Page 31 - 1965-05

NR. 3223 Drămui socia /ag. 3*0

ÎN PREAJMA ÎNCHIDERII ÎNVĂTĂMÎNTULUI DE PARTID SI POLITIC U.T.M. Ciclu de conferinţe pentru medici

SÁ PREGĂTII TEMEINIC si farmacişti 5 teme dintre care pot fi amintitei
„Mişcarea comunistă mondială, cea
mai influentă forţă politică a cdntem-
poraneilăin", „Posibilităţi de inves­
Pe lingă Cabinetul raional dc parlid
Brad a (ost organizat in acest an un tigaţii în medicină, în lumina teoriei
cunoaşterii“,
marxist-lennusAe
a
ciclu de conferinţe pentru medicii şi
IE RECAPITULATIVE farmaciştii care lucrează în mediul „Concepţia dialectică şi metafizică a-
şnpra medianei si a rolului ei social",
rural.
Expunerile ce se prezintă în fata „Probleme ale cauzalităţii iu medi­
cursanţilor sînt întocmite din timp cină“.
Tu toate cercurile ţi cursurile în- do Statistică. De asemenea, studierea P.M.R., de Istoric a P.M.R., economie de călre cadre medicale bine pre­ IOAN BISTRIANU
vătămirdului de parlid. de la oraşe yi aprofundarea hotârîrii plenarei C.C. concretă ele. Asemenea masuri au gătite. directorul Cabinetului raional
la universităţile si şcolile serale de <iI P.M.R. din 14— 15 aprilie a.e.. a luat şi comitetele raionale si orăşe­ dc partid Brad
inarxism-leninism. se iac în aceste hotăririlor conferinţelor raionale si neşti de partid din Alba, Brad, Petro­ Pînă în prezent au fost susllnute
zile pregătiri pentru convorbirile re* orăşeneşti de parlid, si o altor ma­ şani şi altele.
c apilulalive. pentru examenele de ab­ teriale care vor fi publícale, trebuie In scopul pregătirii cît mai temei­
solvire şi rle sfirşit rl(' an. Pe baza să stea în alenlia propaqandistilor si nice a convorbirilor recapitulative,
consultării unui mare număr de lec- a tuturor cursanţilor. cabinetul regional dc partid a sta­ I.I.L. METALURGICĂ BUCUREŞTI
nri. propagandişti si cursanţi, cabi­ In lumina recomandărilor cu pri­ bilit tematici orientative pentru toa­
netul regional. organizaţiile raionale vire la închiderea invâlăminlului de te cercurile şi cursurile dc parlid. La
si orăşeneşti de partid si de U.T.M., partid si politic U.T.M. au fost luate stabilirea tematicilor s-a plecat de la
in lumina recentelor recomandări au si alic măsuri. Astfel, s-au stabilit ideea că sfera învătămîntului de partid
elaborat planuri de măguri concrete zilele în care vor avea loc consultaţiile a devenit mai cuprinzătoare, că ea Şoseaua lanculuî nr 43
în vederea Închiderii in bune condi- colective şi pe forme de învâtămint. trebuie să răspundă permanent inte­ Raionul 23 August
ti 11 ni a anului de invătăminl. Accen* Comitelui raional de parlid Alba si resului crescind al membrilor şi can­
tul prinripal, in cadrul măsurilor or­ Comitetul orăşenesc de partid Hune­ didaţilor de partid pentru luarea si Teleion 35.14.14
ganizatorice, vo (i pus pe înarmarea doara au luat măsura ca la consultaţii dobindirea de cunoştinţe politice,
cil mai temeinică a propagandiştilor. Si la preseminarii să participe si to­ ideologice si economice cit mai bo­
Pentru aceasta, în oraşe şi la cen­ varăşii din colectivele obşteşti de gate. execută pe bază de comenzi, produse din urmă-
trele de raion, vor fi organizate pre- pe lingă cabinetele de parlid. In felul Aceste tematici au fost trimise tu­
semlnarii cu propagandiştii. La aceste acesta, contribuţia tovarăşilor din turor comitetelor raionale şi orăşe­ toarele domenii de producţie :
preseminarii ei vor rest ud in şi dez­ colectivele obşteşti la acţiunile de neşti de partid care au posibilitatea
bate unele probleme din Declaraţia închidere a învătămîntului de partid
din aprilie 1964 a partidului noslru, si politic U.T.M., va fi mai concretă, să Ic completeze potrivit cerinţelor — Piese brute turnate din fontă cenuşie şi metale
din fiecare cerc şi curs.
