Page 22 - 1965-05

Drumul socialismului NR. 3221.

* » FEMEILOR DIN COOPERATIVELE

ASR1G0LE DE PRODUCŢIE

Practica cursantelor Forme atractive

In cooperativa agricolă do pro­ şeşte să realizeze sporuri însemnate
ducţie din Boz. raionul Ilia, femeile in greutalc. Media zilnică de creşle- de educare
Hi aduc din pliu contribuţia la obli- re în greutate ’obţinută' de Victoria
ilerea unor producţii mereu sporile, la Rus la lotul ce-l îngrijeşte este de
dczvollaren oconomico-organlzatorică 700-750 grame. Coi cinsprezece vitei
a unităţii respective. In legumicultu­ din lotul său predaţi în baza con­
ra, zootehnie, la cultura cerealelor, tractelor dc către cooperativă, au lost
cooperatoarele din Boz sini nelipsite. valorificaţi la categoria 1. Şi aseme­ In fiecare din cooperativele agri­ tehnice, care In munca practică le-au
De la un an la altul ele lucrează mai nea exemple se mai pot da. Dove­ cole dc produclie din raionul Alba adus rezultate frumoase. Merită evi­
bine, aplică pe scară tot mai largă dind o bună pregătire profesională, lucrează alături de bărbaţi un mare denţiate cooperatoarele Viorica Crelu
metodele agrotehnice. Acest fapt îşi unele cursante au fost inimile şefe de număr de femei. Ele sînt chemate din Galda de Jos, Sanda Malinovs-
găseşte explicaţia iu ridicarea nive­ echipe şi îşi îndeplinesc cu răspun­ să-şi aducă o contribuţie activă la chi din Oarda, Elena Topirceanu din
lului de cunoştinţe profesionale, in dere această sarcină. Din r nulul a- buna desfăşurare a tuturor lucrărilor, Ciuguli şi altele care in cadrul con­
îmbogăţirea experienţei acumulate ccstora amintim pe tovarăşele Că­ la înfăptuirea acliunilor menite să cursurilor au dat răspunsuri bune,
in practica muncii de zi eu zi, în tălina Crişan, Lelitia Ravcl, Cătălina ducă la creşterea producţiei secloa- fiind premiate. Concursurile au fost
creşterea conştiinţei lor. in dezvolta­ Flore», Rusanda Lucnci şi Elena Balaj relor vegetal şl animal, la creşte­ prilej dc acumulare dc cunoşlinle
rea atitudinii socialiste fală de mun­ care ajută brigadierii in mobilizarea rea averii obşteşti şi a veniturilor pentru cci care le-au audiql. In urma
aceslor concursuri
s-a observai la
că şi fală de avu Iul obşlcsc. membrilor cooperatori la muncile a- proprii ale cooperatorilor. La mobi­ cooperalivclc undo s-au organizat, o
Mullc din membrele cooperativei gricole şi urmăresc cu răspundere ca­ lizarea cooperatoarelor la muncă, un preocupare mai mare pcnlru aplica­
agricole din Boz s-au înscris şi au ritatea lucrărilor, ele insăşi conslilu- aport important poale şi trebuie să-l rea unor metode noi in cultura legu­
frecventat cu regularitate cercurile înd bune exemple. aducă comisiile şi comitetele dc fe­ melor şi creşterea animalelor de că­
invătănuntului agrozootehnic cu du­ In prezent toate tovarăşele care au mei. De acera sub îndrumarea per­ tre toţi cooperatorii.
rata dc 3 ani. Din cei 133 cursanţi în­ urmai cercurile învătâminlului agro­ manentă a comitetului raional de
scrişi. 80 sînt (cinei. Parte din ele au zootehnic şi în general majoritatea partid, comitelui raional at femei­ Pline de învăţăminte au fost şi vi­
si absolvit in arest an jnvălăminlul a- membrilor cooperatori din Boz, a- lor a avut in vedere organizarea u- zitele făcute de unele cooperatoare
grozoolchnic. Cursul dc cultura plan­ pticâ in practică agrotehnica înain­ nor acţiuni cullural-educalive care să la unităţile fruntaşe din raion, cit şi
telor anul III a fost absolvit dc 37 tată. contribuie la formarea unei concep­ consfătuirile organizate în colabora­ Im acest an, cooperativa agricolă de producţie din Deva cultivă legume pe o suprafaţă dc 30 hectare.
