Page 15 - 1965-05

NR. 3219 Drumul socialismului Pa®. H
rmfcrfrainffc-~ i d i—i

In primul trimestru al anului, co­
lectivul (le muncă de ia autobaza Timpul de muncă— Judicios folos
I.R.T.A, Brad a realizai planul pro­
ducţiei globale în proporţie de 105,8
la sulă, iar cel al producţiei marfă
în proporţie do 135,6 la sută. Totodată
s-au obtinut economii peste plan in ateliere pentru a folosi în mod ra­ şoferi, în mod deosebit noii angajaţi, maşinile pe care lucrează, nu reu­
valoare de circa 16.000 lei. Demn do ţional timpul de lucru. In acest scop absentau nemotival ori Intîrziau de şesc să-si realizeze cu regularitate
remarcat este si faptul că angajamen­ s-a reîmprospătat agitaţia vizuală, au la serviciu. Biroul organizaţiei de sarcinile de plan. Cu aceşti tovarăşi
tele luate în cinstea zilei de 1 Mai fost prezentate in fala oamenilor ex­ bază a hotărit să se sted mai mult biroul organizaţiei de baza $i-a pro­
au fosl îndeplinite si chiar depăşite puneri privind reducerea timpului de de vorbă cu aceşti tovarăşi, să se pus să ’discute mai mult, sâ-i mobi­
la aproape toii indicatorii. Realiză­ staţionare a maşinilor în atelier, fo­ afle cauzele abaterilor săvirşite de lizeze pentru a desfăşura o activitate
losirea celor 480 de minute do lucru, ei. Membrii si candidaţii de partid mai rodnică.
rile dohîndite demonstrează preocu­ organizarea muncii in brigăzi spe­ cu o vechime mai mare in autobază
parea crescinrlă a lucrătorilor din cializate ele. au primit sarcina să se ocupe de ei, Organizaţia de partid şi-a propus
transporturile auto pentru traducerea să-i ajute. In urma aplicării măsuri­ de asemenea să desfăşoare o muncă
în viată a sarcinilor stabilite în pla­ Membrii biroului organizaţiei de lor amintite s-a observat o îmbună­ politică mai susţinută în rîndul per­
nul rle producţie din ultimul an al bază, repartizaţi pe coloane, au des­ tăţire substanţială a activităţii. sonalului de pe autobuze in scopul
şesenalului. făşurat o susţinută muncă politică de eliminării intirzierilor la plecarea în
masă in nudul salariaţilor. De exem­ La autobaza Brad sînt conducători cursă, a respectării orelor de trecere
Aceste realizări sînt urmarea fi­ auto care folosesc bine timpul de
rească a unei susţinute munci poli­ plu, tov. loan Fulen, membru al bi­ muncă. Ei efectuează cile 2-4 trans­ prin slalii. a asigurării unei compot*
tice si organizatorice desfăşurată de roului organizaţiei de bază, a răspuns porturi zilnice in plus peste norme­ •lăr.l cuviincioase cu pasagerii otc.
de coloana Brămsca. Intr-o vreme,
către organizaţia de partid. Au fost le prev'azute, întreţin bine maşinile Totodată, in foile volante ce se edi­
iniţiale numeroase convorbiri şi dis­ coloana respectivă nu reuşea să-$i pe care lucrează. In acest fel reu­ tează decadal, pe lingă problemele
cuţii cu tovarăşii care nu respectau realizeze sarcinile de plan. După o şesc să-şi depăşească cu regularitate profesionale privind realizarea indi­
orele de începere a programului, ori documentare temeinică asupra cuu- sarcinile de plan. De exemplu, con­ catorilor tehnico-economici, vor fi
zelor răminerii in urmă, tov. Fulea
popularizate mai pe larg
melodele
care plecau cu inlirziere in cursă pe a organizat o discuţie cu salariaţii ce ducătorul auto Trilu Crisan a efec­ înaintate de lucru folosite de frun­
diferite trasee.
