Page 17 - 1965-05

Citiţi Plecarea unei delegaţii de partid

în numărul şi guvernamentale a R.P. Române

de azi în R.S. Cehoslovacă

O delegaţie de parlid şi guverna­ Râdoi. membri ai C.C. al P.M R. şi
O Din experienţa bibliotecilor mentală a R.P. Române condusă dc ai guvernului, activişti dc parlid.
fruntaşe. tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mem­ Au fost de Iotă şefii misiunilor di­
bru al Biroului Politic al C. C. al plomatice acreditaţi in R.P. Română
P.M.R., preşedintele Consiliului de ;şi alţi membri ai corpului diplomaţie.
O Măsuri temeinice in vederea
★
asigurării bazei furajere Miniştri, a părăsit joi diminealâ Ca­ In aceeaşi zi. delegaţia a sosit în
pitala. plecind la Praga, unde la in­
(pag. a 11-a). vitaţia C. C. al Partidului Comunist capitala R.S. Cehoslovace.
din Cehoslovacia si a guvernului R.S. La aeroport, delegaţia a fost înlîm-
£ Tribuna propagandei de Cehoslovace va participa la sărbăto­ pinată dc J. Lenarl, membru al Pre­
partid rirea celei de-a XX-a aniversări a zidiului C.C. al Partidului Comunist
eliberării Cehoslovaciei de sub ju­ din Cehoslovacia, preşedintele guver­
O Veşti de la subredacţia volun­
gul fascist. Din delegaţie fac parte nului R.S. Cehoslovace, O. Simunck,
tară din Petrila tovarăşii Iosif Banc, membru al C.C. membru al Prezidiului C.C. al Parti­
(pag. a 11l-a). al P.M.R., prim-secretar al Comite­ dului Comunist din Cehoslovacia,
tului regional Murcs-Autonomă Ma­ viccpreşcdinlu al guvernului, A.
Q De peste hotare ghiară al P.M.R., qencral-locolcnent Krcck. prim-sccrctar al Comilelului
(pag. a iV a).
in rezervă Mihail Corbuleanu şi de parlid al oraşului Praga, şi de
Gheorghe Nlţcscu, ambasadorul R.P. alţi reprezentanţi ai organizaţiilor de
Române la Praga. partid si de stat.
— Vâ rugăm să nc spuneţi cum Vom acorda si in viitor o atenţie deo­ La plecare, pe aeroportul Băneasa, Au fost prezenţi, de asemenea,
aţi reuşit să obţineţi asemenea sebită folosirii raţionale a maşinilor membrii delegaţiei au fost conduşi de membrii Ambasadei R.P. Române la
Pe zi ce trece, ia redacţie pri­ succese ? si agregatelor, aplicării celor mai tovarăşii Nicolae Ccauşcscu. Chivu Praga.
mim tot mai multe telefoane şi bune procedee tehnologice, califică­ Stoica, Alexandru Birlădcanu, Paul Un grup dc pionieri a oleiit oaspe­
scrisori prin care colaboratorii şi — Conducerea uzinei, îndrumată rii şi ridicării calificării muncitorilor. Niculescu-Mizil. Petre Blajovici, ţilor buchete dc Hori.
corespondenţii noştri voluntari de comitetul de partid, a luat o se­ Gheorghe Gaston Marin, Gheorghe (Agcrprcs)
ne informează despre succesele rie de măsuri tehnico-organizatorice ★
colectivelor de muncă din între­ eficace. Atenţia principală a fost în­ După puţin timp de la convorbi­
prinderile regiunii, despre hotă- dreptată spre extinderea mecanizării rea avută cu tovarăşul Nicolae Mar­ 0 delegaţie de partid şi guvernamentală
rirea acestora de a intîmpina cel operaţiilor de lucru, stabilirea si apli­ eea, am primit o altă veste, de dala
de al iV-lea Congres al partidului carea celor mai bune procedee tehno­ aceasta, venită de la stinjenarii de
cu realizări de seamă. In cuvinte, logice, folosirea din plin a capacită­ la LF. Baia de Criş. Să o redăm aşa a R.P. Romane a plecat în R.D. Germană
INTIMP1NIND uneori puţine, dar pline de sem­ rile aplicate. De pildă, pînă în pre­ Tot joi dimineaţa a părăsit Capi­ Au fost de faţă Ewald Moldt, am­
ţilor de produclie. Legat de toate a-
cum am primit-o :
cestea, vă comunic cîteva din măsu­
nificaţii, ne comunică fapte dem­
ne de remarcat...
