Page 2 - 1965-05
P. 2
Nr. 3216
Dramul i'ocialismulal
BUCHET BE MAI
sarüàiorirea zilei ne j Mai li irasiii aeua
f întecul este purtat departe, primele rînduri. trec ei, minerii Ani- nume de mineri harnici cum sînt î
pe aripi dc vînt: noasei. Ioan Davul, Aurel Crlslea, Re- Constantin Zaharie, Nicolae Şerban,
„Ride iarăşi primăvara mus Moisiu, Francisc Schncider, Va- de ingineri pricepuţi ca loan Pătraş-
Peste cimpuri, peste plai, sile Dediu, Ilic Nicolne şi mulţi al cu, Dan Sîmulcscu si alţii care au
Cuvîntarea tovarăşului loachim Moga ' Veselie umple ţara ţii, pe pieplul cărora strălucesc or tăcut ca săgeata dinamicii produc
C-a venit Iutii de Mai...u dine $i medalii, raportează că şi-au ţiei reprezentată pc graficul cu care
respectat cu cinste cuvîntul cc şi au venit la demonstraţie să urce an
Şi, ca în fiecare primăvară minerii de an, sus, tot mai sus.
l-au dai, că în inlimpinarea Congre
fUrmare din pag 1) vooză consecvent şi activ colabora Văii Jiului au linul să aducă la sărbă sului partidului vor înscrie noi rea A zi munca minerului este mai
rea cu toate ţările lumii, pc baza toarea celor cc muncesc un bogat * 1 uşoară, mai spornică. Abata
Alături dc industrie, s-a dezvoltat buchet de Mai, cules din adîneurile lizări. Mărturie sta un imens grafic
în mod armonios agricultura regiunii. principiilor coexistentei paşnice in rodnice ale minelor... II poartă pes pe care sînt înscrise angajamentele: jele au devenit adevărate uzine sub-
Măsurile luate pentru lărgirea bazei tre state cu orînduiri sociale dife le douăzeci do mii do muncitori, teh 12.000 tone cărbune exlras pesle plan; pămînlene, maşini şi utilaje moderne
lehnico-maleriale, precum şi numea rite, sprijină acţiunile îndreptate spre nicieni şi ingineri, de studenţi şi pro- realizarea unei productivităţi de 1,-120 nu înlocuit truda minerului. Parte
entuziastă a lucrătorilor dc pe ogoa destinderea încordării internationale, lesori, de lucrători din cooperaţia tone de cărbune pe post, îmbunătă din ele sint produse aici, in Valea
re. au dus la întărirea unităţilor agri spre zădărnicirea acţiunilor agresive meşteşugărească şi unităţile comer ţirea ■ calităţii cu 0.3 la sută şi rea Jiului, de muncitori vrednici cum
cole socialiste, la sporirea producţiei ale imperialismului, csle solidară cu ciale dm întreaga Viile a cărbune lizarea a 180.000 lei economii la pre sint Andrei Boier, Gheorghc S, Fş.