Cuvînlările tovarăşului Gheorghe mai eficace. neferoase ;
Ghcorqhiu-Dej la cea de a XX-a ani­ Dc un real folos pentru propagan­ Comitetele raionale şi orăşeneşti de
versar«1 a eliberării României de sub dişti şi cursanţi este participarea parlid au in atenţia lor şi organiza­ — confecţii metalice din tablă şi profile uşoare ;
jugul fascist, scrisoarea adresată Ma­ membrilor biroului si ai comitetului rea unor expuneri sau consultaţii co­
rii Adunări Naţionale ; Cuvîntărilc raional sau orăşenesc de partid la lective pentru cursanţi în legătură cu — robineţi (vane) din fontă STAS 1518; 1519 şi
conducătorilor rle parlid si de slat la activitatea de pregătire şi desfăşurare unele probleme dm Declaraţia parti­
mitingul de doliu : Darea dc seamă in bune conditiuni a convorbirilor *e- dului noslru din 1964, formarea limbii 2550 ;
asupra înfăptuirii Planului de Stal pe capitulative. In acest scop au fost în­ Si a poporului român, creşterea rolu­ — apometru, toate dimensiunile ;
anul 1964 si cu privire )a Planul dc tocmite grafice oare indică ziua, ora, lui dc conducător al partidului in e-
Slat pe anul 1965, prezentate rle tova­ locul si cine participă la convorbi­ tapa actuală ele. Aceste expuneri si — hidranţi subterani ;
răşul Ion Gheorghe Maurer la sesiu­ rea recapitulativă respectivă. Biroul consultaţii vor ii de un real folos în
nea Marii Adunări Naţionale din de­ Comitetului orăşenesc dc partid Deva, pregătirea cit mai temeinică a convor­ — compresoare pentru hidrofor;
cembrie 1964; Raportul prezentat de spre exemplu, a stabilit ca secretarii birilor recapitulative, în înţelegerea
tovarăşul Aurel Vijoli cu privire la comitetului să participe la convorbi­ mai profundă a politicii partidului — maşini universale pentru tîmplărie ;
proiectul Buqotului de Stat pe anul rile recapitulative care vor avea loc noslru în problemele majore ale con­ — manşoane joncţiune şi derivaţie ;
1965; Comunicatul Direcţiei Centrale in cercurile de studiere a Statutului temporaneităţii.
CS. HUNEDOARA. Laminorul de — cutii terminale pentru montarea cablurilor sub­
750 mm. Aspect de la expediţia la­
minatelor. terane ;
A S IG U R Â N B A Z A F U R A JE R Ă Tolo r V. ONOIU — stative pentru planşete desen ;

— oale şi aparate de condens ;
— reductori de presiune de la 10—4 atm. şi 4—0,1
In economia raionului Sebeş, n- anima-lelor le e.şle asigurată baza fat înspre sporirea suprafeţelor cul­ cele 202 ha păşune au fost făcute
lăluri de cultura cerealieră, un loc furajeră in cea mai mare parte de tivate cu lucerna datorită faptului de mîntuială, ceea ce reclamă cu­ s c u r t atm. ;
important îl ocupă creşterea ani­ pe cele aproape 11.000 ha păşune. că aceasta are o durată de produc­ răţarea din nou a întregii suprafe­
malelor. Păşunile inlinse, pricepe­ Ţinînd cont de aceasta, consiliul ţie inai Jungă, dă o cantitate mai ţe. Slabă preocupare a dovedit in — aeroterme şi ventilatoare ;
rea si hărnicia ţăranilor coopera­ agricol raional a îndrumat condu­ mare dc masă verde la ha şi poa­ această direcţie şi conducerea co­
tori lac ca an de an cooperativele cerile cooperativelor agricole de te fi folosită sub formă de făină $i operativei agricole de producţie din 0 Artiştii amatori ai cooperativei — maşini de lablat fondant;
agricole de producţie să-şi sporeas­ producţie să se preocupe cu loală pentru creşterea porcilor sau a pă­ Dobîrca, care nu s-a preocupat de agricole dc producţie din Simeria au