şi membri ai ambasadei.
de parlid şi guvernamentală a R P.
Telefonul zbirniie prelung. Cen­ zent s-a mecanizat lăcuirea pieselor Colectivul tala, plecind la Berlin, o delegaţie basadorul R.D, Germane la Bucureşti
tral a ne anunţă că sintem che­ mici, ceea ce a dus la sporirea pro­ Române, contUisă de tovarăşul Ale­ ★
ductivităţii muncii $i la îmbunătăţirea
maţi de Cugir. Aşteptăm o clipă, calităţii produselor. Apoi, s-a reame- se angajează xandru Drăghici, membru al Biroului In aceeaşi zi, delcg&ţia a sosit Iu
şi la celălalt capăt al Jirului se Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedin­ capitala R.D. Germane, Pe aeroportul
prezintă tovarăşul inginer NICO- najat atelierul de cromaj, iar la ma- — Lucrătorii forestieri de la Baia te al Consiliului de Miniştri, care. la Schonefcld din Berlin, delegaţia a fost
LAE MARCEA, directorul tehnic şinile-uneltc s-a trecut la organizarea de Cris — ne informează tehnicianul invitaţia CC. al P.S.U.G., Consiliului salutată de Herbcrt Warnke, mem­
al Uzinei mecanice Cugir, care fabricaţiei pe familii de piese. Rezul­ Liviu Pascu, de la serviciul plan— au de Slat si Consiliului de Miniştri al bru al Biroului Politic al C.C. al
nc relatează: tatele sînt bune. Aplicarea aceslei mă­ obţinut în acest an realizări de seamă. R.D. Germane, va participa la sărbă­ P.S.U.G., preşedintele Uniunii sindi­
suri duce la diminuarea varielălii torirea celei dc-a XX-a aniversări a catelor libere germane, Georg Ewald,
proceselor tehnologice, la folosirea Pînă in prezent, planul producţiei eliberării Germaniei de sub jugul fas­ membru supleant al Biroului Politic
mai judicioasă a maşinilor si agre­ globale si marfă a fost depăşit cu 8.35 cist. Din delegaţie fac parte tovară­ al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Con­
CONGRESUL Succeselor, gatelor. peste plan 678 mc. buşteni din fag. şii Maici Ştefan, prim-secretar al Co­ siliului penlru agricultură. Max Se-
şi, respectiv, 8,25 la sută, dindu-se
— Ce vă propuneţi să realizaţi
frin. vicepreşedinte al Consiliului de
P.M.R.,
mitetului regional Argeş al
In întreprinderea noastră a exis­
în viilor ?
ncscu şi Şteian Clcja.
prim-vlcepresedinte al Consiliului e-
— Sîntem hotăriţi să întîmpinăm tat o permanentă preocupare pentru generallocolenent Petre Constanti- Miniştri al R.D. Germane, H. Wittig,
ambasadorul
îmbunătăţirea
organizării muncii, a-
alte succese lui cu succese mai frumoase. Munci­ plicarea celor mai bune metode de R.P. Române la Berlin. conomiei nalionale a R.D. Germane
cel de-al IV-lea Congres al partidu­
şi alte persoane oficiale.