vegetale si animale. înzestrarea an de lupta clasei muncitoare din ţările ca lui. Aici, în piaţa „Victoriei" din Pe ţul de cost. Că angajamentele vor Leon Pitic, Virginica Tănasc, Ioana
an n staţiunilor do maşini şi tractoa pitaliste, cu loate popoarele care troşani s-au inUlnit minerii din Lu- fi înfăptuite garantează succesele de Niculescu, Alexandru Covaci. Ghcor-
re si a gospodăriilor agricole de stat lupta penlru libertate. Ea îşi aduce peni şi Aninoasa, cu cei de la Dil- pină acum, hărnicia şi priceperea — glie Scurtu. Gheorghc liutaru do la
cu noi maşini, a făcut să crească sim propria contribuţie la lupta pentru )u si Vulcan, cu constructorii şi cu atribute recunoscute minerilor dm U.R.U.M. Pclroşani. Au adus cu ci
ţitor gradul de mecanizare a lucră pace şi progres social. stăpînii miilor dc kilovati, cu lucră Aninoasa. la această sărbătoare panouri şi gra
rilor agricole. In relaţiile sale cu celelalte ţări, torii dc la „Viscoza". Fiecare a adus T a buchet se alătură o altă fice pe care au înscris cifre $i lapte
Dezvoltarea impetuoasă n industriei România promovează neabătut prin din adîncul abatajelor, sau din înal ^ floare, culeasă din „fronta demne dc consemnat: la producţia
regiunii şi întărirea continuă a agri cipiile respectării indcpcndenlei na tul schelelor, dc acolo do unde vu- lele* $i „camerele" celei mai mari globală şi marfă au realizat sporuri
culturii socialiste, nu făcut să creas lesc turbinele sau de acolo dc unde exploatări miniere din tară. E pur de cîle 9,47 şi 8,83 la sulă, producti
că an dc an nivelul de trai material tionale şi suveranităţii, ale egalită tată de mineri destoinici ca Petre vitatea muncii a crescut cu 0.31 pro
şi cultural al oamenilor muncii. In ţii popoarelor, ale rcspeclului reciproc slăpînind chimia, oamenii plămădesc Constanlin. Sabin şi Ioan Ghioancă, cente, iar la preţul de cost du obţi
regiunea Hunedoara, datorită creş şi neamestecului în treburile inter fire gingaşe do mătase, citc o floa loan Aslău, şi mulţi alţii do la Lu- nui numai în 3 luni peste 430.000 lei
terii simţitoare a veniturilor oameni ne, internaţionalismul proletar şi co re, cite un succes. Au pus florile una peni, ale căror nume au trecui din economii.
lor muncii, volumul desfacerii mărfu lingă alia, inlr-un uriaş buchet de colo de.crestele Carpaţilor. Acolo, in T>j in cetatea luminii, de la Pa-
rilor o.crescut în anul trecut cu H.3 existenţa paşnica. adîncul abatajelor, ei au înscris în roşeni, Ioan Burdea, Aristicâ
la sulă iată de anul 1063. In oraşele Tovarăşi, Mai, bucliet închinat aceluia care ne ritm de perforator, în zumzet dc ha- Mîrşiu, Gheorghe Stănişel, Nislor
si centrele muncitoreşti ale regiunii conduce paşii spre bucurii — parti veze, succesele cu care au venit la Vîlvoi, Robert Marlina şi tovarăşii
eu fost construite şi Hale în folosin Ziua do 1 Mai este sărbătorită anul dului nostru drag. Minerii de la Ani marea sărbătoare: 1.500 tone cărbu lor au alăturat buchetului de Mai o
ţa numai in anul 196<i pesle 3.800 a- acesta de poporul nostru, în cadrul noasa, ce poartă cu inîndrie drapelul ne cocsiiicabil extras pesle plan, în floare ce-i dă strălucire: 22.000.000
partamente noi. unei aclivităli vii, creatoare, entuzias semnate economii la prelul de cost. kilowaţi ore produşi peste plan in
te în îutimpinarca celui de-al IV-lea purpuriu dc fruntaşi in întrecerea so Cu paşi siguri, purlind lămpi aprin primele patru luni ale anului...
Tovarăşi, Congres al partidului. cialistă pe ramura, au venit să spu se de minori, ei îşi arată holărirea ...Si fluviul dc oameni se scurge
Sărbălorirea zilei de 1 Mai arc loc însufleţiţi de bilanţul realizărilor nă că in acest an şi-au întrecut şi de a duce mai departe şirul succese neînlrerupt prin fala tribunei. Deschi
lor.