lucrau acolo. S-a discutat despre spo­ tuat in Juna martie cu 5,979 tone kilo­ taşii si evidenţiaţii in întrecerea so­
Autoba/.a Brad este dotată cu 358 rirea productivităţii muncii si folo­ metrice mai mult decît a avut pla­
maşini de diferite destinaţii : autobu­ sirea judicioasă a timpului de muncă. cialistă şt sc va lua atitudine mai
ze, carosate şi basculante. Aceasta In urma discuţiilor şi a propuneri­ nificat, loan Cioctea cu 4.504 mai combativă fală de deficientele sem­
înseamnă că activitatea lucrătorilor lor făcute s-a hotărit să sc organi­ mult, iar Aurel Marinca cu 14.471 tone nalate in cadrul subunităţilor.
din atelif'ie trebuie să fie bine or­ zeze munca în două schimburi. După kilometrice mai mult. Există Insă şi
ganizată. pentru ca maşinile ce ne­ puţin timp randamentul a sporit, re- conducători auto ca loan Ciocan. Mea GHEORCHE BERINDEI
cesită anumite reparaţii sau revizii zullînd astfel eficienU măsurilor în­ Petru II, Codruţ Făgăraş. Viorel Hilja secretarul organizaţiei de bază
să nu staţioneze prea mult aici. Mun­
ca politică a fost orientală deci în treprinse. ori Aclam Pascu, care din cauză că in­ P.M.R, de la autobaza LR.T.A,
direcţia mobilizării mecanicilor din S-a observat, de asemenea, că unii tim e de la serviciu, nu întreţin bine Brad
E.M. MUNCELUL In avans faţă de grafic

DE LA CORESPONDENŢII micitatea producţiei la E.M. Mun­
Dacă în trimestrul I al anului rit­
telui s-a menţinut relativ constan­
tă, meritul este şi al brigăzilor de
NOŞTRI VOLUNTARI la pregătire. Prin specificul muncii
îor, cei care lucrează în acest com­
partiment nu extrag minereu De
ran şi aprovizionarea tehnico-ma-
hterări de investiţii terială cu utilaje si materiale Pe cit să a muncii în fiecare front de lu­ data aceasta însă. se poate afirma
cu toată certitudinea că succesul mi­
cru. După mai multe calcule şi con­
posibili ne-am orientat să dirijăm, fruntări cu rezultatele obţinute anii renilor dc la pregătiri se măsoară
Oh de cile ori vine vorba de în­ spre aceste lucrări, mineri buni, oa­ trecuţi, s-au adaptat cete mai avan­ în tone.
deplinirea ritmică a planului, mine­ meni cu o înaltă pregătire profesio­ tajoase metode de lucru. La galeria La orizontul minus 4<J m trebuia
rii cer ca lucrările de cercetări geo­ nală si experienţă in minerit Şi di ret ţională-est s-a întocmit cea mai sa se execute în trimestrul I. 180
logice si pregătiri miniere să tic e- n-am dat greş. Brigăzile conduse de optimă monografie de puscare, eva­ m.l. lucrări de galerie. Folosind din
xecutate la tunp. Cu alte cuvinte sa Niculae Luca şi Gheorghe Pop si-au cuare si armare. plin timpul efectiv de lucru. îmbu­
]i se creeze tront de lucru perma­ făcut pe deplin datoria. In abataje Încărcarea manuală a sterilului a nătăţind aprovizionarea şi transpor­
nent. Este o cerinţă îndreptăţită. a început o adevărată competiţie. fost înlocuită cu o maşină de tul în subteran, minerii din acest
Executarea la timp a lucrărilor de Vitezele de înaintare au crescut de încărcat de mare productivilate.
