Page 28 - 1965-05
P. 28
Pogl g ? Drumul socialismului NR. 3222
DE^EŞŢEHOTAEI ANIVERSĂRI A VICTORIEI ASUPRA GERMANIEI FASCISTE
« « ŞEDINŢA FESTIVĂ CONSACRATĂ CELEI DE-A 20-A
MOSCOVA 8 (Agerpres). — Vorbind despre contribuţia adusă în vietică acordă Republicii Democrate
In sala Palatului Congreselor din cel de-al doilea război mondial de Vietnam ajutor Sn apărarea ei împo
Sedinfa festivă de la Praga cu prilejul celei de-a XX-a Kremlin a avut Joc şedinţa festivă referit şi la importanţa insurecţiei ar spori, daca va fi necesar".
Acest ajutor
va
popoarele altor ţari, L. I. Brejnev s-a
triva agresiunii.
consacrată celei de-a 20-a aniversări
In Republica Dominicană, soldaţii
a victoriei asupra Germaniei fasciste.
trupelor române Ia lupta pentru in-
Au luat parte veterani ai celui mate din România şi Ia participarea americani înăbuşă cu forţa armelor
năzuinţa spre libertate şi independen
frîngerea fascismului.
de-al doilea război mondial, mari co
eliberării Cehoslovaciei de sub jugul fascist mandanţi de oşti, muncitori din Mos popoarelor din Europa răsăriteană ţă a poporului aceslei ţâri.
EI a subliniat că de lupta eroică a
„Uniunea Sovietică n-n intenţionat
cova, oameni de ştiinţă şi de litere.
In prezidiu au luat loc conducători ßint legate indisolubil numele unor şi nu intenţionează să atace pe ni
ai Partidului comunist şi ai guvernu fruntaşi eminenţi ai partidelor comu meni", a declarat L. I. Brejnev. „Dor
PRAGA 8 (Agerpres). — baza alianţei prieteneşti, ea tinde să lui sovietic, preşedintele Prezidiului niste, printre care Gheorghe Gheor- nimeni să nu încerce să confunde do
rinţa noastră fierbinte de a ajiăra
Adunării Populare a R.P. Bulgaria,
ghiu-Dej.
La Hradul din Praga a avut loc la
( u D Î n t a r c a tooarâşului 8 mai şedinla festivă a CC al P.C. dezvolte o colaborare multilaterală cu Gheorghl Tralkov, şefii delegaţiilor Vorbitorul a declarat că infringe- pacea pe pămint cu pacifismul orb".
ţările socialiste. Dăm o înaltă preţui
din Cehoslovacia. C.C. al Frontului re politicii de prietenie a Uniunii sosite din 12 ţări la Moscova pentru rea blocului agresorilor, care s-a în „Sîntem convinşi că presiunea po
nationaJ, Adunării Naţionale şi gu Sovietice fată de noi. După anul a sărbători cea de-a 20-a aniversare cheiat prin capitularea Japoniei, a poarelor iubitoare de pace va stră
a victoriei asupra Germaniei hilleriste,
punge, maî devreme sau mai lîrziu,
Ion Gheorghe Maurer vernului R.S. Cehoslovace, cu prile 1945, noi am stabilit treptat relaţii printre care delegaţia de partid şl croat condiţii favorabile pentru avin- barajul pe care cercurile militariste
tul mişcării revoluţionare a popoare
prieteneşti cu celelalte ţări frâteşli
jul celei de-a XX-a aniversări a eli
berării Cehoslovaciei de 6ub jugul care, ca şi noi, au păşit pe calea so guvernamentală a R P Române, con lor Asiei, imperialiste SI ridică In calea dezar
fascist. cialismului“. dusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, ac Un adevâral război popular împo mării şi distrugerii armei nucleare",
Dragă tovarăşe Antonin Novotny, portională, în ritm înalt, pe o linie Au luat pairte membrii C.C. al P.C. El a salutai cu căldură poporul Re tivişti de seamă ai mişcării comu triva ocupanţilor s-a desfăşurat în L. Brejnev a subliniat că „statelor
Dragi tovarăşi şi prieteni, continuu ascendentă a economiei na din Cehoslovacia, membrii CC. al publicii Democrate Vietnam, care niste si muncitoreşti internaţionale, China, sub conducerea Partidului Co socialiste le revine un rol deosebit
ţionale şi ridicarea sistematică a nive conducătorii delegaţiilor militare din munist, în frunte cu Mao Tze-dun. în lupta penlru preîntâmpinarea unui
Poporul român impărlăşeşle bucu lului dc trai al oamenilor muncii. Frontului naţional şi Adunării Na luptă cu eroism împotriva forţelor a- străinătate. nou război mondial“.