în condiţiile creşterii continue, a obţinute sub conducerea partidului, angajamentul reînnoit luat în cinstea zători de noi drumuri din adincuri,
uriaşelor forţe ale păcii şi progresu dc încrederea neţărmurită în juste Pariind flori şi baloane elevii din Deva işi manifestă bucuria Congresului partidului si a zilei de e la Vulcan, minerii au ve- făurarii frumuseţilor verticale din be
lui social, schimbării considerabile ţea politicii sale, muncind cu avînt pentru viaţa fericită pe care o duc. 1 Mai, dînd peste plan mai mult de nit sa raporteze că şi-au în ton, oţel şi sticlă, viitorii ingineri şi
a raportului de forte în favoarea so trecut angajamentul luat în cinstea tehnicieni, oamenii neobosiţi care ve
şi devotament, afirmîndu-şi din plin 9.600 tone cărbune, că la productivi zilei de 1 Mai, de a da peste plan ghează la sănătatea publică, cercetă
cialismului. Pe a patra parte a glo
capacitatea creatoare, oamenii muncii tate şi-au întrecut angajamentul cu 2.000 tone de cărbune, cu mai mult tori, stăpînii „aurului verde”, fero
bului pâmînlcsc, popoarele şi-au luat succesele obţinute în Sntimpinarca crătorii Inlreprindeni- regionale de de 700 tone, că la preţul dc cost au viari, lucrători din comerţ şi coo
vor inscrie noi şi însemnate realizări celui dc-al lV-lca Congres a) P.M.R. transporturi auto, acei care străbat 15 kg. cărbune pe post, că au îm
soarta în propriile miini, făurind o înregistrat 72.000 lei economii. Ală peraţia meşteşugărească, miile dc oa
în întrecere, vor aduce o contribuţie şi a zilei de 1 Mai. Sint rezultate la zilnic zeci şi sule de kilomclri pe şo bunătăţit calitatea cu 0.3 la sută, iar turi dc aceste succese pe graficul lor
orînduire socială nouă. Datorită for care $i-au adus din plin contribuţia selele ţării sau pe şantiere, transpor meni ai Văii Jiului, şi-au înmănun
importantă la dezvoltarea mai depar la prelul de cost au realizat în nu stă înscris că au deschis drum larg cheat realizările, inchinîndu-lc* înţe
ţei salo economice, politice si socia Viorel Lugojan, celular, Petru Hăn- tând bunuri materiale şi persoane. Ca
te, în ritm susţinut, a economiei na mai 3 luni peste 75.000 lei economii. producţiei viitoare, depăşindu-şî cu leptului nostru conducător — parti
le, sistemul mondial socialist exerci cilă II, concnsonsl, Sabin Damian, semn al preţuirii muncii lor, colecti 3 procente planul lucrărilor dc in dului drag.
ţionale, la ridicarea nivelului dc trai morar, Pclru Podeieanu, şef de schimb, vul a fost distins cu diploma de „în După ce au lăcut loc miilor dc co
tă o înrîurire determinantă asupra vestiţii. In dreptul realizărilor pe care
al poporului. Augustiu bocioacă, lăcătuş si mulţi treprindere evidenţiată pc ramura pii, veniţi din toată „Valea bucuriei”, le poartă colectivul de munca al
dezvoltării istorice a omenirii. alţi fruntaşi şi evidenţiaţi in între transporturi rutiere" pc anul 1964. S. POP
Trăiască I Mai — Ziua solidarităţii adevărată revărsare a primăverii, în Vulcanului renăscut sînt înscrise l. DEMETER
Clasa muncitoare internaţională se cerea socialistă dc la uzina de pre Ridicind lot mai sus săgeata grafi
internationale a celor ce muncesc !
