Page 3 - 1965-05
P. 3

Hr.  3 i «                                                                                               Drumul  socialismului                                                                                                        P a f.  M




                                                                                                                                                            factor                                 C O L E C T I V U L  0 £  „
                                                                                                                    Calificarea —
                                                                                                                                                                                                   U L E U

                                                                                                                    hotărîtor  ai  producţiei                                                      Z'¿s/£/srer4/ es ron
                                                                                                                                                                                                    e£¿/c/rn cc/oosz/4


                                                                                                                                                                                                    . H J /? //ir// o /a  ez6/¿ ///r\
                                                                                                                      In  ultimii  ani.  Exploatarea  minieră   Rezultatele  bune  obligate  pc  linia   ezvreoe/zuzrjrrzros
                                                                                                                    Tcliuc  a  fost  dezvoltată,  modernizată   creşterii  şi  calificării  cadrelor   de   y /A /o 'r r â v r ’c o z x r c p i
                                                                                                                    si  înzestrată  cu  mecanisme  si  utilaje   muncil'ori  servesc  ca  punct  dc  pla­
                                                                                                                    de  ¡nallă  productivitate.  Metodele  s>   care  ¡n  pregătirea  schimbului   dc   V 'C/.vruzeso/ s¿ccrs¿
                                                                                                                    procedeele  noi  de  extracţie  se  deo­  mîine,  viitorilor  muncitori  calificaţi,   in ni/ucA or va ron
                                                                                                                    sebesc  de  cele  de  odinioară.  Nu  mai   capabili  să  stăpînească  cu  pricepere
                                                                                                                    sint  aceleaşi  nici  condiţiile  de  muncă   tehnica  modernă.   Ca  dovadă,   în
                                                                                                                    în  abataj.  Pa$i  însemnaţi  s-au  făcut   cursul  acestei  luni   vor  fi  deschise
                                                                                                                    pc  linia  introducerii  tehnicii  noi  în   9  cursuri  de  calificare  cu  140  dc  mun­
                                                                                                                    toate  compartimentele   producţiei.   citori.  Faptul  că  o  parte  din  cursanţi
                                                                                                                    Serrpcrclc  si  maşinile  de  încărcat   se  califică  in  meseria  dc  mecanici
                                                                                                                    au  pătruns  în  frontul  dc  lucru  al  mi­  pentru  foreze,  mecanici  peni ru  bul­
                                                                                                                    nerilor.  Transportul  în  subteran  este   dozere.  sc repere  si  artificieri,  rellec-
                                                                                                                    complet  mecanizat.  înnoirile  sint  evi­  lă  continuitatea  ce  există  în  pregăti­
                                                                                                                    dente  si  le  înlilnim  la  fiecare  pas.  rea  cadrelor.  Calificarea  a  15  labo­
                                                                                                                      Evidente  sint  la  E.M.  Teliuc  şi  efor­  ranţi.  15  electricieni  şi  20  manevranli,
                                                                                                                    turile  ce  se  fac  pc  linia  pregătirii  unor   răspunde  de  asemenea  sarcinilor  dc
                                                                                                                    cadre  cu  temeinice  cunoştinţe  tehni-   produclic.
                                                                                                                    co-profesionale.  In  ultimii  ani  comi­
                                                                                                                    telui  de  partid  s-a  ocupat  in  mod  sis­
                                                                                                                    tematic  de  găsirea  celor  mai  adec­ Baza  materială  —
                                                                                                                    vate  căi  dc  calificare  şi  ridicare  a
                                                                                                                    calificării  tuturor  muncitorilor.  Ţi-  factor  important
                                     OŢELÂR1A  MARTIN  Nr.  2  SE  IA  PROBA...                                     nînd  seama  de  faptul  că  nivelul  teh­
                                                                                                                    nic  al  producţiei  este  in   continuă
                                                                                                                    creşlere,  pregătirea  cadrelor  n-a  fost   Chiar  daca  muncitorii  cuprinşi  tn
                                                                                                                                                      cursurile  de  calificare  lucrează  efec­
                                                                                                                    limitată  la  sarcinile  actuale  alo  pro­  tiv  în  producţie,  asigurarea  unei  baze
                     UN  FRUMOS  DAR  DE  I  MAI                                                                    ducţiei.  Lărgind  sfera   cunoştinţelor   materiale  corespunzătoare  desfăşură­
                                                                                                                    profesionale,  s-a  mers  în  întimpina-
                                                                                                                                                      rii  în  bune  condiliuni  a  lecţiilor,  n-a
                                                                                                                    rea  îmbunătăţirilor  cc  vor  fi  aduse  ul­  fost  neglijată  Cu  o  lună  în  urmă,  din        L E  PETROŞANI
                                                                                                                                                      lipsă  de  spaţiu  adecvat,  cursurile  a-
                                                                                                                    terior  producţiei.