ţii noi despre muncă în rîndul coo­ re cu consiliul agricol raional pc te­ La lucrările din răsadniţe şi grădină participă şi cele peste 30 de femei din brigada legumicolă.
femei, iar alic 20 lovorăşc au absol­ — Dacă înainte mai erau reţineri peratoarelor, să le explice necesita­ me legumicole şi de creştere a pă­ In tologralie: membrele brigăzii legumicole printre care Susana Maier, Susana Şcrban, Maria Muntean
vit cercul zootehnic. Cercurile dc cul­ In unele probleme, ne declara tova­ tea executării la timp şi în condiţii sărilor. Largul schimb de experien­ şi aliclc, cxeculind lucrări dc sezon in răsadniţe.
tura plantelor şi legumicullură anul f răşul inginer agronom Liviu Ardeau, agrotehnice a tuturor lucrărilor. ţa, prilejuit de vizite şi conslătuiri,
Sl II sini urmate de încă 30 membre acum in cooperativa noastră există a stimulat femeile în aplicarea la
Un loc important în cadrul forme­
cooperatoare. mult interes şi preocupare pcnlru fo­ lor educative organizate de comite­ locurile lor de muncă a unor meto­
Important este că ceea ce se înva­ losirea color mai noi cuceriri ale şti­ tul raional al femeilor îl constituie de* de lucru care s-au dovedii adu­
ţă la cercurile respective este apli­ inţei agrotehnice. Şi, menţionez eă cătoare de mari venituri. S-a vorbit
cat in practică, majoritatea lemcilor in special cursanţii sînt cei care mi­ ciclul de confcrinlc. Lunar, la cămi­ participantelor despre culturile succe­
nele culturale s-au făcut expuneri pe
reuşind să execute lucrări dc bună litează pentru aplicarea a toi cc este diferite teme. S-a vorbit femeilor din sive, importanţa folosirii foliilor de
calitate, să obţină rezultate frumoase nou. Cînd in lecţii se arăta cum se cooprralivelc agricole despre păstra­ polietilenă etc.
in sectoarele lor dc muncă. pot obţine producţii sporile dc ce­ rea şi apărarea avutului obşlcsc, des­ îmbogăţirea cunoştinţelor agroteh­
Un bun exemplu îl constituie in a- reale ei au fost cei care au cerul să lu­ pre căile do sporire a producţiei la nice s-n făcut şi prin participarea la
ccaslă direcţie femeile care lucrează crăm şi în cooperativa noastră la iei. hectar, despre sectorul zootehnic al invăţăininlul agrozootehnic de 3 ani,
in sectorul zootehnic printre care se Aşa sc explică creşteri'«» de la un an cooperalivelor ele. Cu un deosebii organizat în fiecare cooperativă a- Pornind de la ideea generalizării rc- ţională şi corespunzătoare a tuturor vaş, a vîndut stalului în primul tri»
evidenţiază tovarăşele Victoria Rus, la altul a suprafeţelor îngrăşate pe interes an fost urmărite conferinlHo gricolă. zullnlelor bune, a melodelor de lu­ animatelor. ineslru al aniilui acesta, peste plan,
Silvia Jurcn. Maria Ursa şi Victoria cale chimică, folosirea pe întreaga „Realizările din România în cei două­ Comisiile de Icinei au căulal în a- cru cu eficacitate, folosite in secto­ Fără îndoială, subliniau mal multe 12 porci in greutate de peste 140 kg.
