiectarea acestor lucrări s-a (Ager preş) goste tovărăşească din partea co­
Alba lulia, Vasile Marcu şi loan stea Congresului al lV-)ea al parti­ Cu multă însufleţire se munceşte cepţionat cu peste 12000 tone mai munistului Stanciu Alexandru din
Săbău de la autobaza din Sebeş, dului, să realizeze in plus economii in prezent şi la Complexul C.F.K. mult cărbune decit prevede planul grupa căruia face parte, au făcut-o
Gheorghe Şina şi Aurel Marinca de la preţul de cost de 195.000 lei, Petroşani. Dorind să intimpine apro­ Cele mai frumoase rezultate în să devină o bună şi apreciată co­
la autobaza din Brad, în aceasta pe­ sa-si depăşească planul cu 500 000 piatul Congres cu rezultate din cele muncă le-au realizat schimburile Lucrări de amefiorare laboratoare. Exactitatea şi preci­
rioadă s-a realizat mai mult cu tone kilometrice. mai bune, ceferiştii de aici şi-au conduse dc Suciu Vasile şi Rusan zia lucrărilor ei s-au făcut simţi­
sporii eforturile. Pînă la această loco li. Schimbul condus de Suciu a terenurilor degradate te in lucrările recent executate, la
Vasile a produs mai mult dccîl pre­
dată ei au realizat depăşiri sub­
Hotărlrea forestierilor stanţiale de plan. Colectivul revi­ vedea planul, cu peste I.OUO kg căr­ In păduri se lac numeroase lucrări Din 1900 şi pină acum au fost exe­ macaraua Striper de la O S M. 2,
la unele piese necesare la banda
buni' dc sortul bloc pc post, mărind
ziei de vagoane şi-a depăşit pină
acum planul de producţie cu II la productivitatea muncii cu 25 la sulă. de ameliorare a terenurilor degrada­ cutate lucrări de ameliorare a tere­ transportoare dc la oglomeratorul
nr. 2 şi cele pentru grupul de la­
Fructuoasă este şi activitatea des­ ca : loan Roşoga, Pavel Bulgara. sulă, reparind fără detaşare 5010 iar calitatea îinhunâiăliiid-o cu II te şi dc coi ('clare a lorcnlilor In zo­ nurilor degradate şi dc corectare a minoare Peştiş.
nele Cugir, «iul Marc,
Ampoila,
făşurată de către muncitorii, ingine­ Bela si Imbre Szocs, muncitori, Vio- vagoane, revizuitul peste plan 26.004 la sulă. Vrancea, Noreju şi pc alte 30 de şan­ torcnlilor în circa 500 de perimetre: In munca profesionala. Maria
rii şi tehnicienii Întreprinderii fo­ rcl Ieşean, Viorel Rodos, Moise Ciu- osii convenţionale. In staţiile dc pe (BADUTA c o n s t a n t i n , d o ­ Kicaz, Sadu. Ialomiţa şi altele. In a- Costa mai are un sprijin de nă­
restiere din Hunedoara. Datorită culescu, maiştri, colectivul dc aici raza de activitate a RC.M. Petro­ boş EMILI AN. ECOBESCU tiere dc acest fel se amenajează ba­ cest scop au fost realizate pc o lungi­ dejde in pătrunderea tainelor me­
extinderii metodei de exploatare ;în a oblinut frumoase succese. Pină şani s-au încărcat peste plan dc I* g h e o r g h e ; c iu r i o a n — raje din păminl. baraje din piatră me dc aproape 2.000 km lucrări în seriei" din partea soţului ei — şi
trunchiuri şi catarge, a muncii Sn acum, la producţia marfă prevederi­ începutul anului şi piuă acum corespondenţii in plase de sirină, praguri, canale de lemn, pentru susţinerea teraselor şi el un desenator iscusit In anul
acord global pe brigăzi complexe, le au fost depăşite cu 200.000 lei, 240 143 tone mărfuri. evacuare a viiturilor torenţiale ele. lixarea terenurilor, diferite construc­ lDtil am în doi au fost primiţi în
datorită mecanizării lucrărilor şi în­ la preţul de cost s-au economisit Concomitent cu obţinerea acestor In zonele Porţilor de Fier, Slănic — ţii hidrotehnice la care s au lolosit rin dările membrilor de partid
sufleţirii cu care au muncit oameni 51.000 lei, s-au obţinui beneficii pes­ realizări, timpul de imobilizare a Buzău şi in alte părţi, unde terenurile mai mult dr 3 iO.OOO m.c piatră. Au l.a acţiunile ce se întreprind cu
Angajamentul sini supuse degradării, se fac icra- fost dale astfel iu circuitul economic, femeile core lucrează la pavilio­
sări, gârdulclc simple şi duble, lucrări
prin împăduriri, peste 40.001» ha le-
nul . administrativ.