alirmâ lot mai puternic pe arena is parare a minereurilor complexe. Co cului realizărilor, in trimestrul I al
Trăiască unilatea şi coeziunea miş lectivul de aici şi-a depăşit planul la anului, lucrătorii l.R.T.A. au depăşit
toriei, ca cea mai înaintată forţă a
SOCiCtdiii. cării coniunisle şi muncitoreşti inter minereu complex cu 10,1 )a sută, rca- planul la tone km.-convenţionali cu
nationale ! li/.înd economii Ia prelul dc cost dc ■1,6 la sută. Această cifră exprimă hăr
Un avînt fără precedent a luat miş 207.000 lei. Aceste succese îi mobi nicia conducătorilor auto Traian Mi-
Trăiască harnicul şi talentatul po
carea do eliberare naţională, lupta lizează şi mai mult in muncă. Tre- hăioş, Petru Voian, Emil Codică, a
por român, constructor al socialis
noilor state independente- pentru mului ! eind pmi fala tribunei ei şi-an mani mecanicului Teodor Avram, tehnicia
consolidarea su veranilatii lor, pen festat holărirea de a obţine noi rea nului licniomin Guia, a întregului co
Trăiască Parlidul Munciloresc Ro lizări în cinstea Congresului parti lectiv.
tru pace, penlru dezvoltarea econo mân, in frunte cu Comitetul său dului. Demonstraţia continuă cu noi co
mică şi socială. Centra! ! lective dc muncă. Sînt lucrători din
Graficul cu care a venit la de
Republica Populară Română, alături Trăiască pacea şi prietenia intre monstraţie colectivul întreprinderii organizaţiile comerciale, din justiţie,
dc toate forţele progresiste, promo- popoare. ! regionale de electricitate ilustrează de la C.RR., cooperaţia dc consum,
hărnicia ce-i caracterizează. In cinstea 1 G.O., 1.0.I L., întreprinderea poli
grafică, întreprinderea cinematografi
zilei do 1 Mal planul valoric la pro
i r ducţia globală a fost depăşit cu că, Întreprinderea de panificaţie, spi
600 000 lei, cel al producţiei marfă tal. Trustul Gostat, C.I.D.C. şi altele.
cu 1,700,000 lei, iar preţul dc cost a Ca şi în alţi am şi de dala aceasta
începe demonstraţia oamenilor CF.R. Simeria. Productivitatea mun lucrătorii de la P.T.T.R. s-au prezen-
muncii... cii a fost depăşită în primul trimes fost redus cu 640.000 lei. Din nudul tcit cu realizări frumoase. La presta
Un frumos car alegoric înaintează tru cu 2,56 la sută, îu primele 4 luni colectivului s-au evidenţiat in mod ţii de servicii planul a fost îndepli
spre tribună. încadrat de steaguri au fost realizate economii la prelul deosebit Constantin Gherghina, elec nit in proporţie dc 102 la sută. Co
roşii, globul păminlesc cu meridia fie cosi in valoare dc 80.000 lei ele. trician principal. Cliqor Andono, lectivul dc aici se miiulreştc cu to
nele şi paralele din ramuri înflorite, ■ Trec ucuin prin fata tribunei mun maisţru, Lazăr Păsăroi, sudor, Slefan varăşi ca Măria Marcu, telegraiistă,
străinii de tineri muncitori, simboli citorii dm statia C.F.R.-triaj si cei Para. conducător auto şi mulţi alţii. Constantin Fam. linior, loan Popa,
zează semnificaţiile înalte ale aces de la revizia dc vagoane. Vrednicii Pe bulevardul străjuit de noile blo factor poştal şi Viorica Ispas, tele
tei prime zile dc mai. IJn muncilor lucrători din triaj raportează realiza curi, trec constructorii trustului re fonistă.