Chici. Fiecare are oeste 100 zilc- suprafaţă cultivată cu porumb a so­ zeci dr' ani dc la eliberare“. .,Ce a celaşi timp să urmărească şi felul rul zootehnic lai cooperalivelor agri­ participante, că aşa cum (ţi este mun­ fiecare.
inuncă prestate in acest an şi aplică iurilor de hibrizi dubli, de mare pro­ dat regimul democrat-popular femeii cum cooperatoarele participă la mun­ cole de producţie, Comitelui regional ca aşa sînt şi rezultatele. — In sectorul zootehnic — spunea
cu pricepere iu munca lor cunoş­ ductivitate şi multe altele. munciloaie". „Rolul femeii în socie­ că, calitatea lucrărilor pe care le c- al femeilor împreună cu Consiliul a- Esle şi mcrilul color cîleva femei tov. Lucrelia Boldor, secretară a or­
tinţele despre creşterea animalelor n- Sînt fapte care dovedesc că învă­ tate şi familie" ele. gricol regional a organizai o consfă­ carc lucrează in sectorul zootehnic ganizaţiei de bază de la cooperativa
cumulalc în orele de curs. Victoria ţămintele acumulate in orele de curs, Programele speciale organizate dc fecluea7ă şi reznltalole obţinute. A- tuire cu crescăloarele-ingrijiloa- al cooperalivelor agricole din Pricaz agricolă de producţie din Orăştie —
Rus, de exemplu, îngrijitoare la ti­ atunci cînd sînt aplicate in practi­ comitetele dc femei in colaborare cu ceste probleme au fost analizate cu re de animale din regiunea noastră. faplul că în anul Irecut producţia me­ au fost repartizate să muncească cele
neretul bovin, care are in primire că, dau rezultate dîn cele mai bune. căminele cultural«*, au contribuit la toate femeile cooperatoare, în majo­ A fost un bogat schimb de expe­ die dc lapte pe cap de vacă furajată mai harnice temei. Prînlr-o muncă
un lot dc 26-30 capele tineret la în­ Şi îu aplicarea lor un rol toi mai îmbogăţirea nivelului do cunoştinţe al ritatea cooperalivelor agricole din ra­ rienţă, în care metodele bune de lu­ a fost dc 1.864 litri fală dc 1 600 ) perseverentă, om reuşii să lacein
planificat. Ui» stimulent in sporirea
sectorul zootehnic aducălor de mari
cru lolosile in vederea sporirii pro­
grăşat, aplicînd o furajare raţională, însemnat ¡1 au femeile din coopera­ cooperatoarelor. Cu acest prilej s-au ion. In multe locuri rezultatele sînt ducţiei animaliere, au reieşit atil din producţiei ptiu aplicarea indicaţiilor venlluri. Aici lucrează 35 femei. In
deosebite. La sectorul legumicol al
la orele stabilite în program, reu­ tiva noastră. prelucrat materiale pe tema educa­ cooperativei agricole de producţie din discuţiile participantelor cîl şi din vi­ dale de specialişti şi a cunoştinţelor recrutarea lor consiliul de conducere
ţiei patriotico cit si in legălură cu Mihalţ, unde au lucrat in majorita­ zita iăcolă la cooperativele agricole acumulate la învăiăinîntu! agrozoo­ a primit un sprijin iinporlont din par­
munca în cooperativele agricole de te femei, veniturile realizate anul de produclie din Pricaz şi Orăşlle. tehnic, a fost retribuţia suplimentară, tea comisiei de femei.
producţie. Expunerile au lost făculo Irecut sc ridică la peste un milion după producţiile realizate. Coopera- O problemă peniru femeile core lu­
Zeci de parlicipnnlc la cons/lluj-
pc înţelesul femeilor, Ho desprinzînd lei. rea aminlilă, au luat cuvînlul şi mi loarca Victoria Davidescu, de pildă, crau Ia îngrijirea porcilor o fost aceea
astfel o serie de învăţăminte. De obi­ vorbii despre dragoste» cu care mun­ a primii in anul irecut, ca urmare a a creării ilmpului liber necesar tre­
cei asemenea expuneri au lost făcute Este îmbucurător şl faptul că în cesc, despre conştiinciozitatea cu care depăşirii producţiei de lapte de ta burilor gospbdărcşll-lainiliare. De o-
dc cadre dc specialitate cu o bună rîndul fruntaşilor recoltelor bogale aplică metodele innintale, recoman­ lolul de vaci avui in îngrijire, un ve­ coea, la propunerea organizaţiei de
pregălire. Bine pregătite, cu lemallcl s<' numără lot mai nuiltc temei Ne date de literatura de specialitate, nii suplimentar care Însumează pesle ha'/.ă, consiliul do conducere al coo­
atractive, conferinţele expuse in ca­ mlndrim cu rezultatele legumicultoa- , ţ700 lei La le) au primit majoritatea perativei agricole din Orăşlio a lor-
relor Floare Bandol, Ludovici» Bonn- despre încredere» şi preţuirea pe
drul cooperativelor agricole din Te* căş şi Olivia Barna de In cooperai i- care le-o acordă membrii cooperati­ lemeilor care lucrează în seclorul mat două echipe din cile două fe­
iuş, Calda, Şard si Mihalţ au trezit va agricolă de producţie din Mihalţ, velor agricole, ca urmare a rezulta­ zootehnic. mei, care lucrează prin rolalie. A-
un deosebit interes. Acum, pcnlru fiecare îngrijitoare ceaslă măsură a dus la stabilizarea în­
cu îngrijitoarele din scclorul zooteh­ telor obţinute in sectorul zootehnic,
Un marc număr dc f^mei do la sale nic, Maria Olaru din Cricău, Anica Ln ferma de vaci a cooperalivei n- mulgătoare, sporirea producţiei are grijitorilor.
