Page 29 - 1965-05
P. 29
SOSIREA DE LA MOSCOVA A DELEGAŢIEI
OE PARTIO SI GUVERNAMENTALE
A R. P. ROMÂNE
9 Ieri după-amiază, tovarăşul luni după-amiază s-a înapoiat în basadorul Uniuni! Sovietice în R. P,
Ioan Bărduliu a prezentat în faţa Capitală, venind dc la Moscova, de- Română, şi membrii ambasadei.
muncitorilor dc Ia secţia iorjă a logalia de partid şi guvernamentală O
U.M. Cugir. ultimele noutâli apă condusă de tovarăşul Emil lioduaraş, Pe aeroportul ,,Vnukovo-2", dele
rute în Editura politică. membru al Biroului Politic al CC. al gaţia a fost condusă de D. S. Po-
y In cursul aceleiaşi zile, la clu P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului leanski, membru al Prezidiului C.C.
f
' f bul muncitoresc din Cugir a fost de Miniştri, care a participat la săr al P. C. U. S„ vicepreşedinte al Con
organizat un recital de versuri din bătorirea celei de-a 20-a aniversări siliului dc Miniştri al U. R. S. S.,
opera poetului Demoslene Bo a victoriei asupra Germaniei lutle- N. A. Muraviova, preşedintele Co
tez. La reuşita acţiunii şi-au dat rişte. misiei cenlrale de revizie a
concursul tovarăşii Teodor Brin- Din delegalie au făcui parte tova C. C. al P. C. U. S., I. V. Kapito
zan, Ionela Alcxandrcscu şi !a- răşii Constantin Pîrvulescu, preşedin nov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef
cob Ilca. tele Comisiei centrale dc revizie a dc secţie la C.C., L. N. Tolkunov, şef
C.C. al P.M.R., Polrc Lupu, membru de secţie la C.C. al P.C.U.S., dc alţi
A NU L II. NR. 3223 MARTI 11 M AI 1965 4 pogtnl, 25 boni 9 Numeroşi cetăţeni din Prî- al C.C. al P.M.R., Mihai Gerc, pre activişti ai C.C. al P.C.U.S. şi func
caz au participat duminică la că şedintele Comitetului executiv al Sfa ţionari superiori ai Ministerului Afa
minul cultural la o călătorie pe tului popular al regiunii Mureş-Au- cerilor Externe al U.R.S.S. Au fost
hartă. Condusă de călre tovarăşul tenomă Maghiară, şi Nicolae Guinâ, prezenţi, de asemenea, membrii Am
Viorel Igreţ pe marginea documen membru al C.C. al P.M.R,, ambasado basadei R. P. Române la Moscova.
tarelor „După 10 ani*, „,0 noaple rul R. P. Române la Moscova. O
la Casa Scînteîi“ şi „Pe poleci de La sosire, pe acroporlul Bănoasa, Cu acelaşi avion a sosit dc la Mosco-
munte“, călătoria pc hartă s-a bu au fost prezenţi tovarăşii Alexandru va delegaţia Ministerului Forţelor Ar
curat de aprecierea unanimă a ce Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, mate ale R. P. Române, condusă dc
lor prezenli. (AUREL RADULESCU Gheorghe Rădoi, membri ai C.C. al general-colonel Ion Ionită, membru
— corespondent). P M.R. si ai guvernului, activişti de supleant al CC. al P.M.R., adjunct al
partid. ministrului forţelor armate.
■
9 Un grup de 30 salariaţi ai Au fost de fată I. K. Jegalin, am- (Agerpres)
Fabricii de conserve din legume şi
fructe din Haţeg -au plecat intr-o
excursie dc 6 zile prin tară cu Solemnitatea depunerii de coroane
autocarul O.N.T. Carpati. Ei vor
vizita cu acest prilej o serie dc Duminică dimineaţa, cu prilejul săr preşedinta Comitetului regional al fe
localităţi, muzee, locuri istorice bătoririi celei de a XX-a aniversări a meilor, activişti de partid şi de stat,
etc. (N. SBUCHEA — corespon Zilei victoriei asupra Germaniei fas oameni ai muncii din întreprinderile
dent). ciste, în oraşul Deva a avut loc so şi instituţiile oraşului regional Deva.