în salop.’Yi şi o urniră poartă un dra rea tonajului brut pc tren în pro- gional, aceia care au clădit locuinţe Alături dc muncitorii din între
pel roşu, pe care sini imprimate clii- porlie de 10!) la sută, procent cu care trainice şi confortabile penlru oa prinderile oraşului au venit la de
menii muncii. Prin hărnicia şi pri monstraţie şi ţăranii cooperatori dm
ceperea lor. oraşul Deva a căpătat satele învecinoie.
o nouă înfăţişare, prospeţime si ele In cunoscutele costume albastre au Minerii din Aninoasa purlind drapelul de întreprindere fruntaşă pe ramură pe anul J964.
gantă. Intre anii 1959-1964 aici s-au trecut prin faţa tribunei grupele s'a;
construit 1.770 apartamente. Unul uitare din Deva, Cugir, Calau şi Bo-
din grafice arată că in cinstea zilei şorod.
de 1 Mai constructorii T.R.C.H. au dat Mîndri de rezultatele obţinute
anul acesta in folosinţa oamenilor Iu ritmul cunoscutului marş al
muncii din regiune 236 apartamente. sportivilor, de tribună se apropie co
Cu fiecare an. numărul blocurilor va loanele de sportivi. Putere, tinereţe A venit întii de Mai. Hunedoara,
spori, In aceste zile se lucrează sus şi gratie, veselie şi fericire — sint găliifi în haine de sărbătoare l-a în-
ţinui pe şan!icrele de locuinţe din sentimentele sugerate do demonstra ■timpinat cu veselie şi entuziasm. Pia
noile rvarlale. ţia tinerelor vlăstare. Bulevardul este la teatrului nou, împodobită sărbă
inundai de un torent de frumuşele şi
Ca un torent primăvăralic, oamenii graţie. toreşte, înţesată de zeci de drapele
muncii din oralul Deva, irecind prin Falnicii stegari sin' urmaţi de un şi mii de flori, cunoaşte o animalic
fata tribunei, îşi manifestă cu entu grup dc fete ce execută delicate jo deosebită — animaţia marilor zile de
ziasm dragostea fală do partidul nos- curi cu Hori. Un grup compact de ti sărbătoare.
Ini, fală de Comitetul său Central, neri in maiouri roşii s-au oprit în Penlru un moment în piaţa teatru
l:i poartă pe braţe tablourile iui fala tribunei şi prut citova mişcări lui s-a aşlernul liniştea. Din zeci de
Gheorghc* Gheorqhiu-Dej, ale mem rapide şi sigure au înscris cu litere trompele pioniereşti irumpe apoi che
brilor Biroului Politic al C. C. al vii iniţialele „P.M.U." şi ,.l Mai". La marea la demonstraţie. In răpăitul ca
P.M.R., stemele P.M.R. $i R.P.R Din plecare, (trupuri dc sportivi flutură denţai al tobelor, în paşi vioi, trec
sule dc piepturi izbucnesc urnlc de stoquîclc roşii. prin (ala tribunei mii de pionieri din
slăvire a politicii înţelepte a parti In costume roşii, galbene si albas oraşul siderurgişlilor. Ei flutură sie-
dului caro ne-a condus la glorioase tre. un olt grup de sportivi se opresc guíete şi buchete de flori. Prin grija
le victorii oblinule pe drumul de- în fala tribunei. La un semnal scurt partidului şi guvernului, viuta lor
Voioşie, entuziasm şi multe flori. sâvîrşirii construcţiei socialiste. Pc înscriu ui corpurile lor iniţialele' este astăzi fericită şi plină de aspi
ielele tuturor se citeşte optimism, în ,,R P RF. La plecare, grupul de spor raţii.