sînt cuprinse in cercurile de cilii, La Ylad din Toloi, Maria Bucur şi Anica gricole de producţie din Peireşli. ra­ şi un alt scop; acela dc a obţine, în Trebuie arătat insă că nu pesle lot
cele 485 cercuri dc citit participă in Rieşa din Ciugud ca şi Artiea Lazăr ionul Sebeş, o arătat iov. Maria Vlad, cadrul concursului pc ţară un loc consiliile de conducere ale coopcrali-
medie cile 7.000 femei. Aici s-au pre­ din Tciuş, Doina Hategan din Mihalţ, lucrează mol mulle femei. încrederii frunlaş. velor agricole de producţie nu re­
lucrat materiale cu privire la educa- Rafila Lăncrănjan şi Ana Lupşa din ce le-a fost dală prin repartizarea in- — Niciodată — spuneau Iov. partizat să muncească în sectorul
Maria Mov,ei din Cricău. raionul Alba, .zootehnic un număr corespunzător
lin copiilor, legătura dintre familie Oarda, care lucrează la cultura de Ir-im asemenea seclor. femeile au Elena Mariş, din Silvaş, raionul Ma- de femei. Numărul celor 1600; femei
$b şcoală, despre..'imp.ortan.ln cultivă­ ci mp. căutat să răspundă prin. fapte. Acu.* ■ log, Aurelia Breozu din Răhău, ra­ tare lucrează îi» prezent In acest
rii legumelor, creşterea păsărilor şi mutarea do cît mai bogate cunoştinţe
In cooperativele agricole de pro­ ionul Scbeş^ şi alle participante la seclor esle mic, des» aşa cum s-a des­
altele. Bine se desfăşoară cercurile de a constituit peniru fiecare o preocu­ discuţii — nu se pol obline rrzullale prins din lucrările consfătuirii, in
duclie din Tciuş, Mihall, Galda si
citit din comunele Oarda, Viului dc pare principală. Tocmai de aceea, în- dacă iui dovedeşti dragoste fală de lonle cooperativele agricole femeile
Ciugud. cci mal mare număr dc zile- grijiloarele-mulgăloore au urmai
Jos, Tciuş. Ampoila ele. Esle de alt­ animalele dale ln îngrijire. A fost cano muncesc în sectorul zootehnic
muncă l-au prestat femeile. cursurile cercului de învălâininl z.'o- o perioadă cînd cei care lucrau in <ut obţinui rezultate remarcabile în
fel firesc ca şi frecventa la aceslc sectorul zootehnic al unor coopera­ sporirea producţiei animaliere.