ria poporului prieten cehoslovac la ţionale, membrii guvernului, repre gresive ale S.U.A., arălind că po Şedinţa a fost deschisă de M. Sus- L. Brejnev a spus că victoria asu Tratatul de la Varşovia, a spus ci,
cea de-a 20-a aniversare a eliberării Succesele ţărilor noastre, ale tutu zentanţi ai oamenilor muncii, ai ar porul cehoslovac sprijină cu holărire Iov, membru al Prezidiului şi secretar pra fascismului a constituit începutul „constituie un bun exemplu de cola
salo dc sub jugul foscisl. Cu acest ror statelor socialiste, reprezintă o matei şi ai vieţii culturale. lupta dreaptă a poporului vietnamez. al C.C. aii P.C.U.S. unor schimbări profunde In politica, borare frăţească dintre statele *ocid*
prilej, permileţi-mi să transmit Comi contribuţie de seamă la creşterea La şedinţă au participat delegaţiile „Am dori să dezvoltăm relaţii prie economia, ideologia mondială, in con liste pentru asigurarea securităţii lor,
tetului Central al Partidului Comu forţei şi influentei în lume a siste de partid şi guvernamentale de peste teneşti si o colaborare reciprocă cu Luind cuvintul. L. I. Brejnev, prim- ştiinţa a milioane de oameni. pentru întărirea păcii generale".
nist din Cehoslovacia, guvernului, de mului mondial socialist. hotare, precum şi alţi oaspeţi străini, Republica Populară Chineză şi po secretar al C C. al P.C U.S., a spus că Vorbitorul a declarat că scopul po „Comuniştii nu pot şi nu trebuie
putaţilor Adunării Naţionale, celor Prietenia şi alianţa frăţească cu In Prezidiu au luat loc conducă porul chinez şi, la rîndul nostru vom ,,sărbătoarea victoriei asupra Germa liticii externe sovietice constă în a sâ aştepte pinâ ce va izbucni incen
niei hilleriste va rămîne totdeauna
lalţi reprezentanţi ai vieţii publice, celelalte lări socialiste constituie te torii de partid şi de stat cehoslovaci, face totul penlru aceasta, a spus apoi una din zilele cele mai luminoase şi asigura condiţiile paşnice pentru con diul unui nou război mondial. Comu
aci de iată, tuturor oamenilor muncii melia de neclintit a politicii externe conducătorii delegaţiilor de partid şi A. Novotny. Am vrea, de asemenea, struirea socialismului şi comunismu
a Republicii Populare Române. Ceho de neuila-l din istoria statului nostru lui în ţările socialiste, Sn a apă/a cau niştii din întreaga lume au datoria
din Cehoslovacia, un cald salut fră guvernamentale, printre care tovară ca astfel dc relaţii să existe între socialist". Noi dăm o înaltă apreci za păcii şi a progresului. să preîntîmpine o asemenea evolu
ţesc din partea Comitetului Centrul slovacia şi România sînt unite prin- şul Ion Gheorghe Maurei, membru noi şi Republica Populară Albania si ere aportului adus dc alte popoare ţie a evenimentelor, să împiedice pe
al Partidului Muncitoresc Român, a tr-o prietenie Irătească, bazată pe co- al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., poporul său. Considerăm că în inte la 'lupta de eliberare împotriva Ger „Sîntem pentru dezvoltarea şi îm imperialişti să dezlănţuie un nou
Consiliului de Stal, a guvernului Re munilalea orînduirii sociale şi de preşedintele Consiliului de Miniştri resul forţelor socialiste, astăzi este maniei hitlerisle, meritelor aliaţilor bunătăţirea relaţiilor cu Statele Uni război, să facă tot ce este necesar
te ale Americii. Nu vom
accepta,
publicii Populare Române şi a între stat, pc ideologia marxisl-leninistă şi al R.P. Române şi conducătorii dele nevoie dc un front unit al forţelor noştri din coaliţia antifascistă, a spus însă, niciodată ca ideea coexistenţei pentru întărirea umtâtiî mişcării co
gului nostru popor. principiile internaţionalismului pro gaţiilor unor partide comuniste. antiimperialiste, este necesar să înlă el. Dar greutatea principală a luptei muniste internaţionale,,.
Această dată memorabilă a istoriei letar. Se dezvoltă continuu, în inte Şedinţa a fost deschisă de B. Las- turăm lot ceea ce ne desparte în do a stat po umerii popoarelor Uniunii jiasnice să fie aplicată numai în re A avut loc, apoi, ceremonia tnmî-
poporului cehoslovac coincide cu ani resul ambelor ţâri, relaţiile de cola tovicka, preşedintele Adunării Na meniul ideologic şi sâ căutăm căi şi Sovietice. laţiile dintre două state. Pe planeta nării Ordinului Lenin si a medaliei
versarea Zilei Victoriei, sărbătorită borare şi întrajutorare tovărăşească ţionale a R.S. Cehoslovace. mijloace de apropiere”. noastră există peste 120 de state si
in domeniul economic, se lărgesc Intr-o situaţie excepţională — a fiecare dintre ele are dreptul sfint „Steaua de aur“, cu care a fost dis
de forţele democratice şi iubitoare de A luai cuvintul A. Novotny, prim- „Noi nu sîntem interesat! In agra spus vorbitorul — partidul, poporul tins oraşul-erou Moscova.