                                                                                                                                                      veau  loc  în  sala  dc  şedinţe  sau  in          F £ ¿ /c /r ¿   c¿r               ;  m  /
                                                                                                                                                      alte  încăperi,  improprii  expunerii  lec­
                                                                                                                                                      ţiilor.  Lucrul  acesta  stînjcnea  proce­         r o n  r tu # c /r o e //, /# 6 / a/f p //  r /r v /v /c /F /v // $ /
                Entuziasmul  sărbătoresc  a  cu­       « •   ■                  lingă  furnale  şi  Cheorghe  Iva$cu,   Utilaje  noi  —               sul  rie  invăţămint.  Improvizaţiile  (le
              prins  si  combinatul  siderurgic  hn-       ş i                  prim-Jurnalist  şi  loan  Lucoi,  Ni-                                 moment  nu  puteau  line  locul  sălilor           F í/iV C r/O M /? //  P F A 'F P u P F ¿ ¿ //F J  F £¿F  O S  -
              nedorean.  Coşurile  oţelăi iilor  insă                            colac  Ungureanu  si  Toader  Lavric,                                dc  (lasă.  Problema  sălilor  dc  clasă           r/M O FF //v r tis n r j!  ¿/jQ /A /nu/F  f p v p  /w  ¿ c r /v /
               fumegau  liniştire,  ca  in  oricare  altă  constructorii-alături  Jurnalişti,  si   mulţi   alţi  oameni   profesii  noi              a  frămînlal  mult  comitetul  de  partid,         /A !£ a O rM /O R --------
              zi,  semn  că  aici  sc  lucrează.  Inhale,                       harnici,  pricepuţi,  care  s-au  stră­                               conducerea  tehnico-ndminislrativă  si
                                                                                duit  să  obţină  realizări  de  seamă,                               comitetul  sindicatului.  In  cele   din
              toiul  îmbracă  ritmul  muncii  însu­  Acelaşi  ritm  de  lucru  ca  la  fur­  să  cinstească  asa  cum  se   cuvine   Inzeslrarea  minei  cu  utilaje  noi,   urmă.  căutările  s-au  dovedit  eficace.
               fleţite,  caracteristică  acestor   zile   nale.  La  cuptorul  1  se  turna  fonta   sărbătoarea  primăverii,  a  munci­  inexistente  pînă  acum  în  exploatare,   Două  încăperi   corespunzătoare  au
               premergătoare  Congresului  al  IV-   lichidă;  ¡6  cuptorul  3  se  apropia   torilor  dc  pretutindeni.  a  determinat  în  mod  firesc  apariţia   fost  transformate  în  săli  dc  clasă,  în­
                                                desarjarea;  cuptorul  5  se  ajusta ..                             de  noi  meserii.  Si,  în  bună  măsură,   zestrate  cu  mobilierul  necesar.  Aici,   C O / i D u C  £   ü â   A    *
               lea  al  Partidului  Muncitoresc  lla­
                                                In  cabina  dispecerului  l-am  iutii-                              necesarul  de  cadre  calificate  a  fost   cursanţii  isi  pot  completa  cunoştinţele   ¡N T D e p r i n d e  r / /   c / w  m     1
              man.  Furnalişlii  si  oţelarii,  cocsa-   nit  pc  tovarăşul  GheorgUe  Itădu-                       satisfăcut,  tocmai  prin  orientarea  jus­  teoretice,  urmărind  desenele  şi  sche­
               rii,  laminatorii  şi  aglomeratoi işlii   lescu,  inginer  sef  cu  oţelăriile  :  A  sosit  naveta  tă  a  cursurilor  de  calificare  si  dc  ri­  mele  ce  le  au  la  indr-mină.  Specific   r O G R A F / n   R f G / o m U - S I A T F j ! 1 '   ^
               erau  la  datorie;  aici  la  marile  a-   —  Eu  nu  sint  la  lucru.  A m   icnit                  dicare  a  calificării.  Din  cei  800  de   fiecărei  meserii.  în  sălile  de  cursuri
                                                doar  aşa..                                                         muncitori  cere  s-au  calificat  la  cursu­  se  găsesc  vitrine  cu  eşantioane  de   M l / N E O O A f í A   D & V A   ß
               grcgalc  siderurgice  munca  nu  în­
                                                 Era  acolo  şi  inginerul  Cornel  Dc-                             rile  dc  scurtă  durată,  numai  în  ulti­  minereu,  steril,  piese  de  schimb,  unel­
               cetează  niciodată...                                                                                mii  trei  ani.  aproape  100  muncesc  a-
