Page 27 - 1965-05

NR. 3222 Diurnul socialismului Pag. 3-a

VA PREZENTAM: Laboratorul

săratămînii

central de la Hunedoara

Dezvoltarea rapidă a combinatu­ numai SO de secunde determină 3 Mă număr printre zecile de mii Malul ocupat de fascişti era mai care dată. Fasciştii au recurs atunci
Cronică cubana lui siderurgic, construirea marilor elemente din oţel. Rezultatele sint de ostaşi români care au luat par­ Inalt decit malul nostru, Se punea la alte mijloace. Au început să
furnale, cuptoare, laminoare
şi,
transmise apoi la cabinele cuptoa­
problema ca vasele-pontoane
să
te la războiul împotriva Germaniei
îndeosebi ridicarea nivelului teh­ relor printr-ua sistem telex. hitlcriste. de la înfăptuirea măre­ ajungă cit mai repede în apropie­ lanseze mine de riu, care purtate
dc apă să lovească podul şi să-l dis­
nic al producţiei dc metal, au de­ Pe lingă aceste două aparate, ţului act istoric din August ]D44 şl rea malului opus, pentru a intra trugă. Iu aceste condiţii, noi pon-
terminat construirea unui marc şi laboratorul mai dispune de nu­ pină in ziua victoriei. Compania a iu unghiul mort al focului inamic tonorii am' primit misiunea dc a
modern laborator. Scopul acestui meroase alte instalaţii utile, prac­ lS-a de pontoneri, din care făceam şi a putea astfel să debarce ostaşii asigura securitatea podului Sar­
obiectiv, construit in cadrul unui tice. Există aici un microscop e- parte, companie aflată la dispozi­ pe care-i purtau. Citeva vase-pon- cina era cu aiit mai însemnată, eu
vast program de îmbunătăţire a leclronic cu posibilităţi de mărire ţia statului major al armatei a lll-a toane au fost avariate, nernaipu- cit podul nostru cia singurul pe
calităţii metalului produs la Hu­ piuă la aproape 160000 de ori Cu române, a participat la multe bd- tindu-şi continua drumul. Vasnl- o distanţă dc 100 km. in amonte
nedoara, este să satisfacă volumul ajutorul lui se studiază mai bine tălii, dind dovadă de un inalt pa­ ponton comandat de sergentul Fle­ şi aval
m p y b l mare de analize pentru combinat. structura oţelurilor, se pol găsi noi triotism. şeru. înainta insă, apropiindu-se După aprecierea mea. fasciştii
In cele peste 5 500 de analize pe ccli şi mijloace pentru îmbunătă­ tot mai mult de obiectiv. Urmă­ au lansat atunci aproape l.000 dc
zi intră determinarea calităţii ma­ ţirea gradului dc puritate a meta­ Compania a lS-a de pontoneri o ream cu marc atenţie şi îngrijo­ mine Ostaşii — pontoneri din com­
teriilor prime — minereuri, căr­ lului Tot In scopul cunoaşterii ca­ luat parte la forţarea Mureşului in rare înaintarea acestui vas. Inami­ pania noastră le-au pescuit insă.
buni. calcar, cocs etc — stabilirea lităţii oţelurilor sint folosite şi punctele Iernat şi Cipău, pe linia cul ţintea îndeosebi lopătaţii. Si sau le-au cxploadat înainte dc a
mărcii oţelurilor şi fontelor elabo­ Râzboieni — Tg. Mureş, a Some­ a reuşit să-i împuşte rind pe rind.
polarografele în număr de patru.
V $ ţISfcf SypHÎfir rate. precum şi o seamă de lucrări Ele sint utilizate pentru stabilirea şului la Ulmeni, a construit poduri Văzîndu-se singurul supravieţuitor ajunge la pod -
In seara zilei dc 17 noiembrie,
¥ vî/^? r a ^ H t i w metalografiee şi de precizare a principalelor elemente de aliere a la Ocna Mureş. După eliberarea al echipajului vasului, sergentul pe un întuneric de nepălritus,
Ardealului de nord, anuala româ­
?«* >**4. vi caracteristicilor fizico-mcconice ale oţelului. In fine. la noul laborator nă şi-a continuat alături de arma­ Fleşeru a prins in miini china şi
y s y g # T W f f i H v ^ c g oţelurilor destinate construcţiei de o ploaie rece de toamnă şi un vint
\ ' j V • o ffir se dezvoltă secţii de fotomctric şi ta sovietică ofensiva eliberatoare folosindu-se de curentul apei, a tăios, s-n inlimplat fapta eroică
maşini.