cercetare şi pregătire este primul ht o lună la alta. Un simplu calcul Galeria direcţională avind un pro­ sector au înregistrat un avans fată
de grafic la lucrările de
pregătire
pas în asigurarea continuităţii şi rit­ ne dovedeşte că la siirşiltil primelor fil de 5,80 mp. s-a hotărit cn de 85 m l. Aceasta înseamnă că exis­
micităţii producţiei. Pornind de la 4 luni se înregistrase o depăşire la susţinerea să se facă cu armături tă create fronturi de lucru şi ritmi­
aceste considerente, conducerea ex­ lucrările geologice de 56 metri con­ metalice T.H.. bandajate cu prefabri­
ploatării noastre a manifestat o gri­ venţionali. In ce priveşte planul va­ cate din beton urmat. Soluţia apli­ citatea producţiei se poate îmbu­
lă permanentă lucrărilor de inves­ loric a fost depăşit cu mult fală de cată s-a dovedit a li cit sc poate nătăţi mai mult.
tiţii. angajamentul luat. Toate lucrările de eficientă. Cîştigînd timp la ope­ Pentru intrarea în producţie a o.
raţiunile de încurcare si armare,
Cum era si firesc, s-a acordat prio­ sînt în avans fală de grafic. montului minus 40 m au şi fost pro­
ritate lucrărilor geologice de cerce­ Rezultatele sin! evidente ! Să minerii si-au putut concentra foi­ curate o locomotivă l5iesei şi Jâ v;i-
tare si punere in valoare a noi ză­ vedem cum nu fast ele realizate. tele în direcţia sporirii vitezelor de gonete noi.
căminte de minereu. începutul s-a Cunosclndu-.se condiţiile în rare se înaintare.
făcut cu alcătuirea formativir>r de vor desfăşura lucrările de cercetare, inq. ANATOLIE CIOCAN ŞTEFAN COJOCARU
lucru, organizarea muncii în subte- s-a trecut la organizaren minuţioa- şeiul serviciului investiţii economist
Lucrarea prezentată în a TI-o edi­ CARTEA PENTRU CONSTRUCTORI
ţie, revăzută si îmbunătăţită, prezin­
tă pe baza rezultatelor obţinute şi a
generalizării experienţei în acest do­
meniu, în tară si străinătate, princi­
palele căi de reducere a preţului de „Căile de reducere a costului
cost, atît in faza de proiectare, cit
Si in faza de execuţie.
Lucrarea, redactată inlr-o formă
larg accesibilă, are un bogat conţi­
nut de idei si se adresează tuturor lucrărilor de construcţii— montaj“
cadrelor tehnice si economice din
proiectare si de pe şantiere
Alcătuită pc baza unor dalp cu­
lese din realizările unor inlrepnn.- nizaţiilor de construcţii — rnonlaj se ple edificatoare care merită toată a-
den fruntaşe din iară. lucrarea cons­ dau indicaţii preţioase asupra modu­ CORNEL V, OLAR1U lentia.
tituie un îndreptar ce indică posibi­ lui de întocmire şi delalcare a fie­ Ed. şliinlnică J9G5 Pornind de la analiza economisirii
lităţi tehnice accesibile oricărei or­ cărei secţiuni de plan, precum şi a- materialelor de construcţii şi redu­
ganizaţii de construcţii pe linia re­ supra modului de centralizare a pro­ ducere a costului construcţiilor“, re­ cerii cheltuielilor de aprovizionare,
ducerii preţului de cost al lucrărilor. ducţiei, Pentru a argumenia temeinic tine atcnlia prin complexitatea pro­ transport şi manipulare, autorul, ba­
In capitolul I, „Construcţiile ca­ necesitatea respectării indicaţiilor ce blemelor prezentate în legătură cu zat pe o cercetare ştiinţifică, apro­
pitale şi rolul lor in dezvoltarea eco­ se dau, se precizează o seamă dc de­ întocmirea corectă a documentaţiei fundată şi pe o experimentare con­
nomiei naţionale a R.P.R.", printr-o ficiente care au influenţat negativ economice a lucrărilor (devizele), a* cludenta in Iară, prezintă metode teh­
sinteză destul de largă se prezintă preţul de cost, deficiente generate legeren justificată a amplasamente­ nice avansate de reducere a consu­