că efectivele de animale. O dată răspunderea de curăţarea şi Ini re­ sărilor. In multe cooperative agri­ mobilizarea cooperatorilor spre a desfăşurat in ultimii doi ani o bo­ — maşini de spălat rufe de 50 şi 10 kg capacitate ;
cu aceasta se impune însă ca o ne­ ţinerea păşunilor astfel ca acestea cole dc producţie cum sini cele din ieşi in masă la curăţatul păşunii. Nu gată activitalc. Formaţia dc teatru, — centrifugă de stors rufe de 50 kg capacitate ;
cesitate asigurarea unei baze fura­ să poată fi folosite cît mai intensiv, Daia, Doştat, Sebeş, Draşov şi al­ o de mirare că in această unitate, recitatorii şi soliştii vocali au pro-
jere corespunzătoare, atîl prin fo­ să dea o producţie cît mai mare de tele, unde consiliile de conducere cu un sector zootehnic dezvoltat, 7.entat numeroase spectacole in ora­ — aparat de umplut sifoane cu 2 şi 3 umplutori ;
losirea mai intensivă a păşunilor masă verde la hectar. Măsurile in- au avui permanent in alenlie asi­ păşunile siivt slab întreliuule din şul Simeria şi satele: Tîmpa, Cârpe*
şi finetelor, cil şi prin extinderea treprinse în această direcţie dove­ gurarea unor furaje de calitate s-au care cauză ele dau o producţie scă­ niş, Băcia, Rapoltul Mare, Siiitandrci. — dulapuri vestiare, fişele şi clasoare metalice ;
suprafeţelor cultivate cu plante de desc că a existat şi exislă în con­ insămînlat cu triloliene cîte 150-250 zută de masă verde. Sintuhalm etc.
nutreţ. De canliialea şi calitatea fu­ tinuare o preocupare susţinută pen­ ha. De asemenea, cooperativele a- In prezent artiştii amatori, sub în­ — staţii pentru regenerat ulei.
rajelor ce se dau in hrana anima­ tru a spori productivitatea păşuni­ gricole din raion, pentru a suplini Consiliul agricol raional îşi pro­ drumarea tov. Aurel Marmescu. pre­
pune ca si în continuare să se pre­
lelor depinde nu numai sporirea lor. In general putem spune că în eventualele deficite în ba-lanta fu­ ocupe cu loală răspunderea de în­ gătesc un nou spectacol. (EMIL CRC-
numărului, ci si creşterea produc- această primăvară consiliile de con­ rajeră. cullivă pe suprafeţe toi mai ŢU — corespondent).
livilătii acestora. ducere ale cooperativelor au mobi­ mari trifoliene în cultură ascunsă. drumarea cooperativelor agricole © Brigada artistică dc agitaţie
de produclie în sensul ca acestea
Pentru a vedea felul în care co­ lizat cooperatorii şi au curălat pă­ La cooperativa agricolă din Daia, să valorifice mai larg toate posi­ n sectorului mecanic I de la Uzina
operativele agricole de producţie şunile de spini, au executat lu­ spre exemplu, s-au insăminţal în bilităţile pe care le au în scopul mecanică Cugir a prezentat recent,
din raion se preocupă de asigura­ crări de nivelare si de îngrăşare a cultură ascunsă 150 ha., dar la cele lărgirii baze-i furajere si îmbună­ în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi
rea unei baze furajere corespunză­ acestora. Pe lingă faptul că în în­ din Clinic si ApolduJ de Sus cîle tăţirii ca-Jităţii acesteia. Pentru vi­ inginerilor din cadrul sectorului un
toare, nc-arn adresat tovarăşului tregul raion s-a curălat arboretul 80 ha. itor, vom acorda o mai mare aten­ Inimos program artistic. Membrii bri­
Ioan Nislor, inginer cu baza fura­ izolat la cooperativa agricola de Referindu-ne Ia stadiul în care se ţie sporirii suprafeţelor cultivate
jeră la Consiliul agricol raional producţie din Doştnt s-a defrişat de nllă pregătirea şi asigurarea bazei cu lucerna, urmărind modul de com­ găzii — Sărătean Elisahcla. Gurdu