• r K «*** «*•Jl!'>4Íw ^ 3 ví spectometrie, pentru analiza con­ in Ungaria şi Cehoslovacia Com­ condus mai departe ambarcaţiunea a celor doi oftaşi : Eftimic Croito­
Noul laborator a fost dat recent ţinutului de gaze in oteluri, ana­ spre malul opus. Subunitatea trans­
in funcţiune şi este prevăzut cu liza zgurilor Martin, electrice şi pania noastră a luat parte la for­ portată de el a trecut Tisa, numai rii şi Stan Gheorghe Iu scara a-
săli spaţioase de lucru, sistem de de furnal, minereurilor aglomera­ ţarea Tisei in punctele Dombrad cd sergentul Fleşeru n-a mal a- ceea, ei obsernan fişia dc apd pe
Filmul „Cronică cabană“ ne introduce in viata ciiorva personaje încălzire şi condiţionare a aerului şi Tisaloh. in Ungaria, la forţarea pucat să vadă izbinda faptei sale firul curentului !,a un moment
în zilele imediat următoare eliberării Cubei şi cu un grup social confortabil te. De asemenea, se execută lucrări nurilor Gron şi Vag în Cehoslo­ eroice Lovit in cap de un. glonte dat au văzut pe luciul apei nu corp
Profesorul universitar Fernando Salas, se reîntoarce din S.U.A. pen­ pentru laboranţi. După relatăiile pentru determinarea proprietăţi­ vacia duşman, el a fost găsit atiinind negru care se apropia de pod. Si-au
tru u se integra in viata nouă a patriei sale, pentru a aduce în slujba chimistului Nicolae Chindler, şe­ lor la combustibili, lubrifianţi, ape ...E greu ca in clteva rînduri să peste balustrada vasului, dar strin- dat seama că e vorba dn o mină şi
poporului cuceririle sale ştiinţifice. In schimb Ricurdo Labrador, sub in­ ful laboratorului, in noul obiectiv reziduale şi materiale refractare cuprinzi fapte care ar putea con­ gind încă in miini cirma. au primit eu curaj lupta Mai iu­
fluenta familiei sale burgheze, părăseşte concepţiile sale înaintate de sint instalate sau in curs de mou- Pentru viitor este prevăzută o sec­ stitui mii de file de roman. Voi în­ tii au vrut s-o dirijeze prinţi e va­
început trccînd de partea forţelor contrarevoluţionare sprijinite de tare aDnrote şi instalaţii de labo­ ţie specială de încercări fizico-me- cerca să schiţez doar citeva epi­ In iureşul bătăliei, fapta sa e- sele pontoane pe care era construit
S.U.A. Agresiunea acestora de la Plaga Ciron va fi respinsă cu curaj rator de un inalt nivel tehnic, care canlcc Aici se vor prepara epru- soade de eroism ale ostaşilor din roică a trecut neobservată. Astăzi podul, Au observat însă că mina
însă. cind retrăiesc iu memorie
de către poporul cubanez. permit executarea rapidă şi pre­ vctele de metal pentru a determi­ compania noastră, episoade care momentele acelea de crincenă în­ era cu dublă comandă, fapt ce
cisă a unei largi game de analize na o seamă de caracteristici, cum mi-au rămas adine întipărite in cleştare, îmi dau seama de vitejia făcea imposibilă strecurarea ci pe
sint rezilienţa la temperaturi scă­
sub podul cam sn ridica doar cu
Ucigaşii de femei şl determinări. Să ne referim la zute şi rezistenţa la rupere la cald, memorie şi care reînvie astăzi tot acestui brav ostaş al armatei noas­ u jumătate de metru deasupra
alît de limpezi, ca acum 20
de
cheia Speetrograful de mare d>s-
tre, care in dragostea sa nemăr­
pensie. este un aparat dn înaltă deosebit de importante pentru ca­ ani ginită faţă de patrie, şi-a dat viaţa apei. Atunci, soldatul Eftimie Cro­
sensibilitate şi precizie. El este lităţile tehnicn-ecouom;cc ale vi­ Un prim episod îl constituie m o­ pentru libertatea ei. itorii a hotărit s-o focă inofensivă,
folosit pentru determinarea com­ itoarelor maşini, utilaje şi insta­ mentul forţării Mureşului in punc­ lovind-o cu canqea Mina se apro­
ponenţilor care se găsesc iu oţeluri laţii fabricate de industria noas­ tul Ieriuit, cind compania noastră De un eroism fără seamăn an pia cu repeziciune. Dirz. neînfricat,