nostru de susţinere in piatră a teraselor me­ Tenuri degradate. (Ager preş) tivă şi Maria Costa. ia parte ac­
nite sa oprească eroziunile.
Dacă acestea sini preocupările
Măriei Cosla in producţie, acasă,
o aşteaptă micuţa Cornelia, carc e
Lună de lună colectivul nostru abia la grădiniţă dar. are şi ca „pro­
de muncă a obţinui realizări fru­ A c t u a l i t a t e a bleme" : să înveţe poezii, să de­
moase. Sarcinile de plan au lost de­ seneze (şi ei ii place desenul) să
păşite aproape cu regularitate. Si coase, să calce, să facă pc „gos­
nu înlimplălor. Pc şantier, munca podina“, s-o ajute pe mama la
a fost bine organizată, iar mecanis­ © In cndrul acţiunilor organizate © Astăzi, la secţia Lanţ de la »Uzi­ toate.
mele au fost folosite din plin. de Comitelui orăşenesc pentru cul- na „30 Decembrie“ din Cugir. tova­ O altă latură a activităţii caic*
Avem posibilităţi să obţinem rea­ lură şi artă din Petroşani, la clubul răşele Maria Banu şi Ana Ştefan, în se adaugă la cele arătate moi sus
lizări mai frumoase. Dc aceea. în combinatului carbonifer, este progra­ cadrul unui simpozion organizat, vor şi care întregeşte profilul nou al
cinstea Congresului partidului ne mată azi expunerea „Africa, conti­ vorbi despre rolul (enteii în societa­ omului, al femeii zilelor noastre
angajăm să executăm înainte de nent trezit la viaţă". tea noastră. este activitatea obştească a tova­
termen toate lucrările de la sediul © La căminul cultural din fscroui Tot astăzi, in tata tinerilor care lo­ răşei Maria Costa. Ea manifestă
S.M.T. Alba. (le la blocul cu 6 a- — oraşul regional Petroşani — se pre­ cuiesc la blocul nr. <|, bibliotecara grijă şi atenţie faţă de problemele
parlamenic si de la casa de cultu­ zintă miinc conferinţa „9 Mai — Ziua Uca lacob va prezenta recenzia ro­ gospodăreşti ale oraşului şi carti­
ră otc. victoriei asupra fascismului german“. manului „Fraţii Karama/ov“. erului in care locuieşte. Dar aici.
Pentru înfăptuirea angajamentelor Conferinţa va ii expusă de Iov. © Teatrul dc stat de păpuşi din să lăsăm să vorbească aprecierile
nc vom organiza mai bine munca, Ion Claga. activist a) consiliului lo­ Alba lulia îşi continuă turneul cu unanime ale cetăţenilor care au
vom folosi din plin timpul dc lucru cal al sindicalelor. piesa „Nu prea albă ca zăpada şi propus-o pentru a treia oară de­
şi vom utiliza mai raţional maşi­ © Cu cilcva zile în urmă, lotui- molanul descălţat“, in raionul Brad. putată fn circumscripţia electorală
nile. lorii satelor Ratata şi Bîrsău, raionul După ce a prezentat spectacole cu orăşenească nr. 35. Sint aprecieri
Lăcătuşul Farcaş Petru de la U.R.U.M. Petroşani, împărtăşeşte cu drag elevului Vaidoc Constantin RADUCAN s t o e n e s c u Mia. au trăit un eveniment deosebit. această piesă la Brad. Gurabarza şi meritorii.