                                                heleanu,  şeful  halci  si  Zaharia  Cos­  —  Piuă  acum  toiul  merge  bine  —                       te  de  lucru  etc.  Bogatul  material  in­  \C U P 0 /L F J U I  7 / l f / D f    P f'r O / /. l/CPA
                                               tco,  inginerul  şef  de  schimb   Cel   ne  spunea  maistrul  loan  Munlca-   cum  ca  mecanici  pentru  foreze,  pen­  tuitiv   înlesneşte  cursanţilor  înţele­                         ¡  m   i   V i
                                                din  urmă  ne-a  dat  citeva   relaţii  :  nu.  de  la  cocseria  din  Calau  Toate   tru  buldozere  sau  screpere.  Numărul   gerea  şi  aprofundarea  noţiunilor  teo­  • à   TOÑII R E    ruf/c   '//J ÍR A  /(/C O A / n  7  s / s /  <¿ c  ■
              Asistăm la  o  descărcare          —  Avem   o  zi  bună.  Şapte  cup­  cuptoarele  merg  in  plin  si  avem   mare  dc  mecanisme  si  utilaje  a  im­  retice,  legarea  lor  dc  munca  practică.   m    U T o e u  Dwfítv/OA/i(i/r/JOL/tí   r/   Uttjy
                                               toare  merg  in  plin.  De  fapt   s-a   posibilitatea  să  dăm  peste   plan   pus  calificarea  a  55  muncitori  în  me­  Aplicaţiile  practice  s-au  dovedit  deo­  ^ / i v    n u A /c a  o /v /n o e
                                               pornit  „tare“  de  dimineaţă ;  la  cup­  vreo  70—80  de  tone  semicocs  Oa­  seria  dc  mecanici  de  întreţinere  pen­  sebit  de  eficace,  transformîndu-se  de­
                                               torul  J,  echipa  lui  Ciocan  A lexan­  menii  lucrează  cu  spor.   Oprişor   tru  utilajele  miniere.  Acţiunea  de  ca­  seori  in  adevărate  colocvii.
                Pe  rină  a  ţisnit  fluviul  auriu  ;   dru  a  ţinut  să  meargă  la  demon­  leu.  Ciubotarul  Nicolae,  Florea  De-   lificare  a  îmbrăţişai  nu  mai  puţin  dc
               norul  de  sein tei  arunca  reflexe  pe   straţie  ..cu  un  buchet  cald“.   L-a   cebal,  Petroiţi  Florea  sint  printre   13  meserii,  rare  s-au  organizat  şi  au
              feţele  pline  de  sudoare  ale  oameni­  realizat  la  ora  5  ;  ?0  tune  otel  peste   animatorii  întrecerii.  Toţi  isi  Jac   funcţional  in  lot  atitea  cursuri  dis­                           •  .                —:—
               lor.  Cu  toţii  priveau  mulţumiţi  re­  plan  la  o  singură  descărcare...  /,'   datoria   Echipa  dc  lăcătuşi  con­  tincte.     Criteriul  de  bază  —                                                                    ¿este
              vărsarea  şuvoiului  de  fontă  plecat   drept,  „buchetul“  c  cam  greu,  dar   dusă  de  Nicolae  Pis  a  intervenit   Toate  cursurile  nu  funcţional  pe
              din  pintecul  dc  700  metri  cubi  al   merită  !               cu  succes  fa  o  defecţiune,  reme-   baza  întocmirii  judicioase  a  planuri­  producţia
              colosului  hunedorean.             î.a  cuptorul  <1  era  mai  multă  for­  diind-o  in  timp  scurt.  lor  $i  programelor  analitice  dc  şco­
                —  Ambele  furnale  —  şi  â  si  6  —   fotă  dcctl  in  toată  hala  Aici  se  lu­  —  Numai  dc  ar  i'cni  naveta,  să   larizare,  asignrindu-se  un  echilibru                         a y
              merg  excelent  —  ne-a  declarat  in­  cra  la  ,.rcce           nu  intirzie.m  descărcarea  îşi   ex­  ralional  între  diferitele   discipline.                                                      r.Df
              ginerul  loan  Ivaş,  şeful  de  schimb   —  Azi  dimineaţă  constructorii  de   prima  neliniştea  Anton  Cozmescii,   Pentru  a  imprima  un  caracter  cît  mai   Se  ştie  însă  că  cele  învăţate   tn
              de  la  secţia  a  li-a  furnale.  Sinlem   la  I C S I!,  au  început  reparaţia  ca­  adjunctul  şefului  de  sector,  prezent   real  conţinutului  tematicilor,  la  aceas­  şcoală  nu  constituie  clecit  începutul.  |
         r   -,  bine  aprovizionaţi  cu  minereu   si   pitală  a  cuptorului  IV  —  ne-n  ex­  şi  cl  la  baterii.  Cred  totuşi  că  va   tă  muncă  au  fost  atraşi  ingineri,  teh­  De-abia  in  munca  de  zi  cu  zi  se  con­
              cocs;  aglomeratoi iştii  si   cocsarii   plicat  inginerul  Costco  li  vedeţi:   veni  la  tim o:  nu  ne  lasă  hunedo-   nicieni  şi  maiştri  cu  o  bogată  expe­  turează  profilul  fiecărui  meseriaş,  se   —     .