în cantităţi mici — cupru. bor, tră socialistă. a dat primele jertfe in oameni. Era dat dovadă şi soldaţii Eftimic Cro­ dind dovadă de o vitejie fără sea­
molibden, titan, vanadiu etc. A- In combinatul hunedorcan lu­ pe la începutul lunii octombrie. U- itorii şi Stan Gheorghe. la forţa­ măn, Eftimie Croitorii a aşteptat
naliza se face rapid şi dă oţelori- crează un mare număr de laboranţi nităţi ale armatei a IH-a române rea Tisei, în punctul Tisalok. mina să se apropie şi cind a fost
lor posibilitatea să ,,corecteze" ca- şi mulţi ingineri şi tehnicieni. Fo­ cuceriseră un cap de pod pe m a­ După lupte înverşunate, trupele sigur că o poate face inofensivă
Watca otelului încă în faza de e- losind cu pricepere noile aparate lul opus al Mureşului. Inamicul a- române şi sovietice au reuşit să fără să pricinuiască avarierea po­
hborare. O eficienţă deosebită o ale laboratorului central, ei con­ taca furios, cu tot felul de arma­ izgonească dincolo de Tisa hoar­ dului, a lovit-o cu cangea. Explo­
prezintă şi onoratul Quantornc. în tribuie la îmbunătăţirea continuă ment. Era din ce in ce mai greu de dele fasciste. Forţarea riului s-a zia, care a alarmat întreaga com­
curs de instalare. Cu ajutorul unei a rolităţii oţelului produs la Hu­ păstrat acest cap de pod. mai ales făcut cu ambarcaţiuni de vase şi panie. a răpit şi viaţa acestui e-
..vnsicu pneumatice el preia pro­ nedoara că unitatea debarcată pe malul o- portiţe Am primit atunci misiunea ron. Celălalt ostaş. Stan Gheor­
bele direct dc la cuptoare şi in L. MAGUREANU pns îşi terminase muniţia. Piuă la să construim podul peste Tisa, ghe. a fost. grav rănit, dar a fost
sosirea unor unităţi puternice care lung de 240 m., pentru a asigura salvat de la moarte.
să poată continua ofensiva, com­ trecerea marilor unităţi române şi Fapta eroică a lui Eftimie Croi­
POSTA REDACTIEf pania noastră a primit misiunea să tea Tisalok. la ciţiva kilometri de torii, ostaşul care şi-a jertfit viaţa
sovietice, concentrate in localita­
anroinzioneze cu muniţii pe osta­
in lupta cu inamicul, a rămas pen­
rin. unităţi care Să întărească Ca­
tru noi. peni ni totdeauna, o pildă
şii care luptau eroic pe malul o-
f > pus Această misiune ne-am înde­ pul de pod cucerit $i să continue de neţărmurită dragoste fată de
plinit-o cu cinste. Aici a căzut e- ofensiva Podul trebuia construit fard. un exemplu înalt de slujire
VTRGIL BETEA — Orâşlie. De obi­ plăcuI aprecierile asupra filmului „Pă- roic. după ce transportase cu va­ intr-un timp cit mai scurt pentru cu devotament şi curaj a patriei
Un film englez despre spărgători şi e.vcroci in care şi de data acea­ cei scrisorile dv„ fiind bogate in durea spinzurutitor". Eimd localnic, sul de pontoane mori cantităţi de ca inamicul să nu observe concen­ După trecerea Tisei, comjxinia
sta sini puse faţă-n faţă lipsa de scrupule şi cruzimea cu inocenţa şi fapte şi scrise îngrijit, ne sîiil de un faceţi in aşa lei ca scrisorile să a- armament, sergentul mojor Turca trarea de trupe de la Tisalok. noastră. împreună cu armata a li!-a
candoarea real folos Majoritatea lor işi găsesc junejă mai repede la redacţie. Aştep­ Tnche, Jertfa lui n-a fost insă za­ Compania noastră de pontoneri română, şi-o continuat drumul spre
Punind la cole un furt important, banda celor cinci hoţi se insta­ ioc în coloanele ziarului. Corespon­ tă rrv darnică Hitleriştii n-au mai pus a dat dovadă în această grea încer­ Miscnlcz. Jiansca Bistriţa, luiud
lează In casa bătrînei Wtlberforce. Personaj plin de pitoresc, bălrîna denta: „Paza orăşeneasca a concursu­ 1®SIF SABĂU. — Silvaşul Inferior. niciodată piciorul, pe malul de care cu furia apelor şi focul neîn­ astfel parte la eliberarea Ungariei