pace de pretutindeni. In crincena în schimburile tchnico-ştiintifice şi cul secretar al C.C. al P.C, din Cehoslo varea relaţiilor cu lumea capitalistă, sovietic au depus eforturi imense, cu ca să I se respecte suveranitatea, in
cleştare din cel dc-al doilea război turale reciproce. vacia, preşedintele R.S. Cehoslovace. ne pronunţăm pentru dezvoltarea re adevărat eroice, penlru a consolida dependenţa, integritatea toritorială şi
mondial, greul a iost purlat dc Uniu Pentru popoarele roman si ceho Vorbitorul a cinstit memoria pa laţiilor economice şi comerciale re armata noastră şi a reorganiza eco ca nimeni sâ nu se amestece în tre
nea Sovietică, ale cărei armate au slovac, ca şi penlru toate popoarele, trioţilor cehoslovaci, a eroilor Arma ciproce“. Vorbitorul a condamnat a- nomia pe picior de război, a trans burile lui interne". Noi atacuri aeriene
„Poporul german — a spus vorbi
zdrobit principalele forţe ale fascis de o importanţă vitală este salvgarda tei sovietice şi ai armatelor frăţeşti jioi acţiunile agresive ale S.U.A. îm forma ţara într-o tabără militară u- torul — a suferit una din cele mai
mului, au dat uriaşe jertfe de singe, rea şi consolidarea păcii. Aniversarea ale României şi Poloniei, care au potriva Vietnamului, precum şi imix nită. A fost constituit Comitelui de grele catastrofe naţionale sî'nu do asupra teritoriului
aducînd contribuţia holărîtoare la iz- a două decenii de la victoria asupra luptat pentru eliberarea Cehoslova tiunea forţelor armate ale S.U.A. in stat al apărării, in frunte cu I. V. Sta-
politica R.F.G. nu este determinată R.D. Vietnam
binda coaliţiei antihitleriste. Germaniei hitler iste reprezintă pentru ciei, şi s-a oprit asupra luptei iJegale Republica Dominicană. lin, secretar general al C.C al P.C. reşte repetarea ei, Din păcate, însă,
O luptă eroică a dus poporul ce forţele care apără pacea, un îndemn duse de comunişti şi de toţi patrioţii Refcrindu-se la relaţiile dintre R.S. (b) din U.R.S.S., pentru conducerea în prezent de interesele poporului
hoslovac, sub conducerea Partidului de a se uni mai strîns, de a men împotriva ocupaţiei naziste. Primul Cehoslovacă şi R F. Germană, A. No- tuturor actiunidor iu vederea orga
Comunist, împotriva ocupanţilor na ţine trează vigilenta fală de planu secretar s-a ocupat apoi de dezvol volny a condamnat tendinţa guver nizării ripostei ce trebuia sâ fie dală german". După ce a arătat că Bonnul HANOI 8 (Agerpres|. —
încearcă sâ nege faptul
existentei
zişti, penlru apărarea fiinţei naţio rile cercurilor revanşarde, de a obţine tarea Cehoslovaciei in cei 20 de ani nului de la Bonn de a obţine arma duşmanului. Partidul comunist, Co R.D.G., el a spus; „Acum nu mai pu La 8 mai, avioane americane şi sud-
nale şi eliberarea patriei sale. Insu lichidarea rămăşiţelor celui de-al doi care au trecut de la eliberare. El a nucleară şi a arătat totodalâ că. în mitetul său Central, Comitetul de tem să ne închipuim Europa fără Re vietnameze au bombardat in repeta
recţiile armate din Slovacia şi de la lea război mondial. scos în evidentă importanta Congre politica sa externă, Cehoslovacia va stat al apărării au desfăşurat o mun publica Democrată Germană. Ea cro te rinduri regiuni populaie ale pro
Praga — glorioase pagini ale rezis Alături dc celelalte state socialiste, sului al Xll-lea al P.C. din Cehoslo tinde şi în viitor spre stabilirea unor că vastă pentru mobilizarea tuturor vinciilor Nghe An, Ouang Binh şi
tentei antifasciste — au deschis cla de lo(i factorii progresului şi demo vacia, din decembrie 1962, pentru bune relaţii cu vecinul său din vest, forţelor ţării noastre”. ieşte calea spre viitorul paşnic şi fe Thanh Hoa, precum şi insula Hon
sei muncitoare şi poporului drumul craţiei, Republica Populară Română dezvoltarea economică a Cehoslova spre dezvoltarea comerţului şi cola L. Brejnev a numit victoria poporu ricit pentru întregul popor german". Ngu. Şeful misiunii de legătură a
„întregul mers al evenimentelor in
spre înfăptuirea unor profunde trans promovează colaborarea cu toate ţă ciei. Conform directivelor Congresu borării. lui sovietic ,,o dovadă concludentă ternationale din ultima vreme con înaltului Comandament al Armatei
formări revoluţionare. rile. indiferent de sistemul lor social, lui, producţia industrială, precum şi Au rostit a|>ot cuvîntărl de salut a marii forţe viiale a regimului so Populare Vietnameze a adresat Comi
pe baza principiilor egalităţii in drep comerţul exterior s-au dezvoltat cu conducătorii delegaţiilor de peste ho firmă concluzia la care au ajuns parti- siei internaţionale de supraveghere şi
Iii România tortele patriotice, în turi, respectării suveranităţii şi inde- cialist". dele comuniste din lume că prin control un protest în legătură cu noul
frunte cu partidul comunist, au luptat succes? o serie de rezultate pozitive tare : N. V. Podgornh (U.R.S.S.), Ed* Partidul comunist a educat şi a cipala forţă a războiului şi a agresiu atac asupra teritoriului R D, Vietnam,
cu dîrzeme penlru răsturnarea dicta jicndentei, neamestecului in treburile au fost obţinute şi în Îndeplinirea ward Ochab (R.P. Polonă), Guston promovat o întreagă pleiadă de con nii in zilele noastre este imperialis ccrînd încetarea tuturor acliunilor a-
Plissonier (P.C. Francez), Ion Gheor
turii fasciste, împotriva războiului interne. Pronunlîndu-se neabătut pen sarcinilor construcţiilor capitale, în ghe Mnurer (R.P. Română), Armando ducători de oşli minunaţi. Printre a- mul american“, a spus L. Brejnev. qresive şi războinice împotriva a-
lru respectarea dreptului fiecărui po
hitlerisl. Această lupta a culminat cu aprovizionarea mai bună a populaţiei Cossutta (P.C. Italian), Lajos Feher ceşlia, vorbitorul a amintit numele El a numit drept cea mai evidentă cestei ţări şi respectarea acordurilor
victoria insurecţiei armate din au por de a-si hotărî singur soarta, tara ele. lui Vasilevski, Govorov. Jukov, Ko- manifestare a politicii jandarmeresti de la Geneva din 1954.
