Page 33 - 1965-05

t i
Biblioteca C entra13 |

R eg io n 0'8
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VĂ t Sosirea d elegaţiilor
H u n r'^ n " :?i' ^ e v a
de partid şi gu vern am en tale

a le R.P. R om âne

de la F raga şi Berlin

Marti după-amiază s-a înapoiat în varăşul Ion Gheorghe Maurer a tran­
Capitală, venind de la Praga, delega­ smis tovarăşului Janos Kadar, pre­
ţia de partid şi guvernamentală a şedintele guvernului revoluţionar
R. P. Române, condusă de tovarăşul muncitoresc-târănesc ungar, personal,
Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­ şi poporului frate ungar, un călduros
roului Politic al CC. al P.M.R., pre­ salut şi urări de noi succese în acti­
şedintele Consiliului de Miniştri, care, vitatea sa.
la invitaţia C.C al Partidului Comu­ O
nist din Cehoslovacia şi a guvernului Delegaţia de partid şi guvernamen­
R. S. Cehoslovace, a luat parte la tală a R. P. Române condusă de to­
sărbătorirea celei de-a XX-a aniver­ varăşul Alexandru Drâghici, membru
ANUL XVI!. NR. 3224 MIERCURI 12 MAI 1965 sări a eliberării Cehoslovaciei de sub al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,
jugul fascist. Din delegaţie au făcut vicepreşedinte al Consiliului de Mi­
parte tovarăşii losif Banc, membru al niştri, care, la invitaţia C. C al
CC. al P.M.R., prim-secretar al Co­ P.S.U.G., Consiliului dc Stat şi Consi­
mitetului regional Mureş-Aulonomâ liului de Miniştri al R. D. Germane,
Maghiară al P.M.R., general-locote- a participat la sărbătorirea celei dc-a
nent în rezervă Mihail Corbuleanu şi XX-a aniversări a eliberării Germanici
Ghporghe Nitescu, ambasadorul R. de sub jugul fascist, s-a înapoiat marii
P. Române la Praga. după-amiază in Capitală. Din delega­
La sosire, pe aeroportul Bănoasa, ţie au făcut parte tovarăşii Matei Ste­
au fost prezenţi tovarăşii Nicoloe lari, prim-secretar al Comitetului re­
Ceauşcscu, Chivu Sloica, Alexandru gional Argeş al P.M.R., general-loco-
Bîrlădeanu, Paul Niculcscu-Mizll, Pe­ lencnl Pelre Constanlinescu şi Ştefan
Cleja, ambasadorul R. P. Române la
tre Blajoviei, Gheorghe Gaston Ma­
Cuvint de ordine: tiere Orâşlie — îşi începe scrisoarea maistrul TRAIAN rin. Gheorghe Rădoi, Corncliu Mănos- Berlin.
Vă scriu din parchetul Naia al întreprinderii fores­
cu, ministrul afacerilor externe, mem­
La sosire, pe aeroportul Băneasa,
DANCIULESCU. Mă îndeamnă să fac acest lucru ela­ bri ai C.C. al P.M.R. şi ni guvernului, au fost prezenţi lovarăşii Alexandru
nul cu care lucrează aici, in inima pădurilor, fiecare aclivişli de partid. Moghioros, Gogu Râdulcscu, Corneliu
Au fosl do lată şefii misiunilor di­
SCRISOARE muncitor forestier pentru a obţine în cinstea Congre­ plomatice ncrcdilali în R. P. Română Măncscu, ministrul afacerilor exter­
ne, membri ai C.C. al P M.R. şi ai gu­
sului partidului succese cît mai frumoase.
CALITATEA le ducem la îndeplinire. Pentru primul semestru avem şi alţi membri ai corpului diplomatic. vernului, activişti de partid.