nu simte nici un pericol in prezenta ucigaşilor Dimpotrivă, ii adoră pen­ lui cullural-ariistic al elevilor“ mi are Aveli înclinaţii spre' poezia folclorică. unde. pontonerii noştri ii aprovi­ trerupt al inamicului, de o neiu- şi. Cehosloi'arici. intim ul pod con­
tru că sint şi ei iubitori ai muzicii In timp ce din camera chiriaşilor se insa elementele necesare pentru a pu­ O confirmă versurile trimise redac­ zionau cu muniţii pe eroicii apă­ frîntă voinţă şi tenacitate, acope- struit de pontonerii companiei a
aude graţiosul moment de Hocehcrini (cmtar dc. fopt la patefon), bălrina tea fi publicată. Cele relatate în scri­ ţiei. Fund lucrător al C S I I. vă sfă­ rători ai capului de pod. rindu-se de glorie. In numai două 13-a. a fost cel dc peste rinl VaQ,
îşi aminteşte de tinereţea ei şi este recunoscătoare „muzicienilor“ in- soarea „Analiza situaţiei la învăţă­ tuim sa participaţi la şedinţele cer­ zile — 16 şi 17 noiembrie 1944 — in localitatea Trenccn din Ceho­
stalaţi în casa ei. tură şi disciplină“ s-au publicat in­ cului literar „Flacăra" din Hunedoa­ Continuîndv-şi misiunea princi­ podul a fost construit, iar unităţile slovacia.
Aliata în complicitate, bălrina neputincioasă nu se intim ideazăflu- tr-un material redacţional, apârut iu ra, unde veţi avea multe de învăţat. pală de a deschide drum peste române şi sovietice şi-au putut con­ Ziua victoriei a fost primită dc
tăriţi să o ucidă, bandiţii sfirşesc prin a se omori unul pe celălalt. Dă- nr. 3210. Aşteptăm viitoarele cores Aşa după cum v-a'i exprimat dorinţa, obstacolele naturale unităţilor ro­ tinua ofensiva. ostaşii noştri cu multă bucurie.
trina râmine la fel ca înainte — senină şi fericită. pondenle. aşteptăm să ne r crieli despre succesul mâne şi. sovietice, compania noas­ Dar o dată cu construirea podului Purtfnd hi inimă vildele dc eroism
tră a luat parte la forţarea Tisei
Almaşul
MARJA TODCRÎCÂ.
pericolul inamic nu ci fosi înlă­
Cronica unui bufon Mic. Nc-a părut rău că — scrisoarea muncitorilor evidenţiaţi în întrecere, în punctele Dombrad şi Tisalok turat. Cu un puternic foc de arti­ ale celor căzuţi in lupta cu fasci­
ştii, eram mtndri că misiunea care
PETRU GĂINĂ. — Petrila. In ma­
Imi va râmine pentru totdeauna
dv. a fost tardivă. Faptele consem­ joritatea cazurilor scrisorile dv. ¡şi in memorie vitejia de care a dat lerie şi aviaţie, fasciştii au căutat nc-a fost încredinţată ne-am în­
nate puteau constitui o informalie găsesc loc în coloanele ziarului. Ne-ar dovadă sergentul Fleşeru, la Dom­ să distrugă podul şi să in tir zic ast­ deplinit-o cu cinste, pină la vic­
publicistică. Continuaţi să ne scrieţi. interesa in această perioadă activita­ brad. Primisem misiunea să asi- fel înaintarea trupelor voastre. toria finolă.
Ne interesează activitatea formaţiilor tea forma'iilor artistice ale clubului, qnrăm trecerea unor subunităţi de Atacurile lor furioase asupra po­ ION CIOBOTARU
artistice, a bibliotecii. Ne puteţi scrie, mai ales a echipei de teatru, privind infanterie pe malul opus al Tisei. dului au fost îusd respinse de fie­ maior iu rezervă
de asemenea, despre acţiunile cultu- participarea Ia Festivalul bienal „I.
rcil-ecliicalive întreprinse de comite­ L. Caragiale“.
lui de lemoi. SOI OM O.N POCANSCI11 — Săla­
MARIA TOMUŢA. — Teliuc. Poe­ şul Superior (Haţeg), informaţia tri­
ziile dv. Parlid iubit; Hunedoara; O. misă dc dumneavoastră va fi publica­
tu. patrie mult iubită nu au putut li tă. Po7,cle nu cin însă claritatea ne­
publicate deoarece nu întrunesc ca­ cesară.
lităţile artistice necesare. Vă slăluim S1DONIA MURES AN — Orăştie
să citiţi cit mai , multă 'literatură be­ fnlormaliile Irimise de dumneavoastră
letristică, precum şi publicaţii do spe­ nu au putut fi publicate deoarece in
cialitate pentru ca viitoarele încer­ ziar apăruse în acel moinon' un ciclu
cări să vă aducă bucuria succesului. dc materiale pe aceeaşi tema.