Prin faţa tribunei se perindă coloa
purile marilor dascăli ai omenirii : se mindresc şi lucrătorii reviziei în crederea in viitorul prosper, holări tivi flutură panglici tricolore. nele de siderurgişti. In fruntea co
Marx, lingels, Lemn. îndeplinirea planului. rea de a urma in mod neabătut ca Prin ţinuta lor, prin precizia miş loanei sîpt purtate Ordinul Muncii
lea indicată de partid, de a lupta pen
Grupul masiv de stegari continua Intr-o olmosieră de cald entuziasm, lru întărirea păcii si prieteniei între cărilor. prin tinereţea si vioiciunea clasa 1 şi Steaua Republicii Popu
să treacă prin fata tribunei. Portre locuitorii oraşului Siniona demon popoare*. lor, sportivii au transmis optimismul lare Române. Drapelul de întreprin
tele lui Marx', Enqels şi Lenin, stema strează penlru noi şi bogaţi* rezulta Si bucuria zilelor noastre. dere fruntaşă pe tară, pe ramură, oslo
r.M.H. şi portretul lui Gheorghc te în producţie, penlru creşterea ca In coloane nesiirşile, trec colecti Demonstraţia oamenilor muncii din purtat de un grup de siderurgişti din
Glieorghiu-Dej, lozincile „Trăiască 1 lităţii produselor. vele întreprinderilor dc produse in oraşul Deva s-a încheiat cu coloana tre care distingem chipurile lui
Moi!", „Trăiască Partidul Muncito In nudul demonstranţilor se află dustriale şi prefabricase, ale I R I.C., oamenilor do ordine. în acordurile Aurel Stnnciu, Alexandru Olaru, Ni
resc Român", sînt purtate pe braţele şi muncitorii care prelucrează si fac seci ia L 7, lucrătorii dm aparatul sfa Internaţionalei. colae Popa şi alţii.
muncitorilor. Un număr de nouă cunoscută in multe lări ale lumii mar turilor populare, din sistemul linan- ★ Ca în fiecare an primii în coloa
muncitori duc portretele membrilor mura de Ruşchita, Alun, Moneasa sau nar-bancor. elevi şi cadre didactice In întreaga sa desfăşurare, deinon- nele de siderurgişti se situează mun
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Sleina Căprioara. Succesele obţinute de şi nil ii. slralia oamenilor muncii din oraşul citorii celui mai harnic colectiv din
Republicii Populare Române şi lozin muncitorii de In „Marmura" în cins Din coloană se distinge colectivul Deva a fost o puternică manifestare combinat. In anul acesta ca şi in
ca „Trăiască R.P.R.", sînt încadrate tea zilei de I Mai si a Congresului Direcţiei regionale a economici fo a dragostei şi ataşamentului oameni 1964, cinstea dc a fi in primele rîn
dc steaguri roşii şi tricolore. partidului sînt un bucliet frumos în restiere. Pc un grafic sînt înscrise rea lor muncii fală de politica Partidului duri a revenit din nou olelarilor sec
marea de flori ce trece prin faţa tri lizările cu care muncitorii forestieri
Sunetele trompetelor anunţă apro Muncitoresc Român, un cald mesaj ţiei a doua. Prm munca entuziasta
pierea coloanei pionierilor. Ca în fie bunei. Producţia globală in anul a- <iu inlîmpinnt aceasta inaro sărbă al frălici şi solidarităţii cu oamenii prestată de Alexandru Ciocan. Ion
care zi dc 1 Mai, demonstraţia oame cesla a fost reali'/.iitii în proporţie de toare. Ele vorbesc din plin de faptul muncii de pretutindeni, un nou prilej Prodan — prim lopilori, Emilian Mi-
nilor muncii este deschisă de cei care 128,74 la sulă, productivitatea mun (ă mecanizarea a pătruns pină in de reafirmare a hotăririi oamenilor hailă, prezenţi astăzi la demonstraţie,
reprezintă viitorul luminos al ţării cii <i sporit cu 14,7 l.i sulă. cele mai îndepărtate parchete. As muncii de a întîmpina cel de-al IV-]ca olelarii an raportat că în cinstea zi