Şi noi avem angajamente pe care ne străduim să
Au fosl dc fată Ewald Moldl. am­
O
OINTR-UN
planificate 11 sortimente ; la 5 dintre acestea planul
La plecare do pe aeroportul
dm
mână. şi membri ai ambasadei,
a fost îndeplinit în numai 5 luni. Dar şi la celelalte Praga, delegaţia a fosl condusă do basadorul R. D. Cormane în R. P. Ro­
In rind cu celelalte colcclivc lectiv în acţiunea de îmbunătăţire a PARCHET sortimente am realizat depăşiri de plan. La buşteni Jozef l.enar», membru al Prezidiului O
de inuncă din regiune şi din în­ calităţii. La noi fiecare om face cile de fag pentru derulaj am dat peste plan 80 m.c„ la C.C. al Partidului Comunist din Ce­ Pe dcroporlul Schoncfeld din Ber­
treaga |ară, metalurgiştii din Cu- ceva în această direcţie. Desigur, lemn de fag pentru construcţii rurale 110 m.c., la lemn hoslovacia, preşedintele guvernului lin delegaţia a fost condusă dc Georg
gir desfăşoară o însufleţită între­ aici meritul revine in primul rind or­ FORESTIER de fag pentru foc 500 metri steri. R. -S. Cehoslovace, Olakar Sinuinek, Lwuld, membru supleant al Biroului
cere pentru a întîmpina Congresul ganizaţiilor de partid. Şi mai c im­ Preocuparea principală a colectivului nostru — din membru al Prezidiului C.C. al Parti­ Politic al C.C. al P.S.U.G., Alexan-
partidului cu realizări remarca­ portant faptul că s-a acţionat, după rîndurile căruia sînl evidenţiaţi în întrecere şetul de dului Comunist din Cehoslovacia, vi­ der Abusch, vicepreşedinte al Consi­
bile. Cuvîntul de ordine in uzi­ părerea mea, pe pedala care dă ma­ brigadă Nîcolae Bocşa şi şeful de echipă Petru Popa cepreşedinte al guvernului, Văduv liului dc Miniştri al R. D. Germane,
nă îl constituie calitatea. In fie­ ximum de eficientă : adică pe tărî- — este valorificarea superioară a masei lemnoase. David, ministrul afacerilor externe, Heinz Kuhrig, prim-vicepreşedinlc al
Succese dc seamă am obţinui şi în această direcţie.
care sector, la fiecare loc dc mun­ mul tehnicii noi. Intre altele, am Joscf Kudrna. ministrul afacerilor in­ Consiliului pentru agricultură, l-Ians
că. pe întregul flux tehnologic se realizai : o îmbunătăţire a procesu­ Intre altele, din lemn de foc verde resortat ara scos, La secţia încheia! a fabricii Sebeşul terne, reprezenlanti ai instituţiilor Wiltik, prim-viccpreşcdinle al Consi­
depun eforturi sporite pentru ca lui tehnologic la subansamblul U6 de în afara planului, 290 m.c. lobde P.F.L. din Sebeş muncesc numeroase femei, cenlralc şi organizaţiilor obşteşti. liului economiei nalionale, Georg Sli-
maşinile fabricate să aibă carac­ la maşina de cusut industrială ; un prinlre care Turean Elena. Lutsrh Ana Au fosl prezenţi, dc asemenea, am­ hi. locţiitor al ministrului de externe
teristici tebnico-economicc cit mai dispozitiv special de gâurire la re­ şî altele care îşi depăşesc lună de basadorul R. P. Române la Praga. Gh. şi alte persoane oficiale.
ridicate. perul 67 de la aceeaşi maşină ; truse lună sarcinile de plan cu 25-35 la sută. N’ilescu. şi membri ai ambasadei, Au lost prezenţi, de asemenea,
Despre preocuparea ce există ta speciale de instrumente de control Apropierea Congresului al IV lea al partidului face membrii Ambasadei R. P. Române in
Uzina mecanică din Cugir in di­ pentru recepţia maşinilor-unelie ca Întrecerea socialistă ce se desfăşoară în rîndurile IN FOTO: aspect de la lacul de O R. D. Germană şl alţi membri ai cor­
recţia îmbunătăţirii calităţii pro­ după normele internaţionale; o nouă colectivului secţiei L 11 Alba lulia să crească în in­ muncă în secţia amintită. In timpul zborului deasupra terito­ pului diplomatic.