La plecare, pe aeroportul Bănoa­
torii, inginerii şi tehnicienii uzinei exploatare. Numărul brigăzilor com­ sa, membrii delegaţiei au fost conduşi Au fost prezenţi, de asemenea,
plexe cu plata în acord global — for­
— Aici, in secţiile uzinei noastre, noastre s-au angajat ca pînă în ziua mă superioară de organizare a mun­ de tovarăşii Alexandru Moghioroş, membrii Ambasadei R.P. Române în
munca este in toi. întregul colectiv marelui eveniment să realizeze ur­ cii — a crescut. Pînă în momentul de Gogii Rădulescu, membri ai C.C, al R.D. Germană si alţi membri ai cor­
lucrează cu spor pentru depăşirea mătoarele : depăşirea producţiei glo­ faţă, cu ajutorul brigăzilor complexe P.M.R. şi ai guvernului, activişti de pului diplomatic.
planului de producţie. îmbunătăţirea bale cu 1.500.000 lei, Iar a producţiei s-a exploatai 72 la sulă din totalul parlid. (Agcrpres)
calităţii produselor, reducerea preţu­ marfă cu 1.000.000 lei, obţinerea a lemnului dat in producţie. Paralel cu
1.000 000 lei economii la preţul de
lui de cost. Zi de zi, pe graficele de cost. obţinerea a 600 000 lei benefi­ aceasta, s-a aplicat în proporţie de Adunare festivă cu prilejul celei de-a 20-a
PARTIDULUI frumoase. Dar să le redau succint. cii peste plan, sporirea productivită­ a dus la valorificarea superioară a aniversări a eliberării Cehoslovaciei
53,56 la sută metoda de fasonare în
întrecere se înscriu succese tot mai
trunchiuri lungi si catarge, fapt ce
ţii muncii cu 0,7 la suta, 50 maşini
In cele patru luni, cile au trecut de
la începutul anului, planul producţiei dc cusut industriale peste sarcinile masei lemnoase, reducerea pierderi­
globale şi marfă a fost depăşit cu stabilite. lor de exploatare, lolosirea mai bună In sala Teatrului C.C.S. din Capi­ Au fost prezenţi şefii unor misiuni
1,39 la sută şi respectiv cu 1,33 la Pentru înfăptuirea angajamentelor a mecanismelor. Evidenţiată in întrecerea so­ tală a avut loc joi o adunare festivă diplomatice acreditaţi în R.P. Română
sută, productivitatea muncii a sporit ne vom preocupa in continuare de Valorificind din plin rczr-rvelc in­ organizată cu prilejul celei de-a 20 a şi alţi membri ai corpului diplomatic.
La adunare au luat cuvinlul Şle­
în primul trimestru cu 0,71 la sută ; aplicarea unor măsuri concrete, efi­ terne, ne angajăm ca in cinstea Con­ cialistă. bobinaloarca Sirb Ma- aniversări a eliberării Cehoslovaciei. fan Bălan, ministrul învăţâmiiUului,
Au participat tovarăşii Şlefan Voi-
s-au înregistrat economii la preţul cace. Preconizăm să trecem la orga­ gresului partidului să realizăm: ria de la II.S. „Viscoza" Lu- loc. Pelrc Blajovici, membri ai C.C. şi ambasadorul R.S. Cehoslovace Ia
nizarea unor ateliere. La secţia tur­ fOO.OOO lei depăşire la producţia glo­
de cost în valoare de 676.000 lei si peni s-a angajat sâ-şi organi- al P.M.R., ai guvernului, reprezen­ Bucureşti. Jaroslav Sykora,
nătorie vom introduce si extinde tur­ bală, 150 000 lei depăşire la produc­
beneficii peste plan de 473.000 lei. - zc/.c mai bine munca, pentru a tanţi ai conducerii Linor instituţii Cu v î ut Ar î le au fost subliniate de
narea pe conveior, ceea ce va duce ţia marfă. 150 mc. buşteni de iag
Subliniez că la aproape toate produ­ la creşterea productivităţii muncii, la pcnlru galcr peste plan. obţine rcali/.âri mai inimoase. centrale si organizaţii obşteşti, gene­ aplauze.
rali şi ofiţeri superiori, ziarişli români
După adunare a fosl prezentat un
sele, calitatea s-a îmbunătăţit. realizarea unor însemnate economii. L. DEM ETER Foto i O. V1RCIL şi străini. program artistic. (Agerpies).
Situaţia însâmînţârn porumbului la data de 6 mai a.c.