IOAN OLAR LI — Hunedoara Des­ PATRU TRAIAN — Gurabarza. Fil­
pre succesul pe care l-a avui ansam­ mul „Elena dm Troia” este o pro-
blul dobrogean cu spectacolul ,,Briu- (furlie a studiourilor americane
t p ' » t^ w W S J S Î tâ r lclul“, despre care tie-aţi .informat în IOAN DUMITRU — ürámsca Poe­
scrisoarea dv., s-a mai publicat in ziile irimise de dumneavoastră au
Producţie a studiourilor cehoslovace, filmul „Cronica unui bufon" ziarul nostru. Setieli-ne mai pe larg unele calităţi incontestabile, dove­
a fost distins cu marele premiu „Colden Gate Aivards“ pentru cel mai despre manifestările culturale ce au dind un exerciţiu boqat iu scrierea
bun film şi cea mai bună regie Ut Festivalul iniei naţional al filmului loc la Hunedoara. versurilor. Sint insă unele inegali­
de la San Francisco, cu trei menţiuni ale filmului pentru tineret la Ca­ tăţi in cadrul ureleiaşi poezii, iar me­
ii n.cs — 1964 — şi cu premiul filmelor dc lung metroj pentru preado­ CORE GIRLEŞTEANU — Vingard. sajul nu este suficient de clar. Con-
se remarcă
Poezia dv. ..Scriu azi“
lescenţi. mai ales prin mesajul ci. N'e-ali scris tinujUi să scrieţi si lineli cont de
Sub aspectul unei parodii a războiului de 30 dc ani, filmul prezin­ observaţiile noaslre
tă cu umor şi ironie stupiditatea războiului folosind mijloacele moderne că sînteli la primul pas. Încercaţi cit VLAD1SLAV LCTÎTÎA — Simcria.
mai mult. Am reţinut versurile ,.Scriu
ale tehnicii cinematografice pcnlru fraţii de azi şi dc miine / In ultima vreme, poeziile Irimise a-
Filmul este realizat de cunoscutul regizor Karel Zemar Din distri­ testă orientarea spre erotică şi pastel.
buite jac parte Emilia Vasaryova, Miroslav Hulob, Valentina Thielova, Scriu pentru cei ce sini şi vor fi — Deşi pe alocuri apar versuri frumoa­
Eduurd Kohout şi Jiry Hohj. cuvinl de slăvire / Sinlem toii o miş­
care, un avînt Ce erupe ca lava clin se, poeziile nu au o suficientă unita­
crater ' Avinlnl nostru spre bine”. te de concepţie şi realizare artistică. Unitate de vînători români eliberind un sat din Cehoslovacia în 1945.
IONEL STER CA — Deva. Ne-au Mai încercaţi.
¡are (Urmare din pag. 1) ril comuniste sî muncitoreşti Inter­
întors armele împotriva Germaniei naţionale, pe baza respectării stricta
a principiilor si normelor marxist-
naziste. Întreaga armată română a lcniniste.