              Si-au  făcut  datoria.  Aşa  cu  arem   lucrează  cu  multă  însufleţire  Au   renii  să  aşteptăm.   rienţă  teoretică  şi  practică,  buni  cu­  desăvirşesc   ( unoşlinlclc   teoretice.                r R ü v ° Ai r ,JL/W  AL  n ' "    .  .   '
              toate  condiţiile  să  depăşim  cu  mult   St  ci  angajamente. .  Sint  sigur  că   Şi  a  avut  dreptate  N-am  termi­  noscători  în  ale  mineritului,  oameni   Aportul  adus  in  munca  efectivă  pen­
              planul  zilei.                   ne  vor  preda  CttpLoriil  înainte   de   nat  bine  discuţia  că  s-a  şi  anunţat   care  au  manifestat  interes,  preocupa­  tru  realizarea  sarcinilor  de  plan,  com-   CDMBUSTISIlUlSfe^l
                —  Mai  ales  că  acum,  cind  in  oraş   lermett.  S-au   pregătit   temeinic   sosirea  navetei...  re  si  dragoste  în / creşterea  cadrelor.   pe|en|a  cu  care  muncitorul  rezolvă
              arc  loc   demonstraţia   oamenilor   pentru  aceasta  lucrare...               iz                    In  felul  acesta,  temalicile  cursurilor   multiplele  probleme  profesionale,  este   ID BE  W ¿fe   '  c-'
                                                                                                                                                      criteriul  de  bază  în  aprecierea  efica­
                                                                                                                    răspund  nevoilor  actuale  si  de  pers­
              muncii,  lingă  agregate  sint  oameni   Abia  atunci  ue-am  explicat  pre­                          pectivă  ale  producţiei.  Cel  mai  marc   cităţii  cursurilor  de  calificare/  Si  în
                                               zenta  inginerului  sef  pc  platforma
              de  nădejde  —  a  completat  Petru                                 A m   vizitat  in  ziua  dp  1  Mai  cî-   număr  de  ore  a  fost  afectat  cunoaş­  acest  sens  s-au  făcut  şi  se  fac  multe
                                               oţelărici;  nu  putea  lipsi   intr-nu   teva  secţii  de  la  Combinatul  side­
              Pleşca,  secretar\tl  organizaţiei   de                                                               terii  şi  însuşirii  tehnologiei  profesio­  lucruri  bune.  Dintre  toate,  am  reţi­  - ó & w
                                               asemenea  moment,  cind  inccpc  re­  rurgic  Hunedoara  si  Uzina  ..Vic­  nale  acordindu-se  prioritate  descrie­  nut  pc  cel  privind  urmărirea  cursan­
              partid  pe  schimb.  Priviţi-i  :  Ştefan   paraţia  unui  cuptor...  torieu  Că.’flu  I-om  văzut  la  lucru                           ţilor  dincolo  de  poarta  scolii.  O  di­
                                                                                                                    rii  procedeelor  si  metodelor  avansate
              Cazan,  maistru.  Petru  Lipsa,  prim-                            pe  harnicii  sideruipişti,  rare   ve­  de  muncă.  S-a  renunţat  o  se  mai  in­  plomă  sau  un  carnet  de  munrilor  ca­
              topitor,  loan  Dobre.  ajutor  dc  lu­                           ghează  Ungă  agrega1, c  chiar  si  n-   sista  asupra  unor  metode  dc  exploa­  lificat.  pot  să-si  piardă  din  valoare
                                                                                tunri  cînd  întreaga  ţară  e  în  sâr­
              pilor.  Aurclian  Andronăchescu,  ţa­  „Azi  nu  se               bă'care  Ei  sint  prezenţi  lingă  tur­  tare  învechite,  depăşile  de   vreme,   dacă  posesorul  lor  nu  continuă  să  ce
              pilor.  Rotea  Datau  dozator...                                  nai  şi  cuptor  pentru  ca  fluviul  de   care  nu-şi  mai  dovedesc  eficacitatea.   perfecţioneze  în  profesiunea  aleasă.