duselor, am avut ieri o convorbire metodă penlru verificarea straiului tensitate. Munca este mai bine organizată, timpul de Foto : V. ONOIU riului Republicii Populare Ungare, to­
cu tovarăşul inginer MARCEA de crom la ridicătoarele hidraulice. lucru e folosit raţional, gradul de mecanizare creşte. (Agei preş)
NICOLAE. director tehnic al a- O altă cale importantă pe care am In acest fel angajamentele sînl traduse în viată înain­
ceslei uzine. mers este creşterea continuă a exi­ te de termen. La producţia globală s-a obţinut o de­
gentei lată de calitatea produselor. păşire de 2,80 la sută, cu 1,2 la sută mai mult dccît
Desigur, Sn primul rind s-a militat prevede angajamentul. In urma executării mecanizate
— Urmind îndemnul comuniştilor, pentru ideea ca fiecare muncitor, SPRE NOI a lucrărilor de reparaţii periodice şi extinderii muncii PE OGOARE — MUNCĂ SUSŢINUTA
muncitorii, inginerii şi tehnicienii u- maistru şi inginer să fie un exigent în acord, productivitatea muncii a crescu» cu 12 la
zinei noastre — ne spunea tovarăşul controlor de calitate. Dar nu ne-am SUCCESE sulă. dublu lată de angajament. S-a îmbunătăţii sim­ —iwwmwwmuwuiwam—
Mareea — se pregătesc să înlimpine oprit aici. La indicaţia comitetului de ţitor calitatea liniei ferate. Din totalul de 138 km. mă­
Congresul partidului cu realizări cît partid, am deschis un „curs de cali­ suraţi, 133 km. au obtinut catifîcalivul „foarte bine“,
mai frumoase. Angajamentele lua­ ficare conlrolor". Vrem prin aceasta iar 5 km. calificativul „bine”. Prim a praşilă SITUAŢIA INSA M INTA RII PO RUM BULUI LA DATA DE 11 M AI A.C.
te în întrecerea socialistă sini tra­ La succesele obţinute şi-au adus o preţioasă
duse in viată. Ne-am angajat în cins­ ca cei ce dau certificatul de calitate contribuţie meseriaşii loan Aldea. Alexandru Moldo-
tea Congresului să depăşim planul să fie bine pregătiţi nu numai pen­ van. Traían Oltean. Simion Onita şi loan Benea. Semănale din vreme, în lorcn bine
producţiei globale pe anul 1965 cu tru recepţionarea maşinilor, ci şi EUGEN NEAMŢU pregătit şi îngrăşat, culturile de floa-
2.500.000 lei, iar cel al producţiei penlru a da indicaţii pe flux tehno­ TEODOR RAZUŞ ren-soarelui şi sfeclă de zahăr ale
marfă cu 2,000.000 lei ; am realizat tehnicieni cooperativei agricole de producţie
in primele patru luni un spor de logic, acolo unde constată abateri de din Miercurea, raionul Sebeş, au ră­
1.7G2.000 lei la producţia globală şi la norme, sărit frumos. Zilele acestea, la indi­
1.386.000 lei Ja producţia marlă. Am — Pentru viitor ce vă pro­ caţia inginerului cooperativei, caro
realizat, de asemenea, o productivi­ puneţi ? Pentru colectivul secţiei lenjerie de la Fabrica de a controlat zilnic starea de vegeta­
tate cu 0.7J la sută mai mare decît ciorapi şi tricotaje „Sebeşul“ din Sebeş realizarea an­ ţie, ţăranii cooperatori din cele trei
cea planificată şi o economie la — In mare vorbind, să întregim gajamentelor este o chestiune de onoare. De licoare brigăzi de cîrap au început prâşiiul.
preţui de cost de G76.000 lei. realizările, pentru ca pînă la Con­ dată sarcinile de plan au fost realizate cu succes. Anul Pînă în seara zilei de ieri, coopera­
Principalul obiectiv ol întrecerii îl gres să avem toate angajamentele în­ acesta, pînă la 1 Mai, o mare parte din angajamentele torii de aici au terminat prima pra-
constituie însă îmbunătăţirea calită­ făptuite. Ca şi pînă acum, un accent INTRE anuale au fost înfăptuite. De aceea, analizînd cu pro­ şilă pe întreaga suprafaţă de 20 ha.