„Vînzatorul“ strînsă cantitatea de 6.630 kq. fier pornit lupta împotriva forţelor hillc-
verhi. Conducerea întreprinderii in- risle. ORABILA întărirea acestei unităţi se Impune
de lemne lenliona să predea cantitatea res­ Insurecţia armată a dat peste cap O Z S fiv ■I cu alît mai mult, cu cil. după cum
pectivă de fier vechi la l.C.M Brad,
internaţionale,
arală evenimentele
rum de fapt era şi normal. Teodor planurile pe care? şi Io făcuseră gu­ cercurile imperialiste nu renunţă la
Era pe la începutul sezonului fri­ Bădiţi. tehnician la I. P. Baia de vernul fascist şi comandamentul hi- agresiune. Ele fac toiul pentru tul­
guros clin amil trecut. Bunii gospo- Criş a fost insă de altă părere. llerist de a continua războiul pe te­ burarea linlstel, se amestecă tot mal
clorl îsi procurau lemnele dc loc ne* Consuleriiul că prin valorificarea ritoriul României. Prin aceasta, m-usele potenţialul său militar si economic, ficativă de asemenea, declaraţia depu­ curilor reacţionare care încearcă să direct în treburile interne ale unor
i coşare, pcnlru a scăpa dc orice gri­ fierului vechi respectiv poate pro­ populare au fost scutite de enorme alături de coaliţia antihilleristâ. Pier­ tatului laburist 1. Thomas în Camera arunce omenirea intr-un nou război popoare, recurg la atentate împotri­
jă po timpul iernii, l a fel procedau cura ceva bani, l-a predat, fără con- jertfe u m a n e , iar economia naţio­ derile Armatei române s-au ridicat în Comunelor, în care se spunea că „De­ pustiitor. va libertăţii şi suveranităţii lor.
şi cetăţenii din oralul Haţeg. In a- simlămintul întreprinderii, gestiona­ nală de mari dislruqcri. total la aproximativ 160.000 de oa­ vreme ce România este a palra tară In memoria popoarelor sini încă vii Aniversarea a 20 de ani de la vic­
ceeaşi perioadă insă a apărut in o- rului cooperativei din comuna Vata, Vestea răsturnării dictaturii milita- meni. Peste 300.000 de ostaşi si ofi­ cu efective pe frontul împotriva Ger­ cele 50 de milioane de victime oine- toria asupra fascismului german gă­
raş un oarecare loau MinrltWi caro Trandafir Andrccău, Jnsuşindu-şi ba- ro-fascistc si a întoarcerii armelor îm­ ţeri români au fost distinşi pentru maniei, ar fi cazul a se propune să neşli, precum şl alte pierderi incal­ seşte poporul nostru într-o luptă en­
spunea oamenilor că el poate pro­ nil. In felul acesta el a cauzal uni- potriva Germaniei fasciste a fost pri­ faptele lor de arme cu ordine şi me­ i se acorde un statut de cobeligerant". culabile, pricinuite do cel de-al doilea tuziastă pentru înfăptuirea sarcinilor
cura orice cantitate de lemne şi tălii din care făcea parle un preju­ mita cu nestăvilit entuziasm de ma­ dalii româneşti, sovietice şi ceho­ Lupta eroică dusă de ţara noastră război mondial. Ura lor împotriva răz­ Congresului al llf-lea al P.M R. în
că este dispus să le v i uda. O par le diciu în valoare de 5.007 lei sele populare, de întreaga armată, slovace. pe acest front, demonstrează în mo­ boiului şi dorinţa de a asigura pacea toate domeniile de activitate. Această
din celăIoni au dat crezare spuse­ Pentru laptele săvîrşile, Tribuna­ însufleţite ele sentimentul înalt al dra­ In lupta comună împotriva hille- dul cel mai clar gradul înalt de con­ sînt mai puternice decit orice agresor, luplă îşi găseşte expresia în rezulta­
lor lui loan Hindea şl Unu dat aces­ lul popular al raionului Brad a con­ gostei de tară, formaţiunile patriotice rişlilor, pentru triumful nobilei cauze ştiinţă al poporului român, fermitatea sint în stare să bareze drumul spre tele remctrenblle obţinute în întrece­
tuia diferite sume de bani. S. G. damnat pe Teodor Hâdul la patru şi unităţile Armatei romane au desfă­ a libertăţii popoarelor, a păcii, s-a şi hotărirea sa de o distruge pe agre­ o catastrofă mondială. rea socialistă, în cantităţile tot mal
i*a dat 400 Ici, P.B. 100 Ici ele. Oa­ luni închisoare corecţională. şurat lupte şi au dezarmat trupele cimentai prietenia şi alianţa dintre sor. Aceasta întruchipează totodată Poporul român, care n cunoscut din mari dc produse dale peste plan.