cercuri să iie bună. Pcnlru stimularea cooperaloarclor lehnic de 3 ani. Şi cele însuşite aici tive agricole nu s-nu bucurat de în­ Ceea ce a caraderizal dezbaterile
au fosl aplicole in munca de fiecare
Prin activităţile cultural-educalivc harnice. In mulle coopernlive agri­ zi. Aplicînd un program corespun­ crederea şi sprijinul cuvenit. In urma din cadru) consfăluirii a fosl hotărî-
organizate cu femeile, noi ne-am pro­ cole s-au organizat „zile alo frunta­ zi lor de grajd, de la ferma de. vaci rezullolelor ohlinuie, care au dus la rea tuturor participanţilor de a munci
pus să contribuim la ridicarea ni­ şelor" unde s-ou susţinui programe a cooperativei agricole s-a obţinui sporire» venilurilor cooperalivei, in- in viilor cu şi mai multă pasiune, cu
artistice. in 1964 o produclie medie dc pcsle grijilorll din soclorul zootehnic şi-au dragoste, invălînd şi aplicînd- noi me­
velului lor dc cunoştinţe agrozooteh­ tode de îngrijire, astfel incit scclo­
Au existat însă şi comisii de femei 1.350 1 lapte. cîşligat aprecierea cuvenită.
nice, să le explicăm necesitatea c- rul zootehnic al cooperalivelor a-
ca cele din Sînlîmhru, Căpud şi Viu­ Deosebită preocupare pentru spo­ Aşa cum arăta iov. Maria Mezci,
xccutării la timpul optim şi la un rirea producţie» există şi in acest toate cele 5 femei care lucrează la gricole să se ridice la nivelul condi­
lui dc Jos caro nu s-au preocupat
înalt nivel calitativ a lucrărilor. In an, lucru dovedit de producţia de îngrijirea viţeilor, depun multă pa­ ţiilor şl tradiţiei din regiunea noas­
suficient dc mobilizarea femeilor co­ lapte obţinu(h in lunile ianuarle-mar- siune si dragosle în muncă. Ca ur­
sprijinul celorlalte acţiuni întreprin­ tră.
operatoare la lucrările agricole. Este tie. care se ridică la 511 I pc cap de mare, in anul Irecut cci 24 vilei în­
se de organizaţiile de portid. de con­ vacă furajată. grijiţi dc femei in perioada de la 6
si aceasta una din cauzele slabei lor
siliul agricol raional, noi am organi­ luni piuă la un an, au ajuns în me­
participări. De aceea va trebui să ne Cooperatoarele Maria Albu, din
zat consfătuiri cu cooperatoarele, Alba lulia, Maria Ursa. din Boz, ra­ die la o greutate dc pesle 200 kg.
îndreptăm atenlia spre aceste unilăli, Despre rezultatele bune oblinulc
schimburi de experienţei, vizite, con­ ionul Ilia. Aurica Coslea, din Pricaz, Iiî eiteva,
să venim in sprijinul consiliilor de raionul Orăşlle, Elena Andrăşescu, in creşterea şi îngrijirea porcilor a
cursuri dc întrebări şi răspunsuri. Din vorbii tov. Elena Mariş. împreună cu
conducere, prin mobilizarea femeilor din Boj-ÎItinedoara şi mulle alte par-
iniţiativa comitetului raional al femei­ I ici pa n I o an vorbii convingător des­ o altă cooperatoare esle îngriji­
la lucrările din cadrul cooperativelor toare la lermn de porci. Ele apli­
lor din Alba s-au organizat 8 con­ pre munca lor. a luluror lemeilor care cele rînduri
ln sectorul zootehnic al cooperalivei agricole dc producţie din Orăş- agricole. lucrează in sectorul zootehnic ca în­ că cu muliă conştiincîozilalc
tlc lucrează 36 de femei. cursuri po teme legumicole şi de creş­ grijitoare mulgătoare. Ele au vorbii învăţate la cursul zootehnic de 3
In fotografie: Silvia Nicula. inginer zootehnist al cooperalivei. vor­ terea animalelor. Participantele la n- LUCREŢIA SANDU ani. Datorit» pasiunii cu care O 1» agricultura regiunii noastre
bind îngrijitoarelor dc la tinerelul bovin despre paşunatul raţional. ccslc concursuri au dovedit că au preşedinta Comitetului raional despre respectarea strictă a progra­ lucrează cele două cooperatoa­ lucrează peste 59.000 lemci. Din a-
Foto: V. ONOIU. asimilat bogate cunoştinţe agrozoo­ at femeilor — Alba mului de grajd, despre furajarea ra­ re, cooperativa ogricolă din Sil­ cestea aproape 53.000 lucrează la cul­
tura mare dc cimp, 4.000 la grădinile
de legume şl zarzavaturi ¡ar alle 1.600
în sectorul zootehnic.