                                                                                                                    Acestea  ou  fost  de  fapt  scoase  din
                Am   intîrziat  in  fala  furnalului   aitfe!“                  foc  al  patriei  să  curgă  mereu,  cu   program.  Acolo  unde  prin  natura  pro­  La  E.M.  Teliuc,  pregătirea  profesio­
                                                                                                                                                      nală  continuă  s<  în  abataj,  Ia  strung
              5.  Spectacolul  oferit  la  descărcare                           rl"h't  sporit,  făcind-o  mai   puter­  fesiei  lor  muncitorii  vin  în  contact   sau  în  atelier.  Sub  îndrumarea  mai­  f e l i c i t a   p e   r o n   s a l a r i a ţ i i   c.u 0CAZ ia\
                                                                                nică,  mai  frumoasă:  sint  mereu                                                                          ZILEI  0E  1  MAI  PEN T R U   REALIZĂRILE
              c  de  o  tară  frumuseţe.                                                                           ru  probleme  mai  multiple,  s-a  avui   ştrilor,  tehnicienilor  si   inqinehlor,
                                                                                nrezenţi  la  datorie  ocn'ni  a  face
                —  Deşi  il  privim  in  fiecare  zi  de   Cind  am  ajuns  Ia  Călău  se  des­  faptă  cuvinlul  partidului.  în  vedere  includcre.-i  unor  discipline   muncitorii  învaţă  necontenit.  Î51  lăr­  O B Ţ IN U T E   ÎN  PFiO D uCTiE  Si  u t   U R E A Z Ă
                                                                                                                    noi  în  pregătirea  şi  calificarea  mun­
              citeva  ori.  ni  se  pare  mereu  nou,   cărcare  furnalul  nr.  3.  Ca  şi  fn  alte  ocazii,  munca  sl-   citorilor.                gesc  si  consolidează  cunoştinţele  pro­  N O I  S U C C E S E   ¡N  MUMCA PE  VIITOR
                                                                                                                                                      fesionale  si  de  cultură  generală.
              mereu  mai  frumos  —  spunea  in­  —  Am  avut  o  descărcare  bună  derurcnşiitor  a  fost  spornică  in  ziua   Iii  prezent,  la  exploatare  funcţio­  Asa  cum  mv'elul  tehnic  at  produc­
              ginerul  Ivas.  In  plus.  aţi  avut  pri­  —  ne-a  declarat  maistrul   Emil  dc  I  Moi.  Cei  din  Hunedoara  au   nează  patru  cursuri  de  calificare  in   ţiei  nu  stă  pe  loc,  nici  pregătirea  nro-
              lejul  să  asistaii  la  o   descurcare   U’olnor,  şeful  de  schimb  Cum  con­  produs  peste  plan  33.0  tone  fontă   meseriile  de  mineri,  ajutori  mineri,   fesională  nu  cunoaşte  limite.  A  le
               foarte  bună  —  „p l i n ă c u m   îl  spu­  diţiile  ne  sint  foarte  favorabile,  vor   şi  123  tone  oţel  martin :  cei  din   strungari  si  lăcătuşi,  frecventate  de   rezuma  la  cunoştinţele  dobindue  in
              nem  noi.                        fi  bune  si  celelalte  desrărcări  Dc   Calau  17  tone  fontă  si  500  tone  sc-   1)1  muncitori.  Pentru  că  meseria  de   scoală  Înseamnă  a  bate  pasul  pe  loc.