menii au lut aşteptai să primească germane clin Capitală, de pe Valea poporul român si poporul sovietic, cele mai nobile sentimente şi năzuind plin urmările nefaste a!e politicii mi­ In cumul. în viata partidului si po­
lemnele respective clar in zadar. Frizer necinstit Prahovei, în Dobrogea. la Braşov, Tr. frăţia de arme româno-sovîelică. pentru pace şi progres, pentru inde­ litariste şi fasciste, se află în primele porului nostru va avea loc un eveni­
Cind şi-au dat seama că au fost pă­ Severin, Timişoara şi alic localităţi Pe lîngă contribuţia militară, po­ pendentă şi suveranitate naţională. rinduri ale luptei antiimperinlistc. ment deosebit — Conqresul al IV-lea
căliţi s-au adresat organelor de cer­ Conducerea cooperativei „Solida­ Pîna la 28 august, forţele patriotice porul român a sprijinit războiul an­ Astăzi se împlinesc 20 dc ani de la Alături de toate forţele progresiste al P M R. In cinstea acestui eveniment
cetare, care l-au prins pe presupu­ ritatea'' din Deva a deschis mai de­ si trupele româneşti au curăţat Ca­ tihitlerist prin însemnate eforturi e- marca victorie. Această victorie, cît şi ale contemporaneităţii, ţara noastră oamenii muncii şi-au sporit angaja­
sul „vinzător* de lemne. mult, la Cr ist ti r, o frizerie. Printre pitala şi împrejurimile de hillerişli. conomice. In această perioadă, în­ evenimentele care au urmat, au pro­ luptă pentru întronarea unei păci trai­ mentele şi eforturile. Sub conducerea
Judecind acest caz, Tribunalul lucrătorii frizeriei amintite s-a nu­ Pînă la 31 august au fost zdrobite toa­ treaga economie naţională a ţârii a dus schimbări radicale pe arena mon­ nice în lume, pentru progres social
popular al raionului Haţeg a con­ mărat şi Ludovic Recit, domiciliat te rezistentele Intleriste din partea fost pusă in slujba frontului. Răspun- dială. Raportul de forţe s-a schimbat Si pentru bunăstarea color ce mun­ organizaţiilor de parlid, ci valorifică
pe scară mai largă rezervele şi re­
damnat pe inculpatul loan Hindea în Simcria. El nu s-o mulţumii însă centrală, de sud, sud-est şi sud-vest zind chemării Partidului Comunist esenţial în favoarea progresului ome­ cesc. pentru preintîmpinarea unui sursele de care dispun, au pus si pun
la 7 luni închisoare coreclionaiă şi cu salariul pe care il primea. In re­ a ţării. Român — „Totul pentru front, totul nirii şl păcii între popoare. Un rezul­ nou război. Ea se pronunţă cu hotă- in centrul activităţii lor lupta pentru
l-a obligat să plătească cetăţenilor petate rîndiiri şi-a însuşit din banii In acest timp. trupele sovietice care pentru victoriei'', muncitorii, ţăranii, tat important al celui dc-al doilea rîre împotriva agresiunii imperialiste îmbunătăţirea calităţii produselor,
Înşelaţi despăgubiri civile. clezlănluisoră la 20 august ofensiva meseriaşii, intelectualii şi-au mobili­ război mondial este formarea siste­
încasaţi dc la clienţi. po frontul dc la Iaşi—Chişinău au zat toate puterile şi plini dc însufleţi­ mului mondial socialist, care a exer­ în orice coli al lumii, pentru respec­ realizarea planului de investiţii şi a
Tinmd cont dc faptele săvîrşitc, încercuit şi zdrobit principalele forte citat şi exercită o puternică influen­ tarea drepturilor legitime ale popoa­ sarcinilor pentru export.
A „greşit“ adresa Tribunalul popular a! oraşului re­ ale grupului de armate germane re patriotică au asigurai armata . cu tă asupra întregii dezvoltări sociale. relor .de a trăi libero. Alături de întregul popor, în aceas­
tot ceea ce era necesar. Contribuţia
gional Deva l-a condamnat pe Lu­ „Llcraina de sud", eoniinuînd depla­ României la îufringerea hillerismului In perioada postbelică a crescut con­ Republica Populară Română promo­ tă bătălie se află antrenaţi şi oame­
In incinta Întreprinderii forestie­ dovic Rech la patru luni închisoa­ sarea spre sud. In zilele de 30—31 s-a bucurat de o seamă dc aprecieri siderabil rolul clasei muncitoare, al vează o politică activa de prietenie nii muncii din regiunea Hunedoara \
re Baia de Criş, depozitul Va ţa, ora re coreclionaiă. august, mari unităţi soviolice au fost pozitive pe plan internaţional. In Întregii mişcări comuniste şi munci­ şi alianţă frăţească cu toate statele mineri, slderurgişli, constructori, ţă­
primite cu căldură de populaţia Bucu- preambulul tratatului de pace de la toreşti internaţionale şi s-a intensi­ pe ba2a principiilor de neclintit ale rani muncitori, mecanizatori, intelec­
reştiului. Paris în 1947 se arată că „La 23 Au­ ficat lupta popoarelor subjugate pen­ respectării independenţei şi suvera­ tuali şi funcţionari.