Sebeş, cu rugămintea dc a ne rela­ arborele o suprafaţă de peste 8 ha. furajere în cooperativele agricole portare al acestea plante. Jn raio­ Marin, Ghibu Aurelia, Trcfeşlean Mi­
ta despre pregătirile care s-au fă­ La cooperativele agricole de pro- de producţie din raionul Sebeş, pu­ nul Sebeş sînt încă mari suprafeţe oarei, loncseu loan, llîrccnga Zcno-
cut pînă în prezent şi măsurile ce duclie din Apoldul de Sus si Sebeş, tem aprecia că au fost luale măsuri plantate cu pomi si care la ora ac- via — au fost îndelung aplaudaţi pen­
se vor lua în viilor in această di- consiliile de conducere au lyn«t mă­ eficiente. Dacă şi recoltarea se va lyată sînt inţelenile. Pentru . a spori tru programul prezentat. (GHEOR­
reclie. Iată ce ne-a răspuns inter­ sura Ae a îngraşă cîle 5(J ha păşu­ face la timp, dacă păşumJe. vor Ji productivitatea acestor terenuri, GHE STEL1AN — corespondent).
locutorul nostru : ne, iar la cea din Pianul de Jos folosite in mod raţional, animalelor vom extinde experienţa cooperati­ © La Rapolt. oraşul regional Deva,
— Din experienţa anilor treculi s-au executat lucrări în complex, le sînt asigurate condiţii de furajare velor agricole de produclie din căminul cultural şi asociaţia sporti­
am tras învăţăminte preţioase pri­ suprainsâminlîndu-se o suprafaţă corespunzătoare. Există insă în ra­ Gîrbovn. Daia, Pianul de Jos şi al­ vă „Recolta" au organizat o dumini­
vind asigurarea unei baze furajere dc 50 ha. O atenţie mare om acor­ ion şi unele conduceri ale coope­ tele co.re au desţelenit terenurile că cuUural-arlistică. Programul ma­
corespunzătoare şi ne-am convins dat în acest an sporirii suprafeţelor rativelor agricole care. deşi au con- pe care se află livezi şi le culti­ nifestărilor a cuprins: simpozionul li­
O dată mai mult de faptul că hrana cultivate cu trifoliene şi alte plan­ dilii optime să asigure o bază fura­ vă cu plante furajere. Vom urmări terar: „Viata fericită a tineretului din
animalelor depinde în mare măsură te de nutreţ ca : borceag, sfeclă fu­ jeră coresDunzătonre pentru ani­ apoi ca de îndată ce s-au recoltat
de felul în care se pregăteşte a- rajeră etc. Fată de anul trecut, în male, neglijează în mod cu lotul păroasele, să se cullive pentru masă R.P R ”, meciuri de fotbal, vizionări
ceasta încă din primăvară. Coope­ 19G5, pe raion s-au însămînlal în nepermis acest lucru. La Presaca, verde cît mai mult porumb, in fe­ colective la televizor şi o seară dis­
rativele agricole de producţie din plus cu borceag, sfeclă furajeră si spre exemplu, mai trebuie efectu­ lul acesta considerăm că toate co­ tractivă. (ION SOTÎNGĂ — directorul
căminului culturali.
raionul Sebeş deţin în momentul de alte plante peste L50 ha. iar cu tri­ ate lucrări de curăţare pe o supra­ operativele agricole din raion vor
faţă aproape 14 000 capete bovone, foliene peste 750 ha. Numai Ia lu­ faţă de peste 100 ha. iar la coope­ reuşi să asigure pentru animale © Pe scena Casei raionale de cul­
din caro circa 5.000 vaci cu lapte. cerna suprafaţa cullivală în acest rativa agricolă de produclie din o bază furajeră bogată şi de bună
In perioada de primăvară-loamn«^ an creşte cu 336 ha. Nc-am orien- Singălin lucrările de curăţare pe calitate. N. GIURGIU tură din llia. brigada artisheă de a-
gltatie, echipa dc căluşari şi soliştii
vocali din salul Ohaba, raionul Iha,
au prezentat un frumos program ar­
Bucur
concursul
dat
tistic. Şi-au
P e i e n ie ş c o l a r e Destinaţia: HUNEDOARA Constantin, Florca Elena, Ursulescu
Rodica, Tlrnăvean Vcrgmica şi nllii.