LUCRĂRILOR AGRICOLE — UN RITM INTENS
Pe tarlaua „Şosea Băieşti" La ordinea zilei
In cursul zilei de ieri vremea a
devenit instabilă, Cu loale aces­
tea in cooperativele agricole de ÎNGRIJIREA
producţie au fosl semănale 2.200 Ne apropiem de Haţeg. La numai împrăştie. Zilnic el fertilizează 40 capătul porcelei a făcut o scurtă
hectare cu porumb ciţiva kilometri depărtare, pe uu de hectare, administrind fiecăruia haltă lingă o cisternă. Credeam că CULTURILOR
Realizări mai bune s-au obţinui fond albastru intens, se profilează cile 100 kg. de azotat dc amoniu. alimentează tractorul cu motorină
în unităţile agricole din raioanele munţii Retezat cu crestele încă în­ Pe terenul bine pregătit in urina Tovarăşul Dumitru Finlină a făcut
Sebeş şi Alba unde au fost insâ- zăpezite... Si totuşi e primăvară. aplicării îngrăşămintelor, se lucrea­ insă precizările necesare. Mai multe cooperative agricole* dc
mînlatc 701 şi respectiv 482 hec­ Soarele a început să-şi reverse cu ză la semănat. Din ‘depărtare glasul — S-a oprit să Încarce din nou produclie din raioanele Sebeş, Alba,
tare. mai multă dărnicie lumina şi căldu­ metalic al unui motor, sparge liniş­ rezervorul cu erbicide Am prevă­ Orăştio, de pc raza oraşului regional
Rine s-a muncit şi în unităţile ra iar pe întinsul „Ţării Haţeguluiu tea ce a cuprins momentan chnpul. zut să facem această lucrare conco­ Deva ele., au terminat semănatul po­
de pe raza oraşului regional Deva cimpui a înverzit de-a binelea. Pe El poartă o maşină S P C 6. La mitent cu semănatul Pentru fiecare rumbului sau termină curiiul. Acest
unde planul la insăuiînţări s-a ogoare munca se desfăşoară din plin. volan se află mecanizatorul Cic Ro­ hectar se dau cite .? kg. de alrazin lucru le-a permis cooperatorilor să
realizat in proporţie dc 81,3 la Uneori ea a fost întreruptă din cau­ mulus care insăminţttază porumbul. dizolvate in 150 litri de apă. Apli- treacă cu loale forţele la îngrijirea
sulă. za vremii nefavorabile. De aceea, — Este unul dintre cei mai buni, cind erbicidul, nu vom mai face culturilor de cereale păioase şi a pră­
oamenii sc străduiesc acum să fo­ nc-a spus inginerul l'intină Dumi­ praşila manuală pe rînd economi­ sitoarelor.
Mai anevoios sc desfăşoară a- losească fiecare clipă bună de lucru tru. Din zorii zilei pină seara tîrziu sind un mare volum de muncă. Deoarece au avut condiţii prielnice,
ccaslâ lucrare in raionul llia şi penlru a grăbi insăminţările. se străduieşte să lucreze din plin ...La fel ca pe această tarla, se mai alos de umiditate, planicie au
oraşul regional Hunedoara Faptul
La G.A.S. din Orlea facem un cu semănătoarea pentru a realiza munceşte in toate celelalte. Cele crescut mult. Concomitent însă au
că s-a însămîn|at mai puţin de popQS. Pentru a cunoaşte mai îudea- norma dc semănat de .10 dc hectare. 650 de hectare au fost pregătite in apărut si buruienile, duşmanul cel
30 Ia sulă din suprafeţele prevă­ proape cum muncesc lucrătorii a- 1,-am cunoscut apoi şi pe acest întregime, moi bine de 60 la sută mai periculos al culturilor, lată pen­
zute trebuie să determine consi­ cestei unită/i am ieşit in cimp, acolo harnic mecanizator. A m stot de din aceostă suprafaţă a şi primit tru ce este necesar să lie executate
unde sc hotărăşte soarta producţiei vorbă cu el Din cele ce ne-a spus, săminla. Zilnic aici se insăminţează lucrările de îngrijire la limpul potri­
liile agricole, conducerile unită­
de porumb din acest an. Pe tarloua dar mai ales privind tarlaua, ne-am cîtc 100 hectare, f.ucrătorii acestei vit. Dintre lucrările de întreţinere,
ţilor şi pe specialişti să ia mă­ „Şosea Băieşti“ ce aparţine brigăzii dat seama că lucrează bine. El pune unităţi s-au angajat să termine se- plivilul griului este o acţiune căreia
surile cuvenite pentru grăbirea a doua condusă de Victor Badea, mare preţ pe agrotehnica înaintată. mănQtul porumbului la data de 8 trebuie să i se acorde atenţia cuve­
ritmului de lucru. Preocupare de­ munca e in to i La capătul tarlalei Pe fala netedă a terenului poţi ur­ mai. nită în această perioadă.