ţii produselor. Aceasta pentru că in­ funzime posibilităţile existente, colectivul secţiei s-a însâmînlată cu floarea-soarelui şi pe
tre productivitate, calitate, preţ de deosebit vom pune pe îmbunătăţirea angajat să închine Congresului partidului noi succese. 30 ha. din cele 40 îiisămintaic cu
cost şi, de fapt, toii ceilalţi indicatori calităţii. Vom continuu să acţionăm ANGAJAMENT Folosirea deplină a timpuLui de lucru şi organizarea sleclă de zahăr.
există o slrînsă legătură. Şi-apoi, îm­ in direcţia îmbunătăţirii tehnologiei. mai bună a producţiei vor duce la creşterea produc­
bunătăţirea calităţii produselor este De fapt există un plan de măsuri bo­ tivităţii cu 0,3 la sută peste nivelul planificat. Calita­
principala sarcină pusă în faţa tutu­ Şl FAPTĂ tea produselor, îndeosebi ca urmare a ridicării califi­
ror oamenilor muncii de plenara C.C. gat la nivel de uzină, şi la rîndul lor cării şi intensificării controlului pe fază de lucru, se  u te rm in a t
al P.M.R, din 30 noiembrie — 1 de­ au planuri şi secţiile. Vom urmări va îmbunătăţi cu 1,5 la sulă. La preţul de cost, prin
cembrie 1964. Prin urmare, în aceas­ ca toate obiectivele din planuri 6ă economisirea a 1.350 kg. materie primă, 2.400 ace in-
tă direcţie neam îndreptat noi e- fie înfăptuite. Şi, bineînţeles, vom a- lerlok şi alte materiale, se vor economisi 70.000 lei.
forturile. m s ă m în ta tu l
plica şi alte măsuri, care vor fi ce­ PETRU PEPELEA corespondent •
Strădania colectivului nostru a fost
încununată de succes. Calitatea pro­ rute de procesul de producţie. Cu toate că vremea se menline
duselor fabricate in acest an este la deslul de capricioasă, membrii co­
un nivel corespunzător. La secţia ma- operativelor agricole de producţie din
şini-unelle, bunăoară, rebutul a scă­ satele regiunii, cu sprijinul mecani­
zut cu 35 la sulă fată de cel înregis- zatorilor, lucrează intens la semăna­
Iral anul trecut. De fapt, procentul tul porumbului. Folosind „ferestrele“
de rebut a scăzut şi la celelalte sec­ dintre ploi şi atelajele de care dis­
ţii sub limitele admise. pun, alte cooperalive agricole prin­
Dar cel mai bun baromclru al ca­ tre care cele din Oarda de Jos şi
lităţii îl constituie aprecierea bene­ Ighiu, raionul Alba, au terminat in-
ficiarilor noştri. Atunci putem spune somîntatul porumbului. La cooperati­ I ÍÍ1
că am realizat maşini bune cînd be­ va agricolă de producţie din Oarda ÎTi rtintUntt
neficiarii se declară mulţumiţi de de Jos o însemnată suprafaţă a fost
ele. Si în această direcţie colectivul însămîntalâ cu maşina S.P.C. G, a- MBEfi5-95l ÎWBE /O-751 ¡ÑIRE «)-55% SUB40% *
nostru a obţinut o serie de succese. ceastă lucrare executîndu-se într-un
La freza universală, de pildă, numă­ timp scurt şi de bună calitate. Ieri,
rul reclamaţiilor a scăzut cu peste după cum ni s-a comunicai, însămîn-
50 la sută faţă de perioada corespun­ tatul porumbului s-a terminal şi la In ultimele două zile timpul s-a menţinut favorabil pentru tnsa-
zătoare a anului trecut. De aseme­ cooperativa agricolă din Secăşel, ra­ mînţarea porumbului pe aproape tot cuprinsul regiunii. Ca urmare a mă­
nea. reclamatiile primite de la cum­ ionul Sebeş iar în alte unităţi cum surilor tehnice şi organizatorice luate de către conducerile unităţilor
părătorii maşinilor de cusut „Ileana“, sînt cele din Miercurea, Pianul dc
precum şi ai altor maşini fabricate Jos şî altele se însămîntează ultimele agricole, sub îndrumarea şî cu sprijinul organelor şi a organizaţiilor de
la uzina noastră, sint mai puţine, suprafeţe. Si din raionul Orâşlie ni partid, această lucrare s-a intensificat în toate raioanele. Astfel, numai
se comunică, că în ultimele zile, fo- în cursul zilei de ieri s-au însămînţat cu porumb peste 1.800 hectare.