Umăr la umăr, ostaşii români şi gust 1944. România a încetat toate o- tru eliberarea lor de sub jugul colo­ nităţii. al neamestecului în treburile Rezultatele ohlimile de ei in cins­
sovietici au zdrobit trupele hitleris* pcraliunile mililare împotriva Naţiu­ nial. Toate acestea au dus la reslrin- interne ale popoarelor şi egalităţii în tea zilei de I Mai, entuziasmul şi ho-
lo-liorlystc dm partea de nord-vesl a nilor Unite şi a participat activ la răz­ gerea sferei de influenţă a imperia­ drepturi. tărîre« dc care chiu dovadă zi de zi
ţării. Eliberarea la 25 octombrie 1944 boiul împotriva Germaniei hiticris- lismului, la adîucirea crizei generate Conştient de rolul hotărîlor al for­ ne dau garanţia că şi în viitor se vor
a ultimelor localităţi ale teritoriului ln‘’. In cadrul aceleiaşi conferinţe, a capitalismului. ţelor păcii şi progresului social în situa in primele rînduri ale luptei
naţional, a însemnat abolirea pentru ministrul de externe al Uniunii So­ Trăim azi epoca al cărei continui lupta împotriva imperialismului, parti­ pentru înfăptuirea exemplară a tutu­
totdeauna a dictatului fascist de la vietice. sublinia că prin actul de la este trecerea omenirii de la capita­ dul nostru îşi aduce propria contri- ror sarcinilor puse in fata noastră de
Viena, partea de nord a Transil­ 23 August I94J, „Români,'' a acord-it lism la socialism. Rolul determinant bulie la menţinerea st întărirea aces­ parlid şi guvern.
vaniei revenind în hotarele fireşti ale ajutorul său Naţiunilor Unite si in în ce oriveşie conţinutul, direcţia şi tor forte. In Declaraţia P M R. clin a- O
României. primul rind Ihnunii Sovietice, care particularităţile principale ale dezvol­ prilie 1954 se subliniază că sarcina Sărbătorind Ziua independentei de
Cu aceeaşi vitejie a luptar Armata a suportat inlr-o măsura mai m ire tării societăţii omeneşti opr.rlino în cea mai arzătoare a larilor socialiste dat a Românl.'i $i Zi• i<c virioriei asu­
română dincolo de hotarele larii, par- ca alle ţâri povara agresiunilor mi­ pre'/.mit lot mai mult sistemului nion- şi a partidelor frăţeşti este dc a uu pra lasrismyhii german, poporul iros­
licipînd alaiuri do eroica Arm 'iâ so­ litare ale Germanici si sateliţilor ei". diM socialist, forţelor iubitoare dc admite nimic ce ar putea duet» la slă­ it n îşi exprimă hoiărîrea fermă de a
vietică, la marile operaţii de pe teri­ Radio Londra aprecia la 7 ianuarie pare $i progres social. birea lorlelor păcii, de a milita pen­ oh’,ine noi succes,> pe drumul întă­
toriile Unqarici şi Cehoslovaciei, pînă 1945 faptul că „Dintre naţiunile care Sint unite azi intr-un front larg şi tru unirea strînsă o tuturor acestor ririi şi înfloririi purici, de a-şt aduce
la victoria finală asupra Germaniei hipld împotriva Germaniei hitlerisle, puternic masele muncitoare dc pe toa­ forţe înlr-un front uriaş dc luptă şi şi pe viitor, neabătut inlreaga sa con­
naziste. România se situează azi în al patru­ te meridianele globului pămîntesc. de a Ie mobiliza la noi acţiuni. tribuţie la dezvoltarea înţelegerii $1
Sfirşitul victorios al războiului îm­ lea rind în ce priveşte numărul de Aceasta este o forţă antiimperialistâ O contribuţie de seamă şi-a adus prie'enieî între popoare, la lupta pen­
potriva Germaniei hitlerisle la 9 mai ostaşi care participă la bătălia pentru nemaiîntâlnită în istorie,, capabilă să şi-şi aduce partidul nostru la întări­ tru triumful măreţei cauze a păcii şl
1945 a găsit România angajată ou tot distrugerea nazismului*. Este semni­ zdrobească planurile agresive ale cer- rea unităţii ţărilor socialiste, a mişcă- progresului în lume.