importanta investiţiilor in dezvolta­ tocmai de o delalcare nejudicioasă lor, stabilirea — la proiectarea obiec­ mului specific de materiale, compa­
rea economiei naţionale, producţia dc a indicatorilor de plan. tivului — capacităţii optime de pro­ rarea caracteristicilor lehnico-eeono-
construclii-montaj cu trăsăturile spe­ Iu acest capitol se acordă o mare ducţie, proiectarea dc soluţii cons­ mice pentru diferite materiale dc
cifice ale industriei construcţiilor, a atenţie modului de întocmire a pla­ tructive avansate la nivelul tehnicii construcţii, eficienta lohnico-ecoiio-
organizării execuţiei lucrărilor, pre­ nului de măsuri lehnico-organiznto- mondiale şi valorificarea unor rezer­ mică o diferitelor tipuri de pereţi
cum si structura preţului dc cost al rice, fundamental pe principii tehni­ ve tocale. despărţitori, dvanlajcle colrajclor dc
construcţiilor. Bine sistematizată în ce avansate şi cu indicarea eficientei inventar, extinderea preparării cen­
Pe baza rezultatelor obţinute de
acest capitol este precizarea unor economice pentru fiecare obiectiv unele organizaţii de proiectare si e- tralizate a betoanelor şi mortarelor,
noţiuni tehnice fundamentale asu­ propus de realizat. Planul de măsuri fiŞsi limită colectivă de materiale etc.
pra categoriilor de preţuri ¡n cons­ tehmco-organizatorîce, ca parte in­ xecutie din Iară, in lucrare se pre­ Considerăm că această lucrare ar
trucţii si clasificării elementelor pre­ tegrantă a proiectului de organizare, zintă indici tehnico-economici pri­ fi cişiigal daca era tratată mai pc
ţului de cost. nu trebuie să fie numai o înşiruire vind reducerea consumului de ma­ larg problema efectului economic ge­
ldeea principală a capitolului II, de titluri, dc sarcini sau probleme terial lemnos la cofraje, tipizarea nerat de durata de execuţie (chiar
,,Îmbunătăţirea planificării construc­ propuse a se rezolva dc cutare sau halelor industriale ele. Intr-un subcapitol), cu exemple po­
ţiilor capitale — (actor de scamă in cutare persoană (> el trebuie să cu­ Capitolul IV, „Căile de reducere zitive şi negative edificatoare.
reducerea preţului de cost". este prindă principalele metode tehnice a preţului de cost al construcţiilor
planificarea judicioasă st la timp a propuse a se folosi pentru realizarea capitale, în faza de execuţie'* 1, este Trebuie menţionai faptul că aceas­
indicatorilor de plan. întocmirea sarcinii trasate, să cuprindă un cal­ de vaste proporţii si constituie un tă carto prezintă în anexă o serie de
Ştiinţifică a bazei preţului de cost cul de eficientă economică, să fie preţios documentar penlru cadrele formulare simplificatoare menite să
— planul de măsuri tchnico-orgam- întocmit pe principalele capitole dc tehnice de pe şantiere, privind ale­ servească urmăririi corecte a preţu­
zaloriee. cheltuieli (material, manoperă ele). gerea celor mai eficiente măsuri tch- im de cost pe şantierele de construc-
lii-monta j.
După o prezentare generală a prin­ Capitolul 111, „Ridicarea nivelului nico organizatorice. In paginile aces­
cipalelor secţiuni ale planului orga­ proiectării — (actor important de re- tui capitol sînt toarte multe exem- Ing. IO A N GIURGIU
T.R.CTL

S P O B T H A N D B A Í 3

Pc întreg cuprinsul regiunii se des- ce se plantează azi să ajungă falnica
ATLETISM C R O S CAMPIONATUL REPUBLICAN ŞCOLAR, I I făşoară în aceste zile o vastă muncă pădure de mîinc. cadre tehnico-ingi- 1
! do refacere □ fondului forestier. Din ncresli, specialişti din cadru! D.R.E.F.