un grup de muncitori mărunţesc în­ mări cu ochii liniile drepte trasate A. POTOPEA Ţinînd scama de acest lucru, ţăra­
osebită trebuie să existe şi in ra­
grăşăminte cltimicc. De aici ele sint de semănătoare. Acest lucru va fi nii cooperatori dtn Simeria au pornit
ioanele Brad şi Haţeg. încărcate in maşina M.Î.C. I cu care de mare folos la îngrijirea culturii. din vreme la plivilul griului. Rine s-<i
mecanizatorul Nicolae Hrubean le De îndată ce a ieşit cu agregatul la Au terminat muncit in această privinţă şi la Oha­
ba. Aici s au plivit pînă acum buru­
însămînfatul ienile de pe o surpafaţă dc peste 350
de hectare din cele 500 cultivate cu
„NICI UN VAGONET DE MINEREU REBUTAT porumbului grîu.
Pe lingă plivilul griului, mai tre­
buie executat prăşilul sfeclei de za­
Zilnic primim In redacţie veşti prin hăr, cartofilor timpurii, florii-soare-
M inerii care ni se comunică felul în care lu­ lul si altor culturi. Pentru realiza­
rea unor lucrări de bună cabíate, este
oamenii
crează în această porioadp,
muncii dc pc ogoare. In multe din necesar ca Îngrijirea culturilor să so
cic se'precizează că insâmînlalul po­ facă din vreme, pînă ce buruienile
Calitatea Disciplina rumbului s-a terminal. Astfel de ştiri canice ce se execută între rînduri tre­
nu invadează lanurile. Praşilele me­
am primit de la Iov. Ladislau Van-
din C ertej lorschi, care ne comunică terminarea de cele manuale, care se efectuează
buie să fie urmate la intervale scurte
o noţiune complexă factor important aceslei lucrări la cooperativa agri­ pe rînduri. In acest fel se creează
colă de producţie din Ohaba, raio­
plantelor condiţii bune penlru creş­
nul Sebeş. In total, aici s-au însâmîn-
despre: VICTOR PAUNESCU, PETRU ÎLCA GHEORGHE BÎRSAIANU AUREL STANCULESCU ţat 560 de hectare cu porumb. S-au tere şi dezvoltare. Aşa s-a procedat
la cooperativele agricole dc produc­
evidenţiat mecanizatorii Cornel Gro-
inginer şei şeiul sectorului I maistru — sectorul II şef de brigadă sectorul IU za, Ion Mureşan 1 si Ion Mureşan II, ţie din Calda, Teiuş, Ohaba, Drîin-
iar dintre cooperatori Vasile Mure- bar şi altele, unde se lucrează din
tovarăşii din Valea Jiului, de ş: ^disciplina tehnologică nu este E al disciplinei de producţie, al |ii. furajere.