noastră işi exprimă solidaritatea cu
gust 1944. întreaga armată română a toate popoarele care luptă pentru cu Preşedintele Novotny a declarat (R-P. Ungară), Encio Stailcov (R.P. Bul nev, Ma'linovski, Rokossovski, Voro- a imperialismului american eveni Primele rapoarte arată că umtatile
întors aTmelc împotriva Germaniei cerirea şi apărarea libertăţii lor, spri că R.S. Cehoslovacă se călăuzeşte în garia), Gerhard Gruneberq (R.D. Ger şilov. Budinnmi şi alţii. mentele din Vietnam. „Uniunea So- Armatei populare vietnameze au do-
liillerislc, contribuind, alături de Ar jină eroicul popor vietnamez si con politica sa externă după principiile mană), Veliko Vlahovici (R.S.F. Iu borti cinci avioane americane.
mata sovietică şi corpul cehoslovac, damnă intervenţia militară a State coexistentei paşnice. „De la elibe goslavia), Johatin Koplenig (P.C. din
la eliberarea Cehoslovaciei, la infrin- lor Unite ale America în Vietnam şi rare. republica noastră s-a situat pe Austria) şi conducătorul delegaţiei Delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Române
qerea definitiva a nazismului, Rejiublica Dominicană. Vom fi tot poziţia luptei antiimperialiste şi anti P.C. din Germania.
Singole vărsat in comun a cimen deauna împotriva oricăror acţiuni a- colonialiste“, a subliniat el. Seara, preşedintele R.S. Cehoslova a depus o coroană de flori la Mausoleul iui V.l. Lenin Guvernul filipinez
tat prietenia popoarelor noastre, le „Republica noastră este unul din ce, Anlonin Novotny. a oferit o re
gresive ale imperialismului, care pri
gale prin trecutul lor de luptă pen me jdu iese pacea lumii şi vom sus membrii comunităţii socialiste şi, pe cepţie în Hradul din Praga. MOSCOVA 8. — Corespondentul Lemn din Piaţa Roşie. Pc panglica trimite militari
tru apărarea independentei si suve ţine iniţiativele menite sâ îmbună Agerpres, S Podină, ‘transmite : coroanei sînt înscrise cu litere aurite
ranităţii naţionale, prin solidaritatea tăţească climatul international. La 8 mai, delegaţia dc partid şi cuvintele: „Lui V. I. Lenin, creato
clasei muncitoare şi a forţelor revo guvernamentală a R.P. Române, con rul Partidului Comunist si al statu în Vietnamul de sud
Partidul Muncitoresc Român con
luţionare din ambele ţări. sideră drept cea mai înaltă îndato Parada militară de la Berlin dusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, lui sovietic, din partea delegaţiei R.P. MANILA 8 (Agerpres). —
In cele două decenii, care s-au scurs membru al Biroului Politic al C.C. Române“. Un purtător de cuvint af yuvernu-
de la eliberare, înfăţişarea Ceho rire internaţională a sa de a depune al P.M.R., vicepreşedinte al Consi După depunerea coroanei, delegaţia ţui-filipinez a anunţat că in. cadrul
slovaciei s-a schimbat fundamental. si in viitor toate eforturile pentru BERLIN 8. — Corespondentul Ager stat, au răsunai 21 de salve de tun. liului de Miniştri, precum şi delega de partid şi guvernamentală a R.P. unei şedinţe a Consiliului consulta
Adîncile prefaceri înnoitoare petre apărarea şi consolidarea unităţii ţă pres. St. Deju. transmite : General-locotenem Wagncr, coman ţia Minislerului Forţelor Armate şi Române a participat la vernisajul ex tiv penlru afacerile externe, prezi
cute în toate domeniile vieţii poli rilor socialiste, a mişcării comuniste Cu ocazia celei de-a 20-a aniver dantul parâzii, a prezentat raportul delegaţia Comitelului organizatoric al poziţiei unionale de artă plastică „De dată de Diosdado Macapagal, preşe
tice, sociale, economice, culturale, şi muncitoreşti internaţionale — con sări a eliberării poporului german dc generalului de armată Heinz Hof- veteranilor din războiul antifascist strajă păcii“, care este consacrată dintele Filipinelor, a fost discutată şi
şi-au găsit o vie expresie în victo diţie de importanţă deosebită a unor sub fascism, la Berlin, în Piaţa Marx- fmann, ministrul apărării naţionale sl a Comitetului foştilor deţinuţi anti drumului parcurs de Armata sovieti aprobată cererea Vietnamului de .sud
ria deplină a socialismului şi trece noi victorii ale forţelor revoluţio Engels, a avut loc sîmbâtă la amiază al R.D.G. Parada a fost deschisă de fascişti din R.P. Română au depus o că, de la formarea sa şi pînă în pre de a i se trimite un efectiv de J.000
rea la desăvîrşirca construcţiei socia nare, ale cauzei progresului şi păcii. o mare paradă militară la care au elevii şcolilor militare aparţinînd di coroană de (lori la Mausoleul lui V. I. zent. de militari şi specialişti iilipinezi,