I suprafaţa dc 2.730 ha teren aflat pe si de la întreprinderile forestiere a-
Pe stadionul Minerul din Lupeni a La Sebeş o avut loc de curind o I munţi si dealuri improprii agrirultu- sigură asistenta tehnică, conduc di­
avut loc primul concurs dc atletism interesantă întrecere de cros la care FAZA REGIONALĂ LA FETE I rii, cît s-a planificat a se împăduri rect această muncă.
rezervat juniorilor din Valea Jiului. au participat cei mai buni sportivi J pc anul în curs. numai în primăvara înainte de a fi pus în pămînl, fie­
La întreceri au participat 112 tineri din oraş. Proba de 500 m junioare a I aceasta se vor împăduri cu răsinoase care puiet este supus unui examen
şi tinere rcprezentiml 14 asociaţii (ost cîştigatâ de eleva Paraschiva Ji- Zilele trecute s-au desfăşurat la Teiuş — Scoată medic Haleg (18-2). I 2.160 ha, iar alte 500 ha cu foioase. minuţios. Daca planta este viguroasă,
sportive. Cu toate că pista de atle­ boleanu. proba de 1.000 m juniori de Orăslie întrecerile de handbal în 7 Scria a Il-a, Şcoa<la medie Orăslie — Exprimate aritmetic, cifrele nu par sănătoasă, bine dezvoltată, primeşte
tism a fosl moale, o serie de alicii la lele, faza regională a campiona­ Scoală medie Brad (30-2); Şcoala me­ I a fi prea mari. Si nici nu sini. Se certificatul de... viitor copac. Fir cu
s-au străduit să obţină rezultate cit Andrei Opincaru si Simion Bucur, iax tului republican. Făcînd o compara­ die Orăştie — Scoală medie Mier­ 'i împădureşte doar o suprafaţă egală fir, sule de mii, milioane de puieli
mai bune. Rezultate meritorii au în­ proba dc 1.500 m seniori a revenii ţie cu anii trecuţi, se poale aprecia curea (9-7); $coa(a medie Orăştie — | cu cca exploatată curent se întorc la locul de unde au... ple­
registrat alletii Cristina Florea |Ş.S.E. sportivului Gheorghe Bulai. că nivelul înlîlnirilor a fost mai ri­ Scoală pedagogică Deva (3-6) • Scoa­ p — Astăzi nu se taie nici un arbore cat. Mîi'iii îndcnunaiice si pricepute,
Petroşani), luliana Maris (Straja Lu­ Competiţia s-o bucurat de un fru­ dicat, la fel si pregătirea individuală lă pedagogică Deva — Şcoala medie 1 fără ca un puiet să-i ia locul. Asi­ de fele harnice, îndeplinesc această
peni), Ioana Vlad (Ş.S.E. Petroşani). I gurarea unei proporţii juste între muncă cu răbdare si răspundere.
Dane Ignat (S.S.E. Petroşani), lancu mos succes. Un concurs asemănă- a jucătoarelor. Toate acestea reflec­ Brad (2-1-1); Şcoala pedagogică Deva l masa lemnoasă exploatată şi ritmul Indicaţiile şefului de brigadă Ma­
Pintilie (Şcoala profesională Lupeni) lor a avut loc si la Cugir. ta preocuparea profesori-ior de sport — Scoală medie Miercurea (14-8); de creştere al pădurii, esle sarcina rin Bolea, (fotografia nr. 1), sînt
şi alţii. din regiunea noastră pentru ridicarea Şcoala medie Miercurea — Scoală noastră dc căpetenie — ne spunea sfaturile specialistului care do peste
S. BALOI AL. HAŢEGAN handbalului la nivelul dorit. De ase­ medie Brad (23-3). cu mîndrie Eugen Felea, inginer cu 15 ani sc ocupă numai cu refacerea
corespondent corespondent probleme de silvicultură la I. F.
menea. se poale remarca buna orga­ După două zile de întreceri, locul fondului forestier. In ciuda faptului
Sebeş.