lemnitatea depunerii de coroane de Au fost depuse coroane din par
9 In scopul îmbunătăţirii con flori Ia cimitirul eroilor români şi so tea Comitetelor regional şi orăşenesc
diţiilor de deservire a populaţiei. vietici căzu li în lupta împotriva fas de partid, Consiliului regional al sin
O.C.L. Comerţ mixt Alba Iulia cismului. La solemnitate au luat par dicalelor, Sfatului popular regional,
deschide miine In oraş un magazin te tovarăşii: loachim Moga, secretar Sfatului popular orăşenesc Deva,
specializat în desfacerea confec ol Comitetului regional de partid, Du din partea Consiliilor regional
ţiilor pentru femei. Noua unitate mitru Dejcu, preşedintele Comitetului si orăşenesc U.C.F.S., a Trustului re
este instalată intr-un local spa executiv al Sfatului popular regional, gional , de construcţii, a Atelierelor
ţios şt este utilată cu mobilier mo Mircca Lucaci, prim-secretar al Comi R.M.R. Simeria şi din partea altor în
dern. tetului regional U.T.M., Elena Borza. treprinderi si inşi îl u Ui din oraş.
9 Pc platoul romanilor din
Alba Iulia a început construcţia
unul cartier de locuinţe pentru lu
?e unul din graficele aflate în curtea lităţile şi rezervele pe care le au crătorii noii fabrici de produse re
Urinei de reparai ulilaj minier din si şi-au luat noi angajamente. Pînă fractare. In prima etapă se vor
I\ rosani sint scrise rezultatele în in ziua de 15 iulie ei s-au angajat construi 592 apartamente, precum
trecerii socialiste obţinute fio co să realizeze : şi numeroase unităţi comerciale.
lectivul do munci de- aici. Si le re ® 1.700.000 lei depăşire Ia In acest an. constructorii vor pre
dăm : de la începutul anului şi pini producţia globală. da „(a cheie“ primele 150 aparta
In prezent, întregul colectiv si-a © 2 .000 000 lei depăşire la mente.
depăşit sarcinile producţiei globale producţia mariă.
cu 9.47 la suta, cele ale producţiei (g) 600.000 lei economii prin 9 In vederea îmbogăţirii cu
marii cu B.83 Ja sută. Productivita reducerea preţului de cost, noştinţelor profesionale ale ope
tea muncii a sporit in aceaslâ pe -Pentru înfăptuirea angajamentelor ratorilor proiecţlonişli, pcnlru rea
rioadă ai 0,81 la sută, iar la preţul se pune un accent mai mare pe ex lizarea unui spectacol cinematogra
de cost s-au obţinut numai Sn pri tinderea mecanizării lucrărilor, îm fic de calitate, întreprinderea ci
mul trimestru 438.000 lei economii. bunătăţirea organizării muncii, fo nematografică regională Hunedoa-
Melalurgişlii au ana-lizat posibi losirea mai raţională a maşinilor. ra-Dcva a deschis la Geoagiu-Băi
un curs cu operatorii proiccţioiiişli
Radiogramă de pe vasul oceanic „Deva“ săteşti.
In fotografie: aspect de la depunerea coroanei de flori din partea
Comitetelor regional şi orăşenesc de partid.
La redacţie a sosit ieri o telegramă de pc vasul oceanic „Deva", aflat Echipa de zidari condusă dc Ioan
In apele Oceanului Atlantic. Echipajul vasului transmite locuitorilor ora Adascălul se bucură de un bineme
şului Deva, succese in întrecerea socialistă ce o dcslăşoară în cinstea
celui deal IV-lea Congres al P.M.R. şi îşi ia angajamentul să depă ritat prestigiu pe şantierul de con
şească planul dc transporl la loţi indicatorii. strucţii din Deva.
9 9
Au terminat semănatul porumbului
In aceste zile, ceferiştii de pc raza bine munca, pe schimburile de zi şi dc înlretincre a locomotivelor si a
R C.M. Simeria desfăşoară cu însufle de noapte, lucrînd fără întrerupere, le folosi cu randament maxim. In a- Primele unităţi din cadrul Trustu aceste unităli au urmărit In fiecare
ţire întrecerea socialistă. In fiecare au reuşit să raporteze reducerea sta dunările grupelor sindicale, cu prile lui regional Gostat care au raportat zi starea terenului, fapt ce le-a dat
static, la fiecare loc de muncă, oa ţionării vagoanelor la îneărcare-des- jul diferitelor consfătuiri si instruiri, terminarea însăminlării porumbului posibiiilatca să asigure folosirea uti
menii, îndemnaţi dc comunişti, se cărcare cu 21 la sută, în tranzit fără subiectul principal al discuţiilor a de pentru t?gabe„.sint gospodăriile de stat lajelor la întreaga capacitate,. in lim-
străduiesc să aplice cele mai eficien prelucrare cu 7 la sută, iar în tran venit folosirea deplină a tortei vii din Crilda si‘ Miercurea. Terminare« pul bun pehtru înSămîntărl.