dc la şcoala profesională, tainele meseriei tehnician la şantierul nr. 5 In casele lor s-a aprins pentru pri­ Baia de Crîş, astăzi artiştii din Alba MARIA STOICA
IN FO TO G RAFIE: Iată-i, m ontind o pompă cu capacitate de 3 000 l/minut. Alba lulia ma dată becul electric. (GHEORGHE lulia vor fi oaspeţii locuitorilor din x corespondentă
RUSU, corespondent). Vata de Jos.
I
r a i d ■ 2 ă terminăm grabnic semănatul porumbi ^ui!

ANCHETĂ i

toate forţele trebuie mobilizate atelaje proprii ale coopcralivetor care întrebat fiind cit mai este de însă-
la semănat, cînd se impun mă­ 1n loc să fie folosite la arat şi semă­ mînlat. tovarăşul Bimmel Matei, pre­
In unităţile agricole socialiste din regiunea noastră, fnsămînţalul suri urgente pentru terminarea nat. fie chiar pe porţiuni mai mici, şedintele cooperativei, ne-a relatat că
porumbului se desfăşoară intens. Membrii cooperativelor agricole dc pro­ acestei lucrări, preşedintele coope­ sint întrebuinţate in alte scopuri. s-au insămînlat 190 ha. Situaţia era
ducţie, cu sprijinul mecanizatorilor, folosesc timpul bun dc lucru pentru rativei, Iov. Vasile Viorel şi in­ Există o tendinţă greşită din partea de fapt eronată. In cele din urmă Si(ua(ia însărnintării porumbului la 5 mai a.c.
a termina însâininţalui porumbului cit mai repede. In multe cooperative ginerul Dumitru Lupu găsesc de cu­ unor specialişti „de a se mai aştepta". chiar el ne-a declarat :
agricole cum sint cele din Roşia dc Sccaş. Lancrăm, Ohaba, din raionul viinţă să plece primul la Blandiana Dar ce să se mai aştepte cind ne a- — Nu avem chiar 190 ha Insămîn-
Sebeş, Miceşti, Galda de Jos. Cîstei, raionul Alba, Foit, Bobîlna şi Băcăin|i iar al doilea la Orăşlie cu probleme flăm în ziua dc 6 mai şi în aceste uni­ tate, dar cu ce vom (nsămînta rnîine
din raionul Orăşlic, însăminţalul porumbului a fost terminat, iar în alte a căror rezolvare ar mai putea suferi tăţi semănatul porumbului se poate şi eventual pohniine, ajungem la a-
unităţi se insăminţează ultimele suprafeţe. aniinăn. Cum socotesc tovarăşii c«î spune că de-abia a începui ? ceaslă cifră. Ştiţi, aşa ni s-a spus, să
Acum, timpul a devenit prielnic, crcîndu-se în toate raioanele regiu­ asigură folosirea judicioasă a timpu­ raportăm puţin mai mult... (?l).
nii condi|ii pentru a se intensifica lucrările de pregătire a terenului şi lui de lucru, cum urmăresc ei cali­ O astfel de practică este cît se poa­
semănat. Cu toate acestea, in unele cooperative agricole timpul şi utila­ tatea lucrărilor dacă, acum cînd fie­ Să nu „ne furăm te de dăunătoare şi trebuie condam­
jele nu sini judicios tolosne. din care cauză ritmul zilnic la semănat este care clipă este holărifoare pentru re­ nată cu toată hotărirea. Cifrele care
^ru mult scăzut faţă dc posibilităţi. coltă, pun pe planul al doilea însă- singuri căciula“ sint comunicate trebuie să reflecte
Redăm mai jos cileva constatări făcute cu prilejul unu» raid înlrc- mintalul porumbului ? adevărul, căci .. altfel ni se potriveşte
prins in citcva cooperative agricole dc producţie din regiune. Mult rămase în urmă cu insămînta- proverbul popular : „ne furăm sin­
tul sini şi cooperativele de producţie ln multe unilăli agricole s-a mun­ guri căciula".