liste, Progresele însemnate obţinute Dragi tovarăşi, participat unităţi ale Armatei Popu feritelor arme. Rînd pe rînd au defi penlru a participa la acţiunile forte-
in anii puterii populare sînt o măr Vă adresăm încă o dată dumnea lare Naţionale ale R.D.G. şi ale Arma lat prin fata tribunelor unităţi ale lor militare sud-vietnameze împotri
turie a forţelor creatoare ale poporu voastră, poporului frate cehoslovac tei sovietice, staţionate temporar pe Armatei R.D.G.: formalii motorizate inaugurarea Muzeului Centrai al Armatei sovietice va patrioţilor.
lui cehoslovac, liber de exploatare şi partidului său comunist, călduroa teritoriul R.D.G. La paradă au asistat de paraşutişli, blindate, rachete tac Intr-un comunicai publicat vineri
şi asuprire, slâpîn pe soarta sa. se felicitări şi cele mai bune urări de conducători de partid şi de stat ai tice, unităţi ale artileriei, ale trupe MOSCOVA 8 — Corespondentul tală a R.P. Române, condusă de tova se preciza că „a existat o părere u-
Socialismul dă roade bogate şi pe noi succese in construirea socialismu R.D.G., în frunte cu W. Ulbrichl, pre lor dc grăniceri şi ale apărărU anti Agerpres, S. Podină, transmite: răşul Emil Bodnaraş, precum şi de nanimă de a continua tradiţionala
pămîntul Republicii Populare Române. lui, în înflorirea patriei dv.! cum şi numeroase delegaţii de peste aeriene etc, In ziua de 8 mai, la Moscova a avut legaţia Ministerului Forţelor Arma politică a Filipinelor", motivîml ho-
Prin munca avînlală a poporului se hotare, printre care si delegaţia R.P. A urmai apoi defilarea unoi for Icc inaugurarea noului local al Mu te şi delegaţia Comitetului organiza tărîrea de a trimite trupe, în Viein.<-
înfăptuieşte politica Partidului Mun Trăiască Republica Socialistă Ce Române, condusă de tovarăşul Ale maţii ale trupelor sovietice. Printre zeului Central al Armatei sovietice, toric al veteranilor din războiul an mol de sud prin „obligaţiile asumale
citoresc Român de industrializare so hoslovacă ! xandru Drăghici, membru al Birou ostaşii sovietici se aflau 20 de eroi ridicat în Piaţa Comunei din Mos tifascist şi a Comitetului foştilor de în cadrul S.E.A.TO. şi in virliHea
cialistă, de valorificare maximă a re Trăiască Partidul Comunist din Ce lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepre ai Uniunii Sovietice, care acum 20 cova. ţinuţi antifascişti din R.P. Română. tratatelor cu S.U.A.“,
surselor tării, de dezvoltare intensi hoslovacia, conducătorul încercat a) şedinte al Consiliului de Miniştri, de am au luptat pentru eliberarea La fcstivilnlea inaugurării au luai
vă a agriculturii. Această politică a poporului cehoslovac ! oaspeţi străini care se află la Ber Berlinului. Defilarea unităţilor moto parte delegaţiile sosite de peste ho
asigurat transformarea României in Trăiască prietenia şi colaborarea lin şi zeci de mu de oameni ai mun rizate sovietice s-a încheiat cu for tare pentru a participa la sărbători
tr-o tară cu industrie şi agricultură frăţească dintre poporul român şi po cii din R.D.G. maţii spociale de rachete de diferite rea Zilei Victoriei, printre care şi Sîfiaaţsa giaSitică
inaunlale, a permis dezvoltarea pro- porul cehoslovac 1 In timp ce fanfara intona imnul de tipuri. delegaţia de oartid şi quvernamen-
din Hepublica Dominicană
„Melodii lăutăreşti“ de Sarasate ; Horia Şerbănescu. Cintă o formaţie 8,00 Folclor muzical,- 8,35 „Melodii SANTO DOMINGO 8 (Agerpres). — bert a făcut o declaraţie în care <\
„Dansul vrăjitoarelor" de Paganini; instrumentală condusă de Edmond vieneze“ — muzică de estradă ; 9,03 Situaţia politică din Republica Do pretins că conduce „un guvern de re
19,48 Muzică populară interpretată Deda,- 19,00 Jurnalul televiziunii; Capriciu penlru orchestră de Dumi minicană a devenit si mai confuză vi conciliere naţională", al cărui scop ar
de Maria Lătăreţu şi Iosif Milu ; 19,20 Program consacrat „Zilei vic tru Capoianu, poemul simfonic „TilI neri, în urma anunţării creării unui ii „reinstaurarea păcii", „obligarea
20,03 Toată lumea cintă şi dansea toriei". Spectacolul muzical-coregra- Eulenspiegel" de Richard Strauss; al doilea „guvern" în afara guver tuluror civililor de a preda armele
ză ; 22,15 Lieduri pentru luna mai» fic în interpretarea Ansamblului de 9.45 „Flori şi melodii" — muzică u- nului constilutionalist, condus de co ce le de|in" si „colahorarea cu
23,05 Invitaţie la dans. cintece si dansuri al Ministerului şoară ; 10,05 Cintece şi jocuri popu lonelul Francisco Caamano. El este al O.S.A.".