te metode de muncă, cele mai aioi pro zit cu prelucrare cu 50 la sută. Numai a locomotivelor, buna lor întreţinere, acestei lucrări, caro s-a realizat pe
cedee, asa incit, pe grafice, să poată pe această cale au obţinut o econo reducerea consumului de combustibil 440 ha la Galda şi pe 200 ha la Pentru hărnicia cu care an muncit
înscrie alte şi alte succese, unul mai mie de 24.759 vagoane-ore. Printre conventional si remorcarca a cît mai la semănatul porumbului, merită sn
de seamă decit celălalt. La finele lunii evidenţiaţii statici se numără şeful mulle garnituri supratonate. Aplicînd Miercurea, a fost posibilă datorită fie evidcnliati tractoriştii Ilie Buştea,
aprilie, planul la încărcări a fost de de tură Cornel Munteanu, impiega cu consecvenţă experienla înaintată, măsurilor luate de conducerile unită Nicolae Natea, Alexandru Lodea şi
păşit cu 1 la sută, la descărcări cu 3 ţii de mişcare blochişli Octavian realizările au crescut de pe o zi pe ţilor respective — cu sprijinul şi sub Schuster Petru de la G.A.S. Miercu
îndrumarea organizaţiilor do parlid —
la sută. Cit priveşte tonajul brut şi Raica şi Ioan Marta. şeful de mane alta. De la începutul anului s-au eco rea, Aurel Raica, Ion Picoş şi alţii, do
net pe tren de marfă, a fost depăşit vră Veniffmin Dan, manevranţii Cos- nomisit mai mult de 18000 tone com pcnlru organizarea exemplară a mun
cu 4 si, respectiv, 7 la sută. A crescut ma Dumitru, Iosif Pelrică şi magazi bustibil conventional, iar productivi cii. Specialiştii si mecanizalorii din la G A S. Galda.
sarcina statică cu 3 la sulă, iar sar nerii Lazăr Barlea şi Viorel Hotărîş. tatea muncii a crescut cu moi bine
cina dinamică cu 8 la sută. Şi, ceea Mecanicii şi fochiştii de la depou de 2.50 la sută. Pe grafic, în dreptul Prima praşilă la sfecla de zahăr
ce-i foarte important, slalionarea va şi-au propus ca obiectiv principal al obiectivului preţ de cost, este trecu
goanelor în tranzit cu prelucrare a întrecerii ce o desfăşoară în cinstea tă acum o economie de peste 80.000 Membrii cooperativei agricole de tori muncesc la plivitul păioaselor, iar
fost redusă cu 10 Io sulă fală de sar Congresului partidului, realizarea li lei. producţie din Drîmbar, raionul Alba, alţii la prăşilul sfeclei de zahăr. Pînă
cina de plan. Asemănător slau lucru nei economii cît mai mari la preţul La fel ca celelalte colective de ce folosesc din plin timpul bun de lu in prezent, in această unitate plivi
rile şi în primele zile ale lunii mai. de cost. „Vom obţine economii prin ferişti, si-au îndeplinit exemplar sar cru în cîmp. In aceste zile, paralel cu tul păioaselor s-a făcut in proporţie
Toate acesle succese s-au obţinui în remorcarca a cît mai multe trenuri su- cinile de plan si muncitorii Districtu insămînţarea porumbului do ultimele de peste 70 la sută. Muncind cu hăr
condiţiile unei depline ¿îgurante a pratonate. reducerea consumului de lui L 1. In ullimul timp, ei au exe suprafeţe se lucrează cu mult spor nicie, cooperatorii de aici au reuşit
circulaţiei. combustibil si creşterea productivi cutat în plus o seamă de lucrări deo la înlrclinerea culturilor. Munca a să efectueze prima praşilă la slccla
Graficele indică realizări frumoase tăţii muncii" — şi-au spus ei. Si. tre- sebii de imporlante. Este vorba de fost organizată dc consiliul de con do zahăr pc înlreaga suprafaţă do
în dreptul tuturor staţiilor. Cele mai cind la fapte, Eugen Cânănău, Ladi- tragerea la echer a joantelor pe o ducere şi de inginerul coopcmlivei 15 ha. EMIL ACHIM
bune însă. se observă în dreptul sta slau Gostian, Ioan Timar, Ioan Baltă, porţiune de 1.500 m şi sudarea lor pe în aşa fol, incit o parte din coopera corespondent