                I-am  lăsat  pe  jurnalişti   să-si   fapt  azi  nu  se  poate  altfel  ;  e  doar                 miner  iinj>lică  o  pregătire  mai  com­
                                                                                micocs..  Frumos  buchet  oierii  săr­  plexă,  în  programa  de  calificare  si-au   Si  dc  aici  pînă  )a  sablonizare  si  ru­
              continue  lucrul  si  nm  pornit,  îm ­  sărbătoarea  muncit.  Şi   Jurnaliştii   bătorii  muncii!   găsit  locul  cuvenit  unele  discipline   tină  nu  e  docil  un  pas.  Lucrul  acesta     COtLECTIlVUa.  IDE  .
              preună  cu  oalele  de  fontă,  către   asa  fnteleg  s-o  cinstească..                              noi  ca   topografie  minieră,  organiza­  nu  se  înlîmplâ.  Cursurile  de  ridicare
              oţelăria  a  ll-a.                 Iu  dimineaţa  de  1  Mai  au  fost         N.  ANDRONACHE        rea  şi  planificarea  producţiei,  meca­  a  calificării,  organizate  pe  specific  dc
                                                                                                                   nica  şî  rezistenta  materialelor  ele.                                                       R  U T O B A  Z  E I
                                                                                                                                                      meserii,  dan  putinţa  muncitorilor  să
                                                                                                                   Aceasta  fără  a  minimaliza  cu  nimic
                                                                                                                                                      |m;1  pasul  cu  noutăţile  ivite  ¡11  spe­
                                                                                                                   rolul  si  locul  pe  care  trebuie  să-l  o-
                                                                                                                                                      cialitatea  lor.                                          IRIA.  BRPD
                                                                                                                   cupc  materia  de  bază :   tehnologia
                                                                                 dragă"  de  Dorn  Popovîci  :  „Tara  hol­  profesională.                          SEBASTIAN  TRIJŢA                           rru c /T A   /'ajerego/  s a u c o l e c t / v o f
                                                                                 delor  bógale”  de  HiJdn  Jerea ,■  „Firi­                                                                                    MUNCA, E>Fa/ r p o  RE ZU/ TA TEZE 0 8 7 /NUEE
                                                                                 cel  floare  cu  rouă"  —  prelucrare  de                                                                                     //V PE A //Z A R E A   P¿AA/¿/¿ ¿/A  DO/O//VDU-/
                                                                                 Ştefan  Androide;  12.30  Melodii  de
                                                                                 dragoste  si  jocuri  populare;  13,03   CO¿£Cr/í'¿// OS                                                                      NOi  L UCCE S E   / v  AC/ /  v /r   7 EA DE V //70P
                                                                                 Concert  de  prînz;  13,45  Prclucr;lri
                                                                                 cor.de  de  Georgc  Simonis,  Gheorghe   Â l   Á ( /r O S ¿ ? £ / / 4 7 A
                                                                                 Şoima  si  Nelu  íonescu  ;  14,00  Recital
                                                                                 de  operetă  :  Valeria  Rădulesru  si   V  U lé c C t/c i  fo f/ 5& /< ?r/â///
                    C IN E M  A.               druliţă  de  la  Iaşi" î  jocul  „Fecioreas­  Anton  Neqoilcscu  ;  ).\05  Pagini  or­  (//O  C<9C/fO / À u /oÓ 6> ?es p e n  -   L   ţ  j                             C C ? E U O U C £ # £ A
                                               ca* :  „Cind  treci  bade  pe  la  noi"  —   chestrale  din  muzica  uşoară ;  10,00
                                                                                                                             '  u r e a z à   s m p o r / à n / e  s u c ­ Is m
                                               cin loc  muntenesc;  „Horă  dobrogea­  Melodii  populare,-  Hi. 15  Pagini   de   t r o f r o m o ê S c J e  r e z o / f e / e
              DEVA  :  Cu  bicicleta  spre  Lună  —                              vitejie;  17.15  Muzică  uşoară  inter­
            cinematograful  „Patria" ,  Există  un  o*   nă";  „Pe  uliţa  dorului"  —  cîntec  de   pretată  de  Virginia  FotIy  si  Alexan­  p 6 / / f ? u / e  / n p r o c / u c / / e  S /                       f,XPL O A TÁ.Q// MINIERE
             semencn   flăcău  —  cinematograful   dragoste  din  Oa$ i  Brează  din  Azuga   dru  J u l a ;  18,00  Luminile  rampei  —   Je
                                               şi  Briu  din  Balş ;  „Neicută  de  dorul
             „Arta";  PETROŞANI:  Strigătul  cor­  tău"  —  cinice  oltenesc;  „Joc  de  doi”;   din  spocMcolele  T.OB.  (reportaj  mu­                                                                           f V    ;       k M U A / C E l L i l
             le:  —  cinematograful  „Republica";                                zical);  18.35  Melodii  populare  inter­  icose  i o   v n f o r                                                                           CUOCdZ/A Z //F /  D E /M A /
            Tovarăşii  —  cinematograful  „7  No­  12,40  Piese  distractive  interpretate   pretate  de  Elisabeta  Pnvcl,   Coste!