DUMINICĂ 9 MĂ! 1965 Radiojurnale şi buletine de ştiri : Forţelor Armate; 20,50 Filmul ar lare. Solişti : Maria Stănescu, Ma cătuit dintr-o junta militaro-civilâ, UPI menţionează că junta a accep
7,00; 12.00; 20,00; 22.00,- 23,52 (pro rin lordache, Maria Cotîrlea, Dumi compusă din cinci persoane, avind tat să includă şi ciliva civili „du|)ă
tistic „Normandie-Niemen“ ; 22,20
gramul I); 7,30; 10,30; 14.00; 19.00; tru Chepeţeanu ,- 11,15 „Cer se în frunte pe generalul Anto ce i-a fost cerut acest lucru de di
21,00; 23,00; 0.52 (programul 11) Buletin dc ştiri ; 22,30 Telesport ; In nin" — muzică uşoara ; 12,00 Arii nio Imbert Barrera, şi a luat plomaţi ai O.S.A Potrivit agenţiei
C I N E M A şl Zîmbreasca, regiunea Bucureşti; încheiere : Buletin meteorologic. din opere, interpretate de Maria Vo- locul juntei militare conduse de co „Imbert şi Caamano reprezintă fo rlu
15,30 Interpreţi de muzică uşoară: TELEVIZIUNE loşescu ; 12,15 Valsuri interpretate lonelul Pedro Benoil, unul din spri opuse total în conflictul politic".
DEVA i Scaramouche — cine Luminiţa Cosmîn, Frank Schübel, l&uletfin m e t e o r o l o g i c de fanfară; 12,30 Muzică populară jinitorii forţelor de dreapta de la baza In cercurile observatorilor din Sdn-
matograful „Patria"; Ucigaşul şi Dalida, Gică Petrescu, Nada Kneje- 8,50 Gimnastica de înviorare la PENTHU 24 OKB interpretată de Minodora Nemeş, aeriană San Isidro. Din noua juntă to Dominqo se apreciază că prin V
c fata — cinematograful „Arta”; PE vici, Aurelian Andreescu ; Heli Lia- domiciliu ; 9.00 Reţeta gospodinei ; Ştefan Tudorache şi Constantin Bu face parte şi colonelul Benoit, pre coastă acţiune, pusă în mod evident
TROŞANI; Sărutul — cinematogra iatis. Adriano Celentano, Sara Mon- 9,30 Emisiune penlru copii şi tine Vreme schimbătoare cu cerul suioc,- 13,03 Concert de prînz ; cum şi un membru al guvernului din la cale de S.U.A şi O.S.A, se urmă
ful „Republica"; O poveste ncinven- liel, Louis Prima; 16,15 Sport şi mu retul şcolar; 11,00 Emisiune pentru noros ziua. Vor cădea averse de 13.45 Prelucrări corale din folclo perioada triumviratului răsturnat de reşte crearea unui regim favorabil in
tată — cinematograful „7 Noiem zică; 19,00 — 9 Mai; 19,20 Calei sale; După-amiazâ — Duminică ploaie însoţite de descărcări elec rul nou ; 14,35 Mciodii populare: la putere de răscoala de la 24 apri tervenţiei Statelor Unite şi unei in
brie; LUPENJ: Diavolul deşertului — doscop muzical; 20,20 Teatru la sportivă: Fotbal: Transmisiune de trice. Vîntul va sufla potrivit din jocul „Rara" ; o hăulilă gorjenoas- lie. tervenţii militare a O.S.A., mai ales
cinematograful „Cultura'!"; SIMB 'microfon : „Coliba pădurarului" ; la stadionul „23 August" a întâlni nord şi nord-vest. Temperatura că ; două jocuri : o ţărănească şi o Noul preşedinte al juntei militaro- după ce a devenii cunoscut, din de
RIA; Cîntăreata sclavă — cinema 21,38 Muzică uşoară interpretată de rilor dintre echipele Dinamo Bucu variabilă: va fi cuprinsă între 16 bătută; cintecul „Am o mindră al- civile ar ii fost instalat, după cum claraţiile făcute vineri de preşedin
tograful „Mureşul"; ALBA IULIA : Mina (discuri noi); 22,15 Petrecere reşti — Minerul Baia Mare şi Ra şi 20 grade ziua, iar noaptea între măjană“ două jocuri: o brează şi relatează agenţiile occidentale de tele guvernului constituţional. Fran