In toate cooperativele agri­ OTILIA TEODORESCU, @ La lucrările din cadrul coope­
cole de produclie din regiunea rativelor agricole dc producţie efec­
noastră îşi desfăşoară activita­ contribuţie Simeria tuate in întreg anul trecut femeile
tea numeroase iemel. Ele îşi a- au efectuat pcsle 4 milioane zile-
duc o contribuţie substanţială muncă, reprcxenlind jumălale din
la întărirea unilăţilor din care Slnt vicepreşe­ numărul lotal de zilc-inuncă prestate.
fac parlc. Despre felul cum i mai substanţială dinte al cooperati­ 4$ Multe femei slnt promovate »
muncesc şi despic unele rezul­ & vei agricole dc pro­ luncfti dc răspundere in cadrul co­
tate ne-au vorbit cîtcva tova­ duclie din Simeria operativelor agricole. Un număr dc
răşe. Ială ce ne-au declarat: şi răspund in mod 4 sini preşedinte şl 8 vicepreşedinte
adus o maro contribuţie şi femeile de tovarăşe. La început ne lipsea lar: roşii timpurii: 10.000 kg., roşii Ana Macarie, Eugenia Co/ma şi Ana deosebit de briga­ dc cooperative, 982 şefe de echipă
Ing. VIR6INIA SOLEA, din cooperativa noastră. experienţa in cultivarea legumelor. de vară şi loamnă 18.000 kg., vine­ Chitucescu sini cele mal bune în­ da liiscari». După şi 62 brigadiere. In consiliile de con­
In calitatea pc care o am mâ stră­ Po parcurs însă am învălol. at îl la le 12.0U0 kg., ceapă verde 10.000 grijitoare dc la tinerelul bovin. îm­ cum se cunoaşte, ducere au fost alese 258 femei. De
duiesc să asigur în permanentă a-
comuna Cîlnic, raionul sislonla tehnică necesar» şi să în­ cursurile organizate cil .şi din prac­ kg., varză 12 000 kg. ele. preună ne slrăduim să crcslem cît coopera II va nons­ asemenea, in cooperativele agricole
mal bine animalele pe rare Ic în­
ln vederea realizării acestor pro-
lucrează 45 ingineri agronomi
din
tică cum să lucrăm pcnlru a realiza
drum cooperatorii peniru ra. prin producţii toi mai mari dc legume. duclii noi ne-am pregătit din timp. grijim, să realizăm producţiile de lră s-n dezvol- rîndul femeilor.
Sebeş rezuHalele obţinute, să păstrăm pi* Noi nc-nm dat seama din proprio An» făcut însăminlări in răsadniţe laple planificate. (al mult. Eu insă Q Invă(ăn»înlul agrozootehnic de
mai departe bunul renume dc care experienţa că grădina de legiune a- pe o suprafaţă de 600 m p., terenul Eu am in îngrijire un lot de zece tnă voi referi masă a cuprins in cci Irei ani dc în-
Cooperativa so bucură cooperativa agricolă din rluce an de an venituri însemnate a fost Îngrăşat cu gunoi dc grajd vaci. Aplicînd o furajare raţională numai la brigada de cnre răspund. vătâminl peste 7.100 femei coopera­
noastră se bucu­ Ci Inie. Planul general de muncă ¡1 şi pregălil aşa cum prevăd reguli­ aşn cum am invătal la cursul zoo­ _ Ln Biscnria, pe lingă o serie de toare. O bună promovabililatc s-a
ră de un frumos cunoaştem dinainte. Toluşi, in fie­ care conlribue la întărirea coopera­ le agrotehnice. tehnic pe care l-am trecvenlal, res- culturi, ne-am propus să cultivăm înregistrai mai ales In raioanele Alba,
renume al 11 in care seară planificăm lucrările ce tivei noastre din punct de vedere e- Piuă acum am şl plantat in cîmp pectind şi alle reguli privitoare Io şi 12 hectare do legume. Majoriln- Haţeg, Orăşlic.