ţiilor C F.R. Simcria-călălori, Simeria- loan Timisan, Viorel Pârău, Simion o porţiune de 4.500 m. ,
trîaj, Pcştîş. Hunedoara, Călan-Băi, Mihel, Gheorghe lstrate, Petru Slan- EMIL CREŢU La îngrijirea culturilor
Orăstîe si Alba Iulia. impiegat de mişcare Brigada de cîmp condusă de Marla Popa din cooperativa agricolă de
Este de rctinut că lucrătorii statici ciu şi tot» ceilalţi au început a exe A. TOŞCUŢA producţie Râhău, raionul Sebeş, lucrînd la întreţinerea culturilor pă*
Simcria-călălori, organizîndu-şi mai cuta cu o grijă deosebită lucrările fochist ioase. Membrii cooperativei agricole de cînd zl de zl starea căiturilor, ingi
producţie din Simeria au terminal in- nerul cooperativei a indicat că pe
săminlatul porumbului. Acum, ei mun suprafaţa dc 5 ha insăminlală cu
cesc de zor Ia întreţinerea culturilor. flparca-soarelui se poate incepc pri
făcui să înţelegem că noţiunea de Dalorită organizării temeinice a mun ma praşilă. In ziua de 10 mai, aproa
cablate trebuie privită sub o formă cii, cooperatorii de aici au plivit de pe 70 de cooperatori au ieşit în cimp
moi largă. De aceea. în ultima peri buruieni întreaga suprafaţă de 228 la prăşit. Pînă-seara, ei au terminat
oadă dc timp. )a elaborarea otelului hectare cultivată cu păioase. Verifi- accaslă lucrare.
nu nc-am orientat numai după re
zultatele analizelor de laborator. In SITUAJIA IN SA M ÎN JA R II PO R U M B U LU I IA DATA DE 1u M A I A .C.
In ciclul dc materiale apărute nătăţirea calităţii metalului. S-a in Inq. N IC . SINT1MBREANU, gativ calitatea otelurilor, am trecut analiză ne încadrăm si în cazul cînd
Ia rubrica „DIALOG DESPRE CA trodus verificarea in întregime a tu- şeful otelâricî M artin nr. 2. la folosirea podurilor cu h canale şi nu se respectă toate criteriile prevă-
LITATEA OTELULUI“, s-au ridicat turor analizelor finale de la labora- Articolele privind calitatea otelu a pîlniilor confecţionate dinlr-o sin zule in procesul tehnologic. Dacă nu
o scrie dc probleme. AUt benefi loarele rapide ale sediilor. Lucrăto lui şi-au dovedit eficacitatea. Pentru gură bucală. Pentru evitarea scurge- avem o zgură hună. dacă nu respec
ciarii cil şi o parte din specialiştii rii de la laboratoare se slrăduiesc să a argumenta această declaraţie lin rilor de dop, lucru ce ducea la o lur- tăm vileza de decarburare sau tem
de la C.S. Hunedoara au arătat execute corect şi la timp analizele. să informez că de la publicarea pri nare necorespunzăloare, am solicitat peratura otelului, analizele de labo
ciiuv.io care au dus uneori la o La oţelării, alenlia principală a lost mului articol si pînă in prezent re întreprinderii de produse refractare rator se încadrează în proprietăţile
cal., te slabă a otelului, au venit îndreptată înspre respectarea proce butul Ia beneficiari a scăzut la jumă din Baru Mare să îngroaşe cilindrii fizico-mecanice ale otelului cerut,
cu propuneri pentru eliminarea a- selor tehnologice, luarea unor mă tate fată dc admis. Aceasta înseamnă baradopuluî. Drept rezultat, turnarea dar caii lalea metalului este Influen
cestor cauze. Cum au fost aplicate suri care să ducă la îmbunătăţirea că produsele din otelul ce l-am livrai s-a îmbunătăţit. ţată negativ. De aceea, acum respec
în practică propunerile făcute ? calilătii otelurilor din toate puncte s-au comportat mai bine in timpul In scclia noastră se pot obţine ro- tăm întocmai toate prescripţiile pro
Şi-au dovedit eficacitatea măsurile le de vedere. !n acest scop s-a întărit exploatării. zullale mai bune în ceea co priveşte cesului tehnologic.