Organizaţi in echipe şi sectoa­
re de lucru, tinerii din secţia l (ŞOICA ROMULUS — corespondent).
locomotive, secţia a Jll-a m e­ ® Din iniţiativa comitetului U.T.M.
canică, sectorul mecanic şef, şi al Scolii medii din Sebeş, pc unul din
Examenul de maturitate mie se organizează ore de consulta­ Consfătuire în legătură din celelalte compartimente ale holurile de la parter ale şcolii n lost
ţii.
producţiei, de ia Atelierele R M R.
afişat un panou de onoare cu ulc-
Biroul organizaţiei de bază a în­ Slnieria, au pornit o largă ac­
Ca si în anii trecuţi, Ia Şcoala me­ cu învăţămîntul seral miştii fruntaşi la învăţătură şi în
die din Sebeş se acordă o deosebită drumat şi ajutat comitelui U.T.M, să ţiune de strîngere a deşeurilor munca de organizaţie. Printre cei
alenlie pregătirii elevilor claselor a aleagă şi să pună în dezbaterea adu­ La Clubul muncitoresc din Simeria ficroase. Pină acum ei au colec­ care au apărut la panou sînt şi Ma-
XI-a pentru examenul de maturitate, nărilor generale cele mai Importante a avut loc o consfătuire la care au tat şi expediat 2.300 kg metale ria Sava (clasa a Xl-a real Al. Luzun T x x b r /c o ., V IC T O R /A
încă de la începutul anului şcolar in probleme alo vieţii şcolare. Dc pil­ participat cei trei factori direct inte­ neferoase şi 75 tone fier vechi. Basarab (clasa a XI-a real B|, Ana
curs, profesorii s-au străduit să înar­ dă, în adunarea generală a clasei a 1LIE COJOCARU Purcaru (clasa a I\'-a D). Grigorc
XI-a B, a fost pusă în dezbatere te­ resau în desfăşurarea procesului in- (responsabilul centrului de
meze elevii cu un sistem de cunoş­ strncliv-educdtiv la şcoala serală: şc- radiolîcare Simeria). Filimon (clasa a l\'-a E) şi mulţi alţii. « K T 7?, r m s o o r - C f
tinţe, priceperi şi deprinderi cores­ ma: „Examenul de maturitate în a- lii de înlreprinderi, cadrele didactice (IULIAN IONAŞ — corespondent).
punzătoare programelor şcolare. In lenţia noastră". Cu acest prilej ule- si clevii-muncitori dc la Şcoala me­
centrul preocupărilor noastre a slat mişlii fruntaşi la învălălurâ ca Besoi die serală din Simeria. Scopul acestei
formarea la elevi a unei concepţii P. Ioan, Constantin Silvia şi Teodoru consfătuiri a fost'de a analiza situa­
juste despre examenul de maturita­ Mariana au arătat metodele lor do ţia la învăţătură, disciplina si frec­ U Z I N A „ V I C T O R I A “ C A L A N
te. care să nu fie privit cu uşurinţă, muncă şi an subliniat necesitatea an­ venţă a elevilor seralişti şi a discuta
dar nici ca o ..sperietoare'*. Combâ- trenării întregii clase la studiu per­ sarcinile care stau in fata tuturor
tindu-se pregătirea „în salturi", deja manent şi asiduu. In adunările gene­ pentru a incheia cu succes anul şco­
în. -‘-»cânta din vara trecută, elevii rale ale claselor n XI-a A si a XI-a lar. P L A N T E M A T I C
carc^freceau în ultima clasă au fost D au lost dezbătute temele: „Cuin
îndrumaţi să-şi completeze lecturile ne pregătim pentru maturitate" şi Tovarăşa Caţavela Olivia, director
literare, să elimine golurile la ma­ „Sinlem la vîrsla marilor răspunderi". adjunct al şcolii medii, a prezentat
tematici şi fizică, să revadă cunoştin­ Acestea sînt doar cîtcva din pregă­ un referat din care s-au desprins re­
ţele de economie politică. tirile ce se fac la şcoala noastră in zultatele pozitive obţinute de elevii de inovaţii pe anul 1965
lipsurile,
seralişti pînă in prezent,
La începutul anului şcolar, în şe­ vederea examenului de maturitate. care s-au manifestat, arătind măsu­
dinţe cu părinţii si în fala elevilor, a rile cu trebuie luate pentru lichidarea
fost prelucrat dc către conducerea prot. TABORSKY ROtAND lor.