raion cît şi în trebuie executate a doua zi, repar­ conomic. Ţlnhul seama de accsl lu­ un hectar cu varză timpurie, 0,50 masajul ugerului înainte de muls, lea lucrărilor do nici sînt executate © Cele 16 echipe din cadrul ro-
regiune. Si acest tizăm chibzuit forţele. Cele stabilite cru, am dus o aclivă muncă dc lă­ ha. cu gulioare, 0,50 ha cu conopi­ igiena mulsului ele., nm reuşii să de lemei. Pin» in prezent la execu­ operativei agricole din Pianul dc Jos,
lucru iui este in- în scurt» şedinţa dc sonrn sînt trans­ muriri' în rîndul femeilor peniru a dă, pcsle 7.000 fire de roşii prote­ realizez şi chiar să depăşesc pro­ tarea îu bune condiliuni a lucrări­ raionul Sebeş sini conduse de fcincl.
timplălor. Datori­ mise membrilor cooperatori dc că­ le mobiliza la efectuarea in bune jate sub lolii de polietilenă. ducţia do laple planificată. In luna lor. cea mni marc parte de contri­ © La grădina de legume a coope­
tă hărniciei oa­ tre brigadieri, ln timpul zilei mă de­ conciliiuni agrotehnice a lucrărilor martie, am realizat 1.180 litri laple b u ie şi-a adus-o echipa condusă de ralivei din Mihall lucrează pesle 50
menilor, produc­ plasez in mijlocul cooperatorilor din legumicullură. Ln aceste lucrări au muncii cu in loc de 1.054 cîl era planificat, iar Maria Girlişle. femei. In anul trecut cooperativa a
ţia de cereale a pentru a-i îndruma. Planul dc produclie nl cooperati­ răspundere toate femeile din echi­ in aprilie 1.264 litri faţă de 1.170 Şi la celelalte lucrări participă realizai prin valorificarea producţiei
| crescut an de an, După runi spuneam, cooperativa vei po acest an prevede să so rea­ pă. cvîdenliindu-se îndeosebi tova­ litri rit aveam planul. numeroase femei, ele contribuind legumicole 9I8.C00 lei.
iar sectorul zoo­ noastră este puternică. Noi însă lizeze dc la cele 18 hectare de gră­ răşele Ana Bota, Elisabela Gavrilă, La fel şi celelalte lovarăşc înqri- din ptiu In dczvollaren cooperati­ © Pcnlru generalizarea experien­
tehnic este bine pus la punct. In vrem ca să sc dezvolte mereu, iar dină un venii do 325.000 Ici. Dλcă Gheorghita Munleanu şi Maria Lan». jiloare mulgătoare au obţinut pro­ vei nonslrc. Amintesc, pc Maria Ro­ ţe» pozitive, <i metodelor bunei./ de
prezent dispunem de 383 bovine. veniturile cooperatorilor să crească a:n realiza c» piuă acum numai cîto ducţii Irumoaso de la lolurile de ca, Lenutn Vinţan si Domniră Mariş, lucru, in colaborare cu consiliu, a*
160 porcine, 1.37f ovine etc. De­ şi mai mult. o cultură pe an pc acelaşi teren, LEONTINA PAŞCA, vaci pe care Io ingrijesc. Rcalizind şefe de echipe, pe Roznlia Doda, gricole s-au organizai 13 consfătuiri
sigur ca au fost luate loole măsu­ desigur că n-an» reuşi să realizăm producţiile planificate, noi contri­ Ana Pepenar şi Maria Boznn din pe diferite teme: zootehnie, legumi­
rile pentru adăposlirea in cele mai ELISABETA BORZA, un venit prea mare. Dc aceea vom buim la,respectarea contractului în­ brigada Biscarin caro nu efectuat cultura, cultura mare etc. La aceste
bune condiţii a animalelor. inlrorluce şi noi metoda culturilor comuna Pianul de «Jos, cheiat prin care cooperativa noas­ .consfătuiri ţinute in toate raioanele
Iu acest scop au lost construite 3 tră agricolă s-a angajat să livreze cele mni mullc zllc-muncă. Lurrind şi oraşele regionale au participat
grajduri, o maternitate şi oile în­ comuna Aurel Vlaicu, duble. Pe unele suprafeţe ne-am raionul Sebeş cu multă tragere de inimă, alături 1.134 cooperaloare.