noastre — pionierii. Un imens covor Coloana pare nesurşită. In deco tăzi, 90,6 la sulă din faza doboril- Congres al P.M.R. cu noi şi importan lei dc 1 Mal au realizat peste plan
viu dc flori a inundat spaţiul din fala rul mereu viu al sliă/ii continuă să sectional, 70,9 la suia din faza scos- te realizări in toate domeniile de ac circa 8.000 tone oţel, au redus rebu
tribunei. treacă alto si alte colective de mun npropiat şi 33 la sută din faza de în tivitate. tul cu 9 la sulă economisind in a-
că. Prin fala tribunei trec muncitorii, I. CIOBOTA
In colaana pionierilor, deschisă do cărcare se fac cu ajulorul celor mai cclaşi timp 1.580000 lei la preţul de
tehnicienii si inginerii
aparţinind
stegarii unităţilor, distingem grupuri Trustului minier Deva. Un grnlic pur moderne mecanisme*. V. FURIR cost. Succese din cele mai frumoase
de dansatori in costume naţionale, Prezenţi la demonstraţie sînt $i lu T. ISTRATE au raporlal şi oţelarii secţiei I. Pe Trec muncitorii de la laminarul Bluming. Foto: V. ONOIU
note de B, 9 şi 10 purtate de către tat de un grup dc muncitori reflectă pancartele purtate de ei se putea cili
cei mai buni elevi la învăţătura, po rodul muncii lor entuziaste: 3.839
rumbei care îşi iau zborul din mijlo tone oţel pesle plan, reducerea pre muncii din marele combinat hunedo- rora strălucesc Ordinul Muncii şi
cul coloanelor. O lozincă scrisa cu ţului do cost cu II lei pe tona de rean. Pe graficele $i panourile pur Medalia Muncii — răsplată a străda
flori albe pc fond roşu exprimă sen- oţel. Prin fala tribunei trec funialişlii. tate de ei, sint Înscrise miile dc lone niilor depuse de ani de zile, pentru
tiinenlul de recunoştinţă penlru viaţa aqlomeraloriştii, lucrătorii de la sta de metal produse in afara sarcinilor construirea unui oraş modern, pros
per.
fericită pe care o trăiesc astăz.i ti ţia bandă, ţinîntl in bralele lor un dc plan, milioanele de lei economisite
nerii : „Pentru viata ce-o trăim, parti imens buchet de realizări, oglindite la preţul de cost. De tribună se apropie o imensă co
dului mulţumim''. pe fiecare din pancartele purtate. In această zi de sărbătoare a mun loană. Sini minerii de la E.M. Tellue,
Activitatea creatoare a Jurnaliştilor citorilor de pretutindeni activitatea a Dm graficele purtate de ei se des
Începe coloana oamenilor muncii.
încetai şi pe şantierele Hunedoarei
In frunte sînt ceferiştii simerieni. Li s-a concretizat prin depăşirea planu socialiste. Bralele macaralelor s-au prinde. in cifre grăitoare, grija.parti
dului şl statului nostru pcnîru
Nyu-
lui cu 30.000 tone fontă • elaborată in
raportează realizările obţinute in cins cea mai marc parte cu cocs economi oprit, la înălţimi, zgomotul mecanis rarea unor condiţii de muncă şi viaţă
tea zilei dc 1 Mal şi a Congresului sit. Muncitorii dc la furnalul de I 000 melor şi forfota oamenilor pe schele cit mai bune. In 1965. fală de 1938,
partidului. Harnicii celcrişli din sta m.c. au raportat cea mai mare depă au încetat. Constructorii au venii la producţia acestei exploatări miniere
ţia Simeria-călălori, de două ori con şire : 12.000 tone fontă, au redus con marea demonstraţie a oamenilor mun a crescut cu 1.768 la sută, iar gradul
secutiv fruntaşi pc regionala CF.R. sumul dc cocs pe lona do fontă cu cii, plini de mîndria rezultatelor de de mecanizare a lucrărilor miniere a
şi evidenţiaţi pe iară în ramura trans 62 kg, au scăzut numărul declasate producţie realizate pină acum. Cu a- sporii cu 12.230 C P.