şcolii capitolul din regulamentul şco­ secretar al comitetului U.T.M. 1» C on d iţiile fehnice ce
lar privitor la examenul de maturita­ Şcoala medie Sebeş S-a disculat mult în jurul frecven- u DENUMIREA TEMEI S ituaţia actuala tre b u ie să îndeplinească Locui de a p lica re
te. Tovarăşii diriginti ai claselor a lei, lucru dc altfel firesc, deoarece Ù
Xl-a au urmărit cunoaşterea elevilor, ea asigură succesul la învăţătură. Din Z soluţia
dezvoltarea interesului lor pentru Strădanii colective referat au reieşit o serie de măsuri
pregătire, î-au îndrumat în organiza­ luate de conducerea şcolii pentru a închizătorul hidraulic principal se
rea studiului individual. La clasa <i asigura o bună frecvenţă. Amintim umple cu apă în 3'—5‘ in care timp Includerea ermetică şi rapidă a re­
In această perioadă cadrele didac­
Xl-a reală B, Iov. diriginte Radu Pe­ tice şi elevii depun eforturi susţinute eileva: rliriginlii au luat cil mai des i închizător de gaz trece gaz din reţeaua sub presiune ţelei de gaz. Etanşeitatea să se păs­ Furnale
tru a organizat o oră cu tema : „Fo­ pentru încheierea cu succes a anului legătura cu tovarăşii caro răspund in cea fără presiune. treze la presiuni de 0,15 almoslcrc.
losirea judicioasă a timpului“, iar in înlreprinderi, de pregătirea pro-
la clasa a XI-a reală A tov. dirigin­ şcolar. La şcoala noastră, pv baza fesională a elevilor, conducerea şcolii Mecanizarea operaţiilor dc caplarc,
te lancu lanru a dezbătut tema „Cum planului de muncă al conducerii sco­ a urmărit sâptămînal frecvenţa pe 2 Instalaţie pentru capi arca, trans­ transporlare şi încărcare a zgurii in Turnătoria veche
obţinem rezultate bune la învăţă­ lii, a avut loc o şedinţă cu părinţii şcoală. întocmind grafice şi s-au ţinut portarea şi înţărcarea z.qurii dc In prezent se execută manual vagoane. Reducerea efortului fizic ai
tură". elevilor în cadrul căreia s-a prezentat trei plenare pe şcoală unde s-a ana­ ia cubilourilc cu 0 700 mm. muncitorilor şi îmbunătăţirea condi­
referatul „Problemele şi sarcinile ce lizat această problemă. La şcoala se­ ţiilor de muncă.
Allr teme, ca „Munca — izvor de stau în fata familiei şi a şcolii în ve­
jfcricire" sau „Cum ne pregătim pen­ derea încheierii cu succes a anului rală din Simeria sini elevi cu o frec­ Mărirea duralei dc funcţionare, ob­
ii viaţă", s-an axat pe convorbiri şcolar". De asemenea, organizaţia de venţă foarte bună ca : Lunqu Nieo- 3 Elaborarea unei fonte corespun­ Consum ridicat dc oţel. Durata mică ţinerea dc economii dc metal, redu­ (JVC Turnătoria veche şl lami-
Z^nile să dezvolte dragostea pentru- pionieri a linul o adunare cu tema: lue, Piscoi Mircea. Uruş Ludovic, Va- zătoare pentru înlocuirea oţe­ dc funcţionare, preţ dc cosi ridicai. cerea preţului dc cost (a cheltuie­ noare.