            iembrie” ;  LUPEN1  :  Zborul  întrerupt   dc  fanfară;  1-4,10  „O  melodic  pen­  Moisa  si  Aurică  Piculcatâ ;  10,05  Pie­                      fm  ■   i n                                       \    ^  EOF/ /V O A /C /F O P !// /M //Y F /P //
            —  cinematograful  „Cultural" ;  SIME-   tru  line”  —  muzică  uşoară  româneas­  se  de  estradă;  10,50  Vă  invităm  la                         ------------a ._____                                 \  rF E /A //C /F A /// S/F U /V C F /O /V A R /f
                                               că.  „Ciut  de  draqul  tău"  dc  Tcniîslo-
            RIA :  Trama  —  cinematograful  „Mu­  cle  Popa ;  „O  dată  în  viată"  de  Nico­  dans   20,30   Noapte  bună,  copii  :
            reşul";  ALBA  IUL1A:  40 de minute pînă                             „Muşeţelul”  —  poveste  de  Domnita                                                                                                 P F A /E R O SU E C F SF E F O B 7/rV O F £
            in  ¿ori r  Solie  pentru  un  australian  —   lae  Kirculescu ;  „Cînd  mă  vei  iubi'   Moldoveunu ;  23,05  Muzică  uşoară  şi                                                              fe  f  M   Ş / ¿ F  D O G E ŞT E    j  /vu /V C À  i
            cinematograful   ..Victoria";   SEBES*.   de  Ştefan  U'ardos;  „Pentru  ochii  l«rn"   de  dans.                                                                                                 ¡V f   ■
            Yokmok  —  cinematograful  „Progre­  dc  Constantin  Bîrsan;  „Poate  chiti
            sul";   Bato  toba  —  cinematograful   si  tu  aceeaşi  melodie"  de   Gherasc
                                               Dendrino;  „Iubesc,  iubesc"  de  Ion
            ♦.Sebeşul";  ORAST1E;  Doi  in  stepă   V a s i l e s e ;  „L1 n  cînlec  dc  dragoste"   TELEVIZIUNE
            •—  cinematograful  „Patria” ;  Colabo­                                                                                     ^conducerea  %no¿                                                     u b j o C C 3 i P ( i r
            ratorul  Ceka  —  cinematograful  „Fla­  de  Radu  Şcrban :  „Te  iubesc  de  mult"                                                                                            í k r    - ,    ^
            căra"  ;  HAŢEG:  .Rezervat   pentru   de  Florentin  DHmar;  „De  ziua  ta”  de   10,00  Jurnalul  televiziunii t  10,20
            moarte  —  cinematograful  „Popular",-   Aurel   Giroveanu  ;   15,34   Muzică  Laboratorul  micului  chimist  ;   20,00  0JÍ&  FABRICII«U ÍBrif  PETIKSTI                                        i  ï  r  e  t  o  m  r  e  i   ^
            K)>.\D :  Viată  uşoară  —  cinematogra­  populară  ceruiâ  de  colectivul  Între­  Transmisiunea  spectacolului  de  gală                                                                / J i
            fii.  „St.  roşie";  I.ONEA :   Musafiri   prinderii  industriale  „0  Martie"  din   al  festivalului  studenţilor  din  Bucu­   fifA re o u /c o /e c //y  (/em o/?C 3
            ciudaţi  pe  muntele  rip  gheată  —  ci­  Sighişoara,   regiunea   Braşov  si  dr   reşti  (partea  I);   21,00   „Cintárcala  r   ¡* fíctA)"0  fienfru rezu/fsfe/e oó/znote
            nematograful  „Minerul” ;  ILI A  :  Cerul   membrii  cooperativelor  agricole  de   sclavă".  Filmul  este  o  comedie  muzi­
            Si  mocirla  —  cinematograful   „Lu­  produclic  din  Grimleni.  regiunea  Ol-   cală  realízala  după  o  opereta  a  lui   f-C   In re a //zd  re a p /a n u /o z                              PFZJC /rA  CU O C A //A   F n ¿  7 D F  7F7A/
            mina".                             lenia,  Călacea.  regiunea  Cluj  si  Ama­  Nikolai  Slrelnikov.  In  încheiere:  Bu­         proc/uc/ze s//e urează no/suc-               S 9 ^ D »           DE-  7 0 7 / S A / J  P /A  7 //P /N /P u P F ////E J /F IE
                                               ra.  regiunea  Galaţi;  16.15  Valsuri;  letin  de  ştiri.  Buletin  meteorologic.                                                             ^     ‘