luate ? Ce probleme noi ridică îm disciplina, s-a luat atitudine împotri In secţia noastră materialele publi calitatea otelurilor. De aceea, preco Rezultatele aplicării aceslor măsuri
bunătăţirea calităţii oţelului ? va acelora care nu respectau întoc cate la rubrica „Dialog despre cali nizăm să trecem la măsurarea tom- sini bune. In luna aprilie rebutul a
fosl redus la 1.91 la sută, fală de 2.26
Pentru a răspunde acestor în mai procesul tehnologic. Pentru eli tatea otelului" au fosl cilite si ana peralurii otelurilor, pentru a stabili cil a fost in luna ianuarie şi 2,25 la
trebări am cerut părerea unor ca minarea cauzelor care duceau la im- lizate de loli muncitorii. Ele au ridi viteza de turnare corespunzătoare. sulă cit e admis.
dre de conducere din combinat, punficarea metalului cu incluziuni cat probleme care ne-au ajutat. In La cuploarele nr. 7 şi 8 folosim deja
i Iată răspunsurile primite. nemetalice s-a extins procedeul de urma lecturării şi prelucrării lor, lermocupu pentru măsurarea tempe O
montare a garniturilor de turnare în mulţi dintre otelari s-au convins că raturii otelurilor. Ne vom preocupa Din declaraţiile care ni s-au făcui
flux, s-a trecut la ' înzidirca oalelor noţiunea de caii!ale nu se rezumă mai mult de calificarea si ridicarea reiese că materialele apărute au fust
IO A N DARÂM UŞ,
activist al Com itetului de
partid de la C.S. H unedoara.
„Dialogul despre calitatea otelu
lui“ a ridicat probleme deosebit de
interesante, care ne-au fost de un
real folos. In secţiile combinatului,
mai ales la oţelării şi laminoare, ini
ţiativa ziarului de a deschide o ase dc turnare cu rosturi mici şi la ştam- doar la a reduce rebutul, că ea e coli licori» muncitorilor. $i peni r u că penlru otelari si lamina lori dc un
menea rubrică a fost foarle apreci parea jgheaburilor de scurgere cu muli mai complexa. Si fiecare, la locul vorbim de viitor, deşi în general lur- real folos. Colectivele dc muncă au
ată. aceea, imediat după publica material bazic. de muncă, s-a preocupai mai mult nalislii ne dau fontă de calitate bună. acordat o mai mare preocupare îm
rea r imului material, organizaţiile In sectorul laminoare s-a extins dc respectarea procesului tehnologic. credem că ar fi bine, şi ei pol face bunătăţirii calilătii otelului, au luat
de |Srlid, sindicat şi U.T.M., cît şi laminarea la tolerante negalive. Pen In acest sens alenlia principală s-a asta, să îmbunătăţească mai mult ca şi aplicat măsuri eficace. Ca urmare,
conducerea combinalului şi conduce tru evitarea amestecului de şarje, în îndreplal înspre operaţiunile care litatea fontei. Acelaşi lucru l-as spu calitatea metalului s-a îmbunătăţii. LECiENOA
rile secţiilor au luat o serie de mă tre două şarje diferite s-a introdus condiţionează mai mult calitaleo. La ne şi muncitorilor de la fabricile de Totuşi, in această direcţie se mai pot
suri politico şi tehnico-organizaton- pauza de laminare. Au fost luate mă elaborare, de pi]d«’i. a existat mai produse refraclare. lace multe. In oţelării şi la laminoare
ce, menite să ducă la îmbunătăţirea suri pentru ambalarea, etichetarea şi mu 11 inleres pentru dezoxidarea ote există rezerve care, valorificate, duc
calităţii metalului. La indicaţia co marcarea corectă a produselor side lului. Aluminiul s-a introdus în bu la obţinerea unor realizări mai fru
mitetului de partid pe combinat, ma rurgice. căţi mici, iar ferosiliciul s-a concasat. Inq. M IH A I G RIG O RE, moase. De aceea, în viitor va trebui
terialele apărute la această rubrică Pentru asigurarea unei dezoxidări şeful oţelârîei M artin nr. 1. să se exlindă folosirea celor mai bune ÎNTRE 80*90% ÎNTRE 60-65% ¡NTQE 50-55% SUB
au fost prelucrate in grupele sindi Avem insă posibilitatea şi sîntem complete, fcromanganul s-a introdus In secţia noastră s-a făcut mult în procese tehnologice. să se acorde