sile Ioan. Bcnla loan, Beca Amoş. Pa-
muncă şi legătura indisolubilă dintre „Cum să ne organizăm mai bine tim­ laqhia Constantin şi Nicolae Stan, dar lului la ghidajele de laminor. lilor).________________________________
pregătirea pentru absolvirea în bune pul pentru invăţat", au fost cazuri cînd a trebuii să se ia 4 Mecanizarea manevrărilor va­
condiţii a şcolii medii şi alegerea u- Pcnlru ajutorarea elevilor rămaşi măsuri severe împotriva celor care au nelor la circuitele pentru ali­ In prezent se manevrează manual Să uşureze efortul fizic, creşterea Serviciul energetic şef staţia dc
uei profesiuni de utilitate socială. in urmă la învăţătură st1 organizează avui multe absente. mentaro tu apă industrială de şi foarte greoi intr-un limp destul de productivităţii muncii, reducerea tim­ pompe.
In acest sens s-au organizat şi în- ore de consultaţii, în special la mate­ la conductele dc 600 mm lung. pului de manevrare.
tîlnirilc elevilor claselor a XI-a cu matică şi limba română, iar profeso­ Elevii fruntaşi la Invălăturâ Mar­ In prezent nu exislă. Se produce Să elimine zgomotul. Să asigure
tov. inginer lexlilisl Capră Dumitru, rii dîriginli efectuează un număr mai tin Constantin şi Nicolae Stan au a- 5 Amortizor de zgomot la con­ un zgomot puternic la cşaparea iu funcţionarea bună a instalaţiei şi să C.E.T. Sudante
cu tov. medic Nicolae Câta. cu iov. maro do asistente la ore şi (le vizite rălat coleqilor de şcoală cum proce­ ducta de eşapare a acrului de atmosferă. nu împiedice eşaparea
Bojilă Ana. învăţătoare emerită, şi cu la domiciliul elevilor. dează pentru a obţine rezultate bune ta suflările.
tov. ICaroli Ilelga, farmacistă, care au Să prelungească durala de funcţio C.E.T. Sudante
vorbit despre importanţa pregătirii Conducerea şcolii sî cadrele didac­ la învăţătură: îşi planifică judicios r, îmbunătăţiri la arzătoarele com­ Arzătoarele se degradează repede nare a arzătoarelor, să reducă chel­
tice acorda o alenlie deosebită asi­ timpul liber şi învaţă înlii lecţiile1 care binate dc la cazane. sub acţiunea flăcărilor tuielile de întreţinere şi reparaţie.
multilaterale şi temeinice pentru « gurării frecventei elevilor la cursuri,
putea deveni constructori activi ni aceasta nvind o mare importantă în Ii se par mai qrele. Nu se poale asigura stocul necesar Asigurarea unui sloc mai mare de
socialismului. însuşirea temeinică a cunoştinţelor. Rezultatele consfătuirii s-au obser­ 7 Dispozitiv pentru supraîncărca­ de brichete. întrebuinţarea a doi mun­ brichete. Reducerea efeclivului cu S.E.C.B.
citori, pe schimb pentru supraîncăr­
Pe linia pregătirii pentru maturita­ Conceiitrîiidu-si toate eforturile. în- vat chiar de a doua zi după ce ea a rea rampei dc brichete crude. carea rampei. şapte muncitori.
vătălorii şi profesorii de la şcoala avut Ioc; nu s-au mai semnalat întir-
te an fost sporite eforturile o dată
noastră sini hotărî ţi să muncescă zîeri sau reţineri la serviciu şi elevii
cu publicarea programei cerută la astfel îneîţ anul şcolar să-l încheie
examene. La matematici în cadrul o- cu succes. au venit cu lecţiile mai bine pregă- c Instalaţie pentru concentrarea Apa amonlacată rezultata din insta
Iile ca de obicei. S.E.C.B.
relor de pregătire se revizuiesc li­ apelor amonîacale excedentare. laţia de captare este diluată şi itu arc
VAS1LE BOROANCA
nele noţiuni din clasele anterioare; directorul Şcolii generale de Prof. MARI A JOANDREA întrebuinţări.
Ia limba şi literatura română, la chi­ 8 ani Cărmăzineşti Şcoala medie Simeria