                                               17,30  Pe  if’mo  industriale:  „Ritm  si                                                     c e s e  / n   v u t ó r                                         < DSF/NOEF /N P R O D U C E /F  ZX)D, A /D O  Z E
                      11  4  I> I O            calitate"  la  uzinele  „Vulcan"  si  „Gri-  I£ide¿m  meteorologic                                                                                             rr?E W P /A A //F  SU C C ESE /N   /'//P O P
                                               vîln  Roşie";  17,55  Muzică:  18.05  Me­
              PROGRAMUL  1 :  5.06  Concorl  dp   lodii  populare  îndrăgite  de  ascultă,   PENTRU  24  ORB
            dimineaţă ?  0,07  Muzică  uşoară;  0,35   lori;  10,40  Cintă  Paul  Ankfl  i  20,00
            Jocuri  populare;   7,15  Piese  instru­  Radiogazeta  de  seară  ;  20,30  Melodie   Vr.-me  uşor  nestabilâ   cu  cerul
            méntale  de  estradă;  7,30  Sfatul  me­  si  ritm;  21,30  Să  dansăm;  22,20  „In   schimbâlor,  mai  mult  noros  ziua  si   CUPtMEJUL                     M E
            dicului  :  Vitaminizarea  organismului   liniştea  nopţii”  —  muzică  uşoară.  cu  înseninări  noaptea.  După-amia-
            primăvara  ?  7,45  Formaţii  de  muzică                              za  vor  cădea  averse  de  ploaie  în­             COlECmUl                            D£ C
            uşoară  :  Moría  Ropcea,  Eddie  Barclay,   PROGRAMUL  II  :  7,35  Muzică  n-   soţite  de  descărcări  electrice.  Viu­
            Paul  Gbcnler,  Dalibor  Brazda,  Sieq-   soară;  8.00  Melodii  populare;  8.35   lui  va  suda  potrivi*  din  nord  şi    m u sn /iv /                      b epM v r/a r/E
            frierl  Mai;  8,0-4  Cintcce  pe  versuri   Muzică  românească  de  estradă  ;  0,-45   nord-vest.  Temperatura  aerului  sta­     } / U M £  O O A f t A
            de  Maria  Banu$ :  „Ecouri"  dc  Ion  Chi-   Melodii  distractive;  10.05  „Sâpfăinl-   ţionară;  ziua  va  ii  cuprinsă  între  13                                                                  HUNEDOARA
            rescu  ;  „La  o  margine  de  drum"  de   na  culturii  cehoslovace"  —  muzică   şi  10  prade,  iar  noaptea  înde  1  şi       r ff//C/M er ron SA/jSR/ar//
            Acliim  St oi a (-  „Cînlec  de  mină"  de   populară;  11,15  Muzică  uşoară  din   4  grade,  local  mai  coborîlă.               > reasruíu/                                  PM      t ( R
            Gnqorr  Florian ;   0.00   Cîntcce   si  filmele:  „Dragoste  la  zero  grade",                                               F é .    1 e r u /r - u  e z / u /  r r / r / r  o s / / / / u    ¡e/ t p e g u i   3 4  u   c o ¿ F c r / v o s
            jocuri * populare ;  10.30  Călăloric  mu­  ..Umbrelele  din  CV*rbourq",  „Chila-   PENTRU  URMĂTOARELE  3  7II.E                                                                           M U 7U C À   C U 0 C 4 Z / A  Z7¿F7 D é  7 M 4 /
            zicală   11,30  Melodii  populare  din   role   dragostei",   „Pe   răspunderea                                            C 3 4 ,   >  \r r /A /P o o o u c r / r  & ¿ r o o e / s r z
            diferite  regiuni  ale  larii.  Hangul  si   mea",  „Ceraseila";  „Favoritul  nr.  13";   Vreme  schimbătoare,   cu   cerul    A  '/ L i/ z c / s c / r c z s r  / / /                       P E N T R U  R F Z U l  r A  7 E ¿  f  O8 T/A/O EF
            Bătula  moldovenească ;  „Dorul  meu   12,15  „Pe  ogoarele  patriei"  —  emi­  noros  ziua  si  cu  temperatura  la  în­               OE:  V U  r o o                                     ¡N P P O D U C T /F  5 /¿  E  U R F A Z J N O / SUC
            pe  unde  trece"  —  doină  bănăţeană;   siune  de  cîntecc.  „Mîndre   ogoare"   ceput  staţionară,  apoi  în  creştere                                                                                      C P S S / / V  V//EQÆ
            .Holâ  din  Prahova",  cîntecul  „Mîn-  de  Sabin  Drfigoi,-   mea  e  tara  uşoară.
   1   2   3   4   5   6   7   8