\ A ă alătur părerii exprimate de i eu sînt de aceeaşi părere. C - a r părea că între calitate şi u mă refer la un alt aspect san, Vasile Stei, Ion Munteanu şi plin la prăşilul sfeclei de zahăr şi
'Unul din factorii importanţi
VIABILITATEA la Teliuc şi Barza, că iniţiativa este care influenţează direct asupra ca­ nici o legătură. La acest aspect al care Influenţează direct asupra ca­ duclie din Bîrcea Mică, această lu­ optime a îngrijirii rviHur ilor, con­
Pentru
desfăşurarea in condUiuni
Si la cooperativa agricolă de pro­
lităţii minereului. Aplicarea iniţia­
mă
mereu actuală, că ea trebuie
problemei calităţii vreau să
lităţii minereului este ritmicitatea
să
devină o metodă de muncă în uni­ îndeplinirii planului. Aş vrea să refer. In sectorul nostru exploatăm tivei ne impune să nu avem vago- crare s-a terminat pc cele 80 de hec­ ducerile unităţilor agricole tre­
tăţile industriei extractive din re­ concretizez afirmaţia. Cu cilva timp în general filoane cu grosimi mici nete rebútale penlru depăşirea pro­ tare planificate să fie ocupate de buie să anlreneze la muncă pe
giunea noastră. Dar pentru a fi in urmă, în sector aveam multe e- şi rambleuri. Extragerea minereului centului admis de steril vizibil. De cultura porumbului, ne informează to­ toţi cooperatorii. Specialiştilor le re­
UNEI eficientă, este necesar să sc stu­ chipe care nu-şi realizau ritmic pla­ probleme care sînt legate tocmai de multe ori insă, unele echipe au re­ varăşul Teodosie Sorescu, înlr-o co­ vine sarcina ca, pe lînqă organizarea
pune şi într-un caz şi în altul unele
buturi tocmai din cauza abaterilor
judicioasă a muncii, să
controleze
nul, la începutul lunii inreqistrînd
dieze condiţiile specifice din fie­
respondenţă telefonică. Cei 4 trac­
In
de la disciplina de producţie.
care exploatare, condiţii în func­
ţie de care să se aplice iniţiativa. minusuri pe care apoi, uneori, nu calitate. In abatajele cu filoane sub sectorul nostru avem încă un. nu­ torişti care au lucrat aici şi-au adus permanent calitatea lucrărilor, astfel
0,40 m„ zona excavată nu trebuie
le mai puteam recupera. Răminerile
ca întreţinerea culturilor să se facă
o contribuţie preţioasă la terminarea
Dar nu despre acest aspect al pro­ în urmă se datoresc în cea mai mare să depăşească 0,80 m. Nerespecla- măr destul de ridicat de absenţe insămînţării porumbului. la un nivel agrotehnic corespunzător.
blemei vreau să vorbesc. eO a mai parte pierderilor de timp. Munca nu rea profilului de săpare atrage după nemolivate şi învoiri. Or, este ou-
INITIATIVE Jiului, Telkic si Barza, ci despre era bine organizată şi la începutul sine în mod inevitabil creşterea dî- noscut faptul că lipsa de la lucru
fost discutat de minerii din Valea
duce la dezorganizarea formaţiilor
schimbului se pierdeau minute pre­
luţiei. Se înlimplă uneori ca, în goa­
complexitatea noţiunii de calitate. ţioase care duceau la pierderea „a- na după minereu să nu fie respec­ tip. Lipsind un om din echipă, a-
Şi la noi in exploatare calitatea tacului* din ziua respectivă. Şi, cu­ tată această indicaţie. Se bate un ceasta nu-si mai poate realiza sar­
mai este privită numai sub aspec­ rios, pe lingă faptul că nu se rea­ număr mai mare de găuri, se în­ cinile de plan, iar calitatea în cele
tul reducerii procentului de rebu- liza planul de extracţie, diluţia mi­ carcă cu mai mult exploziv si din mai multe cazuri este neglijată. A-
Şi la Certej părerea csle unanimă: târi pentru depăşirea sterilului vi­ nereului depăşea procentul admis. zâcămînl se dislocă mai mult steril ceasta e«be una din cauzele pentru
Iniţiativa „NICI UN VAGONET DE zibil admis. Dar calitate mai înseam­ Am luat măsuri de îmbunătăţire care, de cele mai multe ori fiind care maiştrii sînt nevoiţi să rebu-