Regina cîntecelor — cinematogra dansantă. 4 si 9 grade. o sîrbă; cîntecul „Mociriţă cu tri presă, în cursul unei ceremonii, cu cisco Caamano, că „nu va tolera pe
ful „Victoria"; SEI3ES ; Micul pes PROGRAMUL II : 6,00 Concert pid — U.T.A. Transmisiune de la foi"; jocurile: „Şchioapa" şi „Mur- participarea unui număr redus de teritoriul dominican prezenţa nici u-
car — cinematograful „Progresul"; interpretat de fanfara reprezentati Ploieşti a intîlniriî dintre echipele PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE persoane, care a avut loc la Palatul
Vreme nestabilă, favorabilă ploi
Umbrelele din Cherbourg — vă a Armatei, dirijor general maior Petrolul — Farul, ...cu participarea lor şi temperatură staţionară. guletul"; cîntecul „Foaie verde de-o Conqrcsului din Sanlo Dominqo, si nci forţe militare străine, nici chiar
cinematograful „Sebeşul; ORÂŞ- Dumflru Eremia ; 6,30 Cintă orches cîntăreţei Aida Moga şi a actorului alună"; un joc din Alcşd; 15,00 tuat in afara zonei controlate de for în cadrul forţei interamcricanc pre
T1E; Pădurea spinzuratilor — tra dc muzică populară a Ansamblu Solişti şi orchestre de muzică uşoa ţele constilulionaliste. Generalul Im- conizate de O.S.A.".
seriile 1 şi 11 — cinemato lui de cintece şi dansuri „Ciocîr- ră ,- Roxana Matei, Kiril Semov, Ka-
graful „Patria" ; Vara in nor Ha" ; 7,45 Muzică uşoară ; 8,30 Mu LUNI 10 MĂ! 1965 terina Valenţe, ionel Miron, Rita
dul sălbatic — cinematograful zică de estradă : „Strune vesele", Pavonc. Paul Anka şi orchestrele:
„Flacăra"; HAŢEG; La patru paşi de George Grigoriu ; „Din toată ini Maria Moculescu, Gerd Natschinski, Dezbaterile Consiliului de Securitate
de infinit — cinematograful „Popu ma“ de Cana ; „Sub soare" de Stei R A D I O Ray Anthony ; 16,00 Solişti şi for
lar"; BRAD ; Şapte ani de căsni ner ; „Cinei, Cinei" de Peler Paul C I N E M A maţii artistice de amatori; 17,15
cie — cinemalograiu) „Steaua ro Roman; „Capriciu" de Narschinki ; PROGRAMUL 1: 5,06 Concert de Muzică uşoară de Richard Barlzor: asupra crizei din Republica Dominicană
şie" ; LONEA : Titanic vals — ci DEVA : Cronica unui bufon — dimineaţă ; 6,07 Mici piese pentru „Luna Park', „Serenada lirică".
nematograful „Minerul"; 1LIA: Ghi „Amorado" de Percy Failh ; „Melo cinematograful „Patria“ ; Cronică
die de dragoste“ de Anderson ; 9,00 xilofon; 6,35 Jocuri populare; 7,15 „Cîntec de toamnă" şi „In excursie"; NEW YORK 8 (Agerpres). — din Republica Dominicană şi Sc
nionistul — cinematograful „Lu cubană — cinematografu«! „Arta" ; Tarantele ; 7,30 Sfatul medicului : In şedinţa sa de vineri după-amia- comande O.S.A. să nu mai înlir*
mina“. Muzică populară cerută de ascultă PETROŞANI : Sărutul — cinemato întreţinerea tenului; 7,45 fn ritm de 18.30 Doine si jocuri populare; 19.30
tori ; 9.45 Cintece revoluţionare an graful „Republica“ ; O poveste Aqendă teatrală ,- 19,50 „Festival de ză, Consiliul de Securitate a conti dă nici un fel de măsuri în aceasi ^
tifasciste; 10,00 La microfon mu neinventată — cinematograful „7 vals; 9,00 Vechi melodii populare,- muzică uşoară: Stutlqart — 1964", nuat dezbaterile asupra crizei din ţară, fără aprobarea Consiliului dc
K A D ! « zică uşoară ; 10,40 Pagini alese din Noiembrie" ; LUPENI : Diavolul 10.30 Formaţii româneşti de muzica Cântă orchestra dc estradă a Radio Republica Dominicană. Luind cuvîn- Securitate.