din Mărtineşti, Balomir şi altele. cit in zilele acestea intens şi au fosl
Consiliul agricol raional Orăşlie a înrogislralc succcsc frumoase la se­
Pe măsura porumbului a fosl terminal. S au evi­ luat iniţiativa bună de a retrage trac­ mănatul porumbului. Uncie rezultate Cînd munca este
au fost oblinulc şi de membrii coo­
toarele din cooperative ca cele din
denţiat mecanizatorii Aurel Mosin-
schi, Gavrilă Pelre, Aron Braşovea- Mărtineşti. Balomir, Sibişel şi altele, perativei agricole de producţie din
preocupărilor nu, de la S.M.T. Orăştic, unde nu se poate lucra. In acelaşi Pianul de Jos, unde Irebuie să sc în­ dirijată prin bilete
sămânţeze 320 ha. in ziua de 4 mai,
timp se scapă din vedere faptul că in
aceste unităţi sint aproape 100 de tractoarele lucrau din plin la arat. in aceste zile, hotăriloare pentru
agricole de
In multe cooperative
producţie din regiune însăminţalul Vecinii au terminat, La G.A.S. din Sintămăria Orlea, secţia Unirea, trebuia ca soarta recoltei de porumb, cadrelor de
porumbului a fost terminat. La baza in ziua de 3 mai să fie pusă in stare de funcţiune o maşi­ specialişti le revin sarcini deosebite.
Irebuie
permanent,
fie
să
Ele
nicia cooperatorilor şi a mecaniza­ dar noi... „mai Fărcaş. Dar in loc să regleze semănătoarea, a considerat că pe ogoare, să Îndrume activi­
acestui rezultat a stal, pe lingă hăr­ nă S.P.C. 6. Această sarcină revenea mecanicului Gheorghe
torilor, organizarea temeinică a mun­ este mal nhncril pentru el ti) plece Io petrevere. Ca urmare tatea tractoriştilor, să urmăreas­
că calitatea lucrărilor şi să organi­
cii, folosirea judicioasă a fiecărei cli­ aşteptăm“ iruâminfarea porumbului in acea zi o fost siinjenită. zeze în mod exemplar munca, să par­
pe bune dc lucru, a capacităţii ma­ ticipe permanent la activitatea coo­
şinilor şi tractoarelor. Un bun exem­ perativei. La cooperativa agricolă din
plu ni-l oferă în această direcţie coo­ Cooperativele agricole de produc­ Vinţtil dc Jos, raionul Alba, un ase­
perativele agricole de producţie din ţie din Foit şi Bobîlna au aceleaşi menea ajutor sc impune, mai ales că
Cîlnic, Foit, Simeria şi altele. La coo­ condiţii de lucru ca cca din Sibol. această unitate este rămasă în urmă
perativa agricolă de producţie din In unele cazuri, cooperatorii din Şi- cu semănatul porumbului. Ce e drept,
Cifric, după cum ne relata inginera bot sînt chiar mai avantajaţi de struc­
tura solului. Dar, cu toate acestea, de cele mai multe ori, iov, Pompiliu
Virginîa Şolca. folosirea timpului bun Dicu ¡1 acordă Sini insă cazuri cînd L E G E N D A . | I
de lucru, a maşinilor, tractoarelor şi în timp ce la Foit şi Bobîlna însămîn- sarcina cc-i revine o transmite altora. PtSff 70.% ÎNfOC $0-55%
a atelajelor proprii, au slat în cen­ talul porumbului a fost terminat, la Pentru ziua de 5 mai, repartizarea
trul preocupării consiliului de condu­ Şibot, pină la 4 mai, din 286 ha s-au sarcinilor s-a făcut pc un bilet care
cere. De la data cind s-a început însâmînlal doar 120 ha. Cau2a rămi- a fosl dat spre rezolvare paznicului; lÎNTQf 20-30% Saiittlf sua 20 %