porturi pe anul 1964. se mindresc cu lor cu 27,4 la sută. Prezenţi printre celaşi entuziasm şi aceeaşi mindrie
noi succese obţinute în amil acostat demonstranţi, aglomeratoriştii au li firească ei raportează realizarea sar- Remarcăm in coloane penlru pri
reducerea cu 51 la sută a timpului dc nul şi ei să-şi etaleze rezultatele. Pe Vinilor trasate de partid. Din bogatul ma oară la demonstraţie, prczenla
staţionare a vagoanelor în tranzit cu graficele celor două secţii, purtale muncitorilor, inginerilor şi tehnicie
manevră si cu 21 la sula a timpului de braţe vînjoase, călite, cifrele în lor bilanţ de realizări se cuvine să nilor noi Uzine dc preparare a
prevăzut la incârcarea şi descărca scrise sînl de nalură să exprime ro menţionăm $i noi cîteva. Colectivul minereului din Teliuc. In viito
rea vagoanelor. Cele 24.759 vagoane- dul muncii prestate de muncitori ca de la montaj instalaţii II a dat în rul apropiat, cînd uzina va pro
funcţiune cu trei zile mai devreme în
ore economii vorbesc despre hărnicia Gheorghe Ostafie, Gheorghe Muntea- cinstea zilC'i de l Mai primul grup de duce la întreaga capacitate, minereul
tuturor lucrătorilor staţiei. mi, Gheorghe Moraru şi alţii. In cin 5,000 m c., al fabricii do oxigen, au destinat siderurgiştilor din Hunedoa
Muncitorii atelierelor R.M.R. au ve stea marii sărbători a muncii ei au terminat montarea macaralei „Tio- ra va fi calitativ îmbunătăţi ; el va
nit la demonstraţie cu un primâvăra- produs pesle prevederi mai bine de gler‘‘ cu 15 zile mai devreme; con conţine cu pesle 25 la sulă mai mult
llc pom înflorit. Din graficul adus la 22 500 tone aglomerat dc bună cali structorii de la şantierul nr. 2 au metal, ceea ce înseamnă mai multă
demonstraţie reţinem următoarele ci tate. Aşa cum s-au angajat în fala terminat execuţia cuptorului 4 de la „pîme" furnalelor hunedorene. Prin
fala tribunei se perindă apoi colec
fre grăitoare : producţia globală şi conducerii partidului, cifrele rapor laminoare, staţia do 220 kV. şi au o- tivele de la E.M. Zlaşli, CF.R., auto
productivitatea muncii sînt realizate tate acum nu sînl altceva decît pre conomisil l-j prelul de cost 380.000 baza I R.T.A., întreprinderea fores
în proporţie dc 100,6 la sulă, depăşi ludiul unor viitoare succese pe care lei. In ritului demonstranţilor distin tieră, I.C.M., Truslnl de panificaţie,
rea planului la reparaţia locomotive le vor realiza în cinstea celui de-al gem şi chipurile muncitorilor de la
lor cu 12,2 la sută, beneficii peste IV-lea Congres al partidului. şantierul nr. 4. Printre ei se alia lucrătorii cooperativei meşteşugă
plan — 1.077.000 lei, economii la pre In piaţă Irec apoi pe rînd coloane Petru Pelraş, zugrav, Titi Brănişleonu, reşti, lucrătorii din comerţ, medicii«
ţul dc cost — 96.000 lei. de laminatori, cocsari, lucrători din A. NAGY
Zilei de l Mai i-au închinai succe cadrul direcţiei lor de transporturi, instalator, Constantin Pasărelu, mo
se frumoaso şi muncitorii Depoului Sub conducerea-înţeleaptă a partidului, spre noi succese. Foto: I, TEREK mecano-energetic şi ceilalţi oameni ai zaicar, Griyorc lioicru, pe pieptul că A. OARGA