căperi. Mai amintesc (aptul că avem propus să realizăm cile 2-3 recolte. stalului cca. 80.000 litri lapte în a- de ceilalţi cooperatori, la brigada O Cu femeile din ogricultură s-au
din Biscnria s-au obţinui an de an
cesl an.
cultivate 320 hectare cu griu, peste raionul Orăştie Do exemplu, pe supralnla cultivată Lucrez in secto­ producţii lot mai mari «le cereale. organizat cldurl dc leclll pc teme
200 hectare cu porumb si alte cul­ cu spanac, după recoltare votn plan­ rul zootehnic ca Alături de ceilalţi lucrători din legumicole, avicole şi sericicole.
turi. Acestea sini numai o parte din Participarea le­ ta roşii de vară şi apoi vom mai îngrijitoare mulgă­ sectorul zootehnic, noi, femeile, no Trebuie insă să recunoaştem că Ele au lost audiate dc peste 5.400
realizările noastre. Rc/uholele pe meilor din comu­ realiza o recoltă de spanoc pentru toare de doi ani. aducem conlribulia si la îndeplini­ mai sini unele tovarăşe care nu femei.
caro le-a obţinui cooperativ» noas­ na noastră la toamnă. Pe terenul cultivat cu cea­ Ca mine slnt mul­ rea celorlalte sarcini coulrnclunlc. participă la muncile agricole, «Ieşi <Ţ) I ii majoritalca cooperativelor
tră, experienţa cisligală /ui deter­ muncile din ca­ pă verde ne-am propus să culti­ le femei tinere şi Anu! acesla vom livra slalului pe du posibilitatea să facă agricole de producţie, dîn riiuiurile
fruntaşilor ro'-Hte'nr bogate fac par­
minat ca la cooperativa nonslră să drul cooperalivei văm, dună recoltare.» ei, varză de mai vîrstnicc, in Io- bază dc contract 100 porci, 50 ca­
agricole de pro­ te multe femei. La Lcş.ilc, raionul
se organizeze o serie d<.* schimburi ducţie a crescut loomnâ. Iar pi' cel ocupai cu saială t»! 115. cnrc contri­ pete litierei bovin, tîO vite adulte, lila îngrijitoarea mulgătoare Elena
de experienţă, instructaje cu mul­ de la un an la urmează să olantăm vinete peniru buim la dezvolta miei şi oi. In total veniturile pla­ Işvan a oh|inut de la lotul dc vaci
gătorii din raion şi alle acţiuni din alini. In prezent, c» la loamnă să asiguram încă o re» creşterii ani­ nificate a se realiza amil acest» din pe care l-a îngrijit în anul trecui o
care am avut multe lucruri de în­ peste 75 la sută cultură de saială peniru primăvară. malelor în coopera­ scclorul zootehnic se ridică ia suma produclie medie dc lapte dc 2.100 I.
văţat. Amintesc printre altele schim­ din lucrările agri­ Producţiile de legiune au lost sta­ tiva agricolă de do 535.800 lei. pe cap dc vacă furajată. Fruntaşe
bul de experienţă pe tară in vede­ cole sînt efectu­ bil:!*' pe baza rezultatelor din anii produclie. Mari» Jurj Realizarea acestui frumos venit sini şl tov. Minerva Pop din Toleşli,
rea aclimatizări» rasei dc vaci Băl- ate de femei. La tremli. a experienţei şi posibilită­ Rafila Timar, Lucia Juri se numă­ cuprinde şi munca noastră, a femei­ Elena Vida din Sarmisegetuza, raio­
tata românească. grădina de legume, unde lucrez si ţilor cc Io avem. Astfel s-au plani­ ră prinire Ingrijilorii-rmilgălori bine lor care lucrăm în scclorul respec­ nul Hafeg. Nicoară Doina, Maria Ro­
La obţinerea acestor rezultate şi-au eu ca şefă de echipă, muncesc 33 ficat urmăloarele producţii la hec- pregătil¡, cu realizări frumoase, iar tiv. man din Apoldul de Jos, raionul Sebeş,
Nicula Minerva din Dobra şi multe
altele.