cale, cu care prilej s-au făcut pro hotăriti să obţinem realizări mai in cuptor cu cinci minute înainte de privinţa îmbunătăţirii calitălii otelu mai multă atenţie controlului calită
puneri importante. Apoi, la nivelul bune. In cinstea Congresului parii- evacuarea şarjei. lui. S-a întocmii un plan de măsuri ţii otelului, ridicării calificării mun După ultimele dale sosilc dc la raioane, ritmul însăminţâlului la po
combinalului si al secţiilor s-a tre dului colectivul nostru s-a angajai In vederea eliminării incluziunilor peatru reducerea consumului de uti citorilor. rumb s-a intensificat. Cu toi timpul ploios, ieri s-au însăminţaţ cu porumb
cut la revizuirea planurilor dc mă să îmbunătăţească simlilor calitatea nemctalice, noi am tinut seamă de laj de turnare si eliminarea erupli- in cooperalivele agricole de produci»« din regiune pesle 1.000 ha. Rezul
suri referitoare la calitatea otelului şi produselor. Pe lingă măsurile pe care problemele dezbăluie în coloanele ilor. Astfel, lingoliere'e au fost dis Din declaraţiile lăcute s-a desprins tatele cele mai bune au fosl inregislrale în raioanele Sebeş şi Alba. unde
Ia întocmirea unor planuri mai bine le vom lua. dorim ca ziarul să ne a- ziarului şi am luat măsuri corespun puse mai bine pe podurile de tur Si ideea sprijinirii oleiarilor de către s-au realizat 354 ha. şi respectiv 278 ha. fn cooperalivele agricole din
chibzuite, care să cuprindă măsuri jnle şi in continuare. Calitatea ote zătoare. Astfel, am acordai mai mullă nare. Am trecut la experimentarea furnalisli, turnătorii de lingotierc, Cilnic, Sebeş, Reciu, Cârpiniş. raionul Sebeş. Cislei. Galda dc Jos. Buccr
mai eficace. Din măsurile prevăzute, lului nu depinde numai de otelari, atenlie pregătirii oalelor de turnare. maselotierelor din otel si la modifi muncitorii din fabricile de produse dea Vinoasâ. raionul Alba. Foit, Bobilna, Băcăinţi. raionul Orâşlie
multe au fost aplicate. In toate sec- ci şi de furnalişti, de colectivele în Aceslea se curăţă de impurităţi şi carea parametrilor constructivi ai refractare. De aceea, redacţia ziarului şi altele semănatul porumbului a fost terminal. In ultimele zile au fosl
ţii-le s-a întărit asistenta tehnică. In treprinderilor de produse refraclare. se montează corect pe irenuri. Cu lingolierelor. Cursurilor de ridicare nostru îşi propune să trateze in co luate măsuri penlru inlciisiiicarea insâminţării porumbului şi în celelalte
ginerii si tehnicienii au fost reparti de muncitorii de la turnătoria de lin- mare grijă se curăţă podurile şi pil - a calificării li s-a acordat o mai mare loanele ziarului si aspecte privind li raioane. Rezultatele obţinute nu sini însă pc măsura posibilităţilor. In r»-
zaţi mai judicios pe schimburi. De gotiere etc. De aceea, credem că ar niile de turnare. atenţie, lemalicile lor au lost revi vrarea unei fonte, a unor materiale ionul (ha s-au însăminfat ieri abia 7 ha. Nu se foloseşte cu mai multă chib/.c-
asemenea, s-a întărit serviciul C.T.C. fi bine ca în cadrul rubricii „Dialog Toi în urma apariţiei ciclului de zuite, Iar multe lecţii au fost axate refractare şi lingotierc de bună ca inţă capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor. In raioanele Haţeg, Iha
cu personal calificai, care manifestă despre calitatea otelului“ să se pu pe tema calităţii oţelului.
materiale amintit, unde s-au arătat litate. Orăstie şi oraşul regional Hunedoara unde semănatul porumbului est<
o preocupare mai mare pentru îmbu blice şi articole din aceste sectoare. si alte cauze care au influenţat ne Materialele apărute tn ziar ne-au L. DEMETER rămas in urmă se impune luarea tuturor măsurilor pentru a se folosi mi'
Judicios timpul bun de lucru.