nizare a competiţiei la care şi-a dat I a revenit echipei dc la Scoată me­ că munca pe şantierele de împădurire
concursul conducerea Scolii medii die din Petroşani; locul li a fost o- Munţii Sebeşului. Paringului sau se desfăşoară în condiţii aspre si nu
Zarandului vor ii îmbrăcaţi clin nou e de Ioc uşoară, soiul de brigadă
„Aurel Vlaicu“ din Orăştie. La startul cupai de echipa Scolii pedagogice cu podoaba lor naturală. Molidul va a ştiut să insufle tovarăşilor săi dra­
competiţiei au fost prezente şapte e- din Deva, iar locul 111 de Scoală me­ ocupa o suprafaţa de 757 ha, bradul gostea s» răspunderea pentru această
chipe care au fost împărţite in două die din Teius. alte 170 ha, puieţi de pin şi duglas frumoasă muncă.
serii, lată si rezultatele tehnice în­ Arbitrajele prestate au fost co­ vor fi plantaţi pe aproape- 1.200 ha. A sosit un nou lot de materie pri­
Laricele îsi are rezervată o altă su­
registrate: Seria I Şcoala medie O- recte şl autoritare. mă (fotografia nr. 2). Susana si Ma­
prafaţă. Alegerea speciilor nu este în-
răstie — Şcoala medie Teiuş (6-6); limplăloarc. Si in această privinţă rin sc bucură ! Aceşti puicii, pc carc-i
BETEA VIRGÎL vor planta, sînt viitorii copaci. Scoşi
Şcoala medie Petroşani — Scoală trebuie respectată o proporţie. Toate
NEGR'JŢIU EMIL din depozitul de gheată naturală, pu-
medie Haţeg (20-2); Şcoala medie corespondenţi speciile plantate sini de mare valoa­ icţii sini transportai! în coşuri cu
re economică. In plus, laricelo, du­ gingăşia si • delicateţea acordată nu­
glasul si pinul sînt specii repede mai florilor (fotografia nr. 3).
Turneul final rezervat şcolilor sportive crescătoare. rădăcinile este bine controlat, după
După ce „patul" în care se aşează
Un amănunt semnificativ. Dintre
foioase, 90 ha vor fi împădurite cu ce s-au înlăturat eventualele pietre
Timp de trei zile a avut loc la meci dramatic. Hunedorenii au înce­ | salcim, iar 22 ha vor fi plantate cu si s-a asigurat pamînt fertil la rădă-j
Sebeş turneul final al campionatului pu! bine şi la un moment dat con­ ] puicii de nuc. Ambele specii sînt cină puiul dc brad este plantat (fo­
de handbal rezervat şcolilor sportive. duceau cu 6—3. Apoi rezultatul o tografia nr. 4)
Au participai echipele de hăleti n'e devenit egal : 7-7, scor cn care a luat I căutate si aduc venituri mari. Am surprins cîteva imagini de pe

Campania de împădurire e acum în
şcolilor medii din Hunedoara. Haţeg, sfirşit partida. In prelungire hunedo­ 1 toi. In cele G ocoale silvice din re- şantierele dc împădurire de la Oco­
lul silvic Scbc$. După ultimele date
Brad, Petroşani, Teiuş. Iha. Orăştie, renii au înscris golul victoriei rc- operative, pc întreaga regiune s-au
Deva şi Sebeş. Echipele au fost îm­ venindu le cinstea de a reprezenta re­ I guinc se munceşte cu spor pentru c- împădurit peste 1.800 ba. Şi acţiunea
fecluarea lucrărilor dc împădurire la
părţite în două serii si au jurat sis­ giunea Hunedoara la faza de zonă. continuă în ritm susţinui.
tem turneu. Seriile au fost cîsligate timpul optim. Toate ocoalele sînt cu
lucrările în grafic. Penlru ca puielil Foto (Olt: S. TKUŢÂ
de echipele din Hunedoara si Sebeş DORIN LADARU
hi fotografia de faţă t'ă prezentăm lotul echipei de volei fem i­
nin a Institutului de mine din Petroşani. Foto : AUREL DULA oaie s-au 1 nl 1 Inii în finală Intr-un corespondent