semănatul porumbului în fiecare zi- nerii în urmă in această unitate nu e do la cooperativă. Cc părere are to­
s-n lucrat intens, rcuşindu-sc ca la 4 deloc greu de explicat. Ea se dalo- varăşul Dicu ? N-ar ii fost mai bine
mai să sc termine însămîn|arca celor reşte faptului că aici timpul bun de să fie prezent dînsul la reparalizarca ln ultimele două zile, pc ogoarele unităţilor agricole din regiunea
203 ha cu porumb. lucru nu se foloseşte din plin Tracto­
riştii ies in cîmp lirziu, iar la amia­ sarcinilor X noastră munca s-a intensificat. A existai o mai maro preocupare pentru
Mult interes pentru terminarea in- ză pierd din nou timp preţios fiind­ * folosirea tractoarelor şi maşinilor la întreaga lor capacitate dc lucru. Ca
sămînlării porumbului s-a acordat şi că vin la masă cu tractoarele de la urmare, numai în cursul zilei de ieri, în cooperativele agricole dc producţie
la cooperativa agricolă de producţie o distantă destul de apreciabilă. Con­ Din constatările făcute cu prilejul s-au însăminţal 3.126 de hectare cu porumh. Cele mai mari suprafeţe au
din Simbria. Aici s-a ieşit in cîmp de raidului a reieşit că unde sc mun­
siliul de conducere neglijează în mod ceşte cu răspundere, şi rezultatele sili! fost realizate in raioanele Sebeş (943 ha). Alba (631 ha) şl Orăştic (531
dimineaţă. In ziua do 4 mai, Irac- nepermis transportul mîncării la cimu ha). In unităţile agricole din aceste raioane, viteza zilnică dc lucru este
toarele au ieşit )a arat la ora 4, iar în sectoarele de muncă ale mecani­ pc măsura preocupărilor. Sini însă in creşlere.
la ora 5 s-a început semănatul. Dat zatorilor. In ziua de 4 mai. 6 tracto­ şi unilăti unde nu se foloseşte din In ritm mai scăzut se lucrează in raionul Iha şi oraşul regional
fiind că s-a lucrat din plin, intr-o plin timpul dc lucru. Dc aceea, pen­
rişti au venit din cîmp să servească tru urgentarea însăminţărilor se im­ Hunedoara, unde s-au insamîn|at cu porumb mai puţin de 20 la sulă din
singură zi a fost insămintală cu aju­ masa în sat, irosind fiecare cîte 2 pune ca fovarăşll din consiliile de suprafeţele planificate. Este necesar ca organele de partid şi de slat să
torul maşinilor 2 S.P.C. 2 suprafaţa ore de lucru. Se desprinde deci cu conducere ale cooperativelor, cu spri­ la măsuri operative pentru grăbirea fnsăminţăril porumbului.
uşurinţă faptul că membrii consiliu­
de 36 ha, depâşindu-se astfel viteza jinul organelor locale de partid să la Timpul esle inaintat, motiv pentru care se Impune Intensificarea fil­
lui de conducere şl specialiştii din măsuri astfel încit foaie forţele să fie
zilnică de lucru prevăzută. Şi în a- cooperative nu preţuiesc cum tre­ — „.Şt dup3 cum tţt spuneam, Iară mine semănălorilc nu merg. folosite pentru a termina grabnic fn- mului de lucru in toate unităţile şi mal cil seamă în cele rămase Jn urmă.
ceastă unitate, pină Ieri, semănatul buie timpul bun de lucru. Acum, cind — Alunei, de ce du te-al dus azi la luciu 1 sămînţatul porumbului.
i