MINEREU REBUTAT“ îşi păstrează nă şi ritmicitate şi dacă se intră în a asistentei tehnice, de suprave­ fănmiţat. nu mai poate fi ales. In teze vagonete cu minereu si să pe­
actualitatea şi. mai mull ca oricind, miezul problemei, buna organizare ghere si control. In fiecare zi, la cazul rambleenloT nu se respectă nalizeze echipele. Cred că condu­
este o necesitate. Afirmaţiile parti­ a transportului, aprovizionarea co­ intrarea în schimb, o dată cu asa- întotdeauna indicaţia ca trierea să cerile sectoarelor trebuie să mani­
cipanţilor la interviu) nostru pc mar­ respunzătoare, asistenta tehnică zisul moment al protecţiei muncii se facă de către personal calificat. feste mai multă exigenţă în acorda­
ginea viabilităţii iniţiativei, a eficaci­ bine calificată, control riguros si e- se ţine şi momentul calităţii în Ambele abateri de la disciplina teh­ rea învoirilor, iar organizaţiile sin­
tăţii şl a posibilităţilor de a fi apli­ xigent. Ce legătură există între a- care maistrul sau şeful de sector nologică duc la creşterea diluţiei, dicale să-i pună în discuţia colecti­
cată de către toate brigăzile şi echi­ cesle aspecte ale procesului de pro­ analizează situaţia rebuturilor din şi în ultimă instanţă, la rebuturi, vului pe cei ce lipsesc de la lucru.
pele de mineri, sint susţinute de ducţie şi calitate ? Să luăm de exem­ ziua precedentă şi cauzele care au care influenţează negativ asupra De mai mulţi ani brigada pe care
fapte. Pe scama îmbunătăţirii calităţii plu o lucrare de investiţii prost e- dus la depăşirea procentului admis activităţii sectoarelor. o conduc n-a avut nici un vagonel
minereului extras, în primele palru xeculată. Aceasta produce ulterior de steril vizibil. Astfel, s-a reuşit Se mai în4împlă să avem pierderi de m.inereu rebulat, si nici o absen­
luni ale anului colectivul dc muncă înlîrzieri in transport. Din această ca munca să fie mai bine organizată de minereu si în vetrele abatajelor, ţă nemotivală. Cum am reuşit ? Am
de la E.M. CeTlej şi-a depăşii planul cauză minerii duc lipsă de vago- şi să se menţină trează atenţia faţă acestea nefiind bine amenajate. In­ luptat pentru ca in brigadă să for­
la metalele dc bază cu 4 şi aproxi­ nete goale, pierd timp, iar la încăr­ de calitate. tr-un timp şi la noi s-au folosit plăci măm o puternică opinie de masă
mativ 3,5 procente. care, trierea nu se face cu atenţie. Cred însă că s-ar putea obţine re­ metalice penlru podirea velrelor, împotriva celor care lipseau de Ia
Muncitorii, tehnicienii şi Inginerii De aceea consider că este ne­ zultate şi mai bune dacă am avea dar acum nu mai avem. Cred că fo­ lucru şi am pus în discuţia brigăzii
au urmărit cu justificai interes pro­ cesar ca îndeplinirea exemplară a un corp de controlori de calitate, losirea lor ar duce atit la reduce­ pe aceia care abscnlînd nemotivat
blemele ridicate în coloanele ziaru­ planului şi efectuarea unor lucrări deoarece maiştrii nu pot urmări în­ rea diluţiei, mai ales acolo unde ne-au creat greutăţi în muncă. Re­
lui. Unele propuneri sînt aplicabile de calitate, să fie urmărite cu deo­ totdeauna îndeaproape calitatea mi­ se aplică puşcarea selectivă, cît şi zultatele bune pe care le obţinem
«
şl la Certej, dar participanţii la dis­ sebită atenlie în toate sectoazede nereului, mal ales in cazurile apa­ la diminuarea pierderilor de mine­ acum sînt tocmai urmarea muncii & .A i •
cuţii au ridicat şl probleme noi. Să de activitate. renţelor de metal nativ. reu În vatra abatajului depuse pentru întărirea disciplinei.
le dăra cuvinlul: Mina Paroşeni. Aspect de pe galeria principală.