operete; 13,45 Melodii distractive-, uşoară — Horia Ropcea, Elcctre- tul. delegatul Coastei de Fildeş, Ar- Delegatul Olandei, J. G. de Beus,
PROGR/VMUL I: 7,15 „Acordeo- deşertului — cinematograful „CuJ- cord. Paul Ghentzcr. Jean loncscui difuziunii sud-germanc, dirijată de sene Usher, a declarat că guvernul si-a exprimat speranţa că toate for
nul vesel" — muzică uşoară; fl,UG „îmi place un cîntec vesel" de Ed- lural" ; SIMBRIA; Vinâloarea 11.30 Melodii populare din diferite Willy Matles; 20.40 Cintece si său este de părere că nici un stat nu ţele militare străine vor fi retrase
mond Deda; „Primăvara cintă" dc
Interpreţi ai muzicii populare r Ale — cinematograful „Mureşul" ,• regiuni ale tării; 13,00 Din opere!? jocuri din cîmpia Dunării ; 23,05 Vă aro dreptul sâ trimită trupele sale din Republica Dominicană în cel mai
xandru Grozuţa şi Nicu Stănescu ; Gheorghe Ursan ; Melodie de dans ALBA IULIA : Zborul întrerupt. Ba lui Donizetti; 14,10 „Pe placul tutu într-o altă ţară fără cererea guver scurt timp. Totuşi, prin luarea sa de
8.30 Teatru la microfon pentru copii: do Noru Demelriad ; „Grcieraş" de ricada vie — cinematograful „Vic spunem „Noapte bună" — concert nului constituţional al acestei ţări şi cuvint, el a ajutat Statele Unite să
Inncy Korossy ,■ „Cicliştii veseli" de
„Cea mai frumoasă cupă" — scena Coslel Stingaciu; 14,10 Valsul veş toria“ SEBES : Pădurea spinzura- ror" — muzică uşoară, 16.15 „In de muzică uşoară. se opune amestecului în treburile in ascundă agresiunea sa în această tară
parc" — muzică uşoară ; 17,00 Arii
riu radiofonic do Camil Serban ; nic linăr ; 14,30 La microfon Sati Iilor — seriile 1 şi II — cinemato din opere interpretate de Alexan terne ale ailor state. El s-a pronun prin hotărîrea adoptată în cadrul
9.30 Săptâmma culturii cehoslovace: graful „Progresul" ; Fugarul — ci dru Enăceanu ; 17,15 Piese interpre TELEVIZIUNE ţai penlru continuarea dezbaterilor O.S.A,. Beus a propus ca Consiliul de
mu7.ică populară; 10.00 „Actualitatea ra şi umorul; 16,30 Melodii nemu nematograful „Sebeşul“ ; ORÂSTIE: tate de fanfară; 17,55 Muzică; 18,05 in vederea găsirii unei soluţii şi pen Securitate, menfmînd în continuare
muzicală"; 11.00 Melodii populare; ritoare : „Mandolinala" de Ion Va Regina cîntecelor — cinematograful Muzică populară cerută de ascultă 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20 tru retragerea trupelor americane dm pe agenda sa discuţiile asupra aces
silescu ; „Malagueña" de Ramírez ;
„Patria"; Căpitanul — cinemato
11.30 Pagini alese din muzica de es tori ; 20,00 Radiogazeta de seară Penlru pionieri şi şcolari : Construi- Republica Dominicană. tei probleme, în fapt sa se eschiveze
tradă; 13.05 Concert de prînz ; 13,30 „Valurile albastre“ de Rosas; „Es* graful „Flacăra" ; HAŢEG : La patru 20.30 Melodii penlru cei care dan ti-vă singuri... Ur microscop. de Referindu-se ia hotărireo O.S.A. de la examinarea ei, transfcrînd-o
De toate penlru lo(î ; 14,45 Muzi treílla“ de Ponce; „Astăzi e cea paşi de infinit — cinematograful sează ; 21,00 Muzică uşoară inter Ştefan Niculescu ; Filmul pentru cu privire la crearea forţelor armate statelor O.S.A.
că uşoară interpretată de Nicolae mai frumoasă zi din viata mea" de „Popular“ ; BRAD: Rezervai pen pretată de Marqnrcta Pîslaru şi Jean copii „Pana albă"; 20,15 Telefilale- interamericane, pentru a fi trimise La cererea Uruguayului şi Iordani
Hans May; 17,15 Pagini alese din
tru moarte — cinematograful „St.
Niţescu ; 15,00 Muzică populară ce muzica uşoară românească; 18,15 roşie” ; LONEA : Doi în stepă — Pâunescu ; 22,20 „Clipe de visare" lia ; 20,30 Revista spectacolelor ; în Republica Dominicană, delegatul ei, care au solicitat un nou termen
rută de colectivul G.A.S. din Blaj, 21.30 Recitalul pianistului italian Cubei. Fernando Alvarez Tabio, a penlru a obţine dale suplimentare a-
regiunea Braşov si de membrii coo De la o melodic la alta ; 19,05 „Au cinematograful „Minerul" ; ILIA : — muzică uşoară. Giovani Dell1 Agnola. In încheiere : arătat că ea „a dat naştere unei cre supra situaţiei create, Consiliul de
perativelor agricole de producţie din înflorit salcimii iară" — album dc Două duminici — cinematograful PROGRAMUL ]I : 7,35 „Tinereţe Buletin de ştiri. Buletin meteoro aţii monstruoase". El a chemat Con Securitate şi-a amînat dezbaterile
comunele Sălcile, regiunea Ploieşti romanţe; 19,30 Pe strunele vioriii „Lumina“. dragă-mi eşti" — muzică uşoară» logic. siliul de Securitate să ceară retrage
rea neîntîrziatâ a trupelor americane pînă marţi dupâ-amiază.
Redacţia si adminislra|ia ziarului: slr. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263,328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Inlreprinderea poligrafică Hunedoaia-Deva. 410.065