— Evident, realizări impor­ losindu-se din plin timpul bun de lu­
tante. A(i vrea să faceţi cunos­ cru şi capacitatea utilajelor, ritmul Cele mai mari suprafeţe au fost realizate în raioanele Sebeş, Orăştie,
cute cititorilor noştri cîteva din Alba şi Haţeg. In total, pînă ieri cooperativele agricole de producţie au
insăininţârilor a fost mult intensificat.
căile pe care a(i mers pentru După cum ne anunţă tovarăşul Se­ însămînţat cu porumb peste 25.600 hectare, ceea ce reprezintă mai
obţinerea succeselor ? Unul dintre cei care 1ac ca Intre angajamente şi japte să nu existe deosebire : jrezorul Ivan loan, ver Boşorogan, în acest raion multe mult de 70 la sută din sarcina planificată. De asemenea, gospodăriile
— Mi se pare că cel mai imporlant de la Uzina mecanică din Cugir. El îşi depăşeşte lunar planul in medie cu 25 la sută şi realizează pro­ cooperative au terminat însâmînţa* de stat au însămînţat cu această cultură mai bine de 71 la sută dm
suprafaţa prevăzută.
factor este atragerea întregului co­ duse de bună calitate. lul.
Deoarece timpul este destul de înaintat este-necesar să fie urgen­
tat ritmul însămînţărilor, astfel îneît în cel mai scurt timp această lu­
✓ V crare să fie terminată.
CONCORDANTA INTRE PREVEDERI Şl REALIZĂRI LA CONCRET

După primele trei luni de activi­ nat — ce s-a executat înIr-o anumită dit la unele lucrări dc pe şantierul Eleodor şi maiştri nu există o slrîn­ brigăzi pentru a da sfaturile practice Citiţi Deleea Eugen şi Dan Romul,
tate, colectivul de muncă de la gru­ perioadă. E lesne de înţeles astfel din Vulcan. In această situaţie s-a să colaborare în rezolvarea proble­ necesare execuţiei de pesie zi. Dimi­ salariaţi la D.S.A.P.C. Deva. au
pul de şantiere nr. 2 al T.R.C.H. din de ce se manifestă rămîneri în urmă ajuns, prinlre alteJe, din două moti­ melor de producţie. Practic, maiştrii neaţa sînt întllniţi mai mult în birou, găsit că e mai „modern“ să se
Petroşani sc achitase de o primă o- la obiectivele aflate în execuţie. Ne­ ve : slabul ajutor dat de beneficiar : acţionează fiecare după cum i se ocupindu-se de rezolvarea altor pro­ rezeme de spătarul băncii căl-
bligatiune : a predat 192 apartamen­ cunoaşterea Ha timp a anumitor defi­ ICO. Petroşani, şi anumite neînţe­ pare de cuviinţă ignorînd indicaţiile bleme. Acest aspect se manifestă alît în numărul cînd cu picioarele zona verde.
te, realizînd astfel planul fizic afe­ cienţe, a stadiului de execuţie la fie­ legeri care există pe şantier. Referi­ inginerului principal. Acest fapt este Ia conducerea grupului cît şi la şefii
rent perioadei. Dar restul obligaţi­ care obiectiv nu permite conduceri­ tor la prima chestiune, la şantierul cît se poale de dăunător penlru că de şantiere.
ilor ? Planul valoric al producţiei a lor grupului şî şantierelor să ia mă­ din Vulcan am găsit o întreagă suită execuţia este lipsită de o coordonare La rezolvarea problemelor de pro­
fost îndeplinit numai în proporţie de suri grabnice de intensificare a rit­ de corespondente. Majoritatea adre­ de ansamblu competentă. Practic, la ducţie de pe şantiere este necesar de azi
96 la sută. iar productivitatea mun­ mului de muncă acolo unde situa­ selor conţineau cereri repetate de şantierul din Vulcan nu există deo­ aportul substanţial al serviciului pro­
cii s-a realizat doar în proporţie de eliberare a amplasamentelor pentru camdată acel „ochi ca/e să vadă lot“', ducţie din cadrul grupului. A fi an­
88 la sulă. Luna aprilie a marcat un ţia o cere. aleea definitivă din faţa blocurilor omul care să rezolve problemele de gajatul serviciului producţie nu în­
reviriment în privinţa realizării pla­ Discutînd cu şefii şantierelor des­ El, E2, E3, pentru trotuare şi alei prim ordin ale producţiei. Dacă si- seamnă a rezolva numai scripte, di­
nului valoric. Conform datelor esti­ verse tabele centralizatoare şi adre­ 9 G. A. S. M iercurea
mative, planul de producţie şi pro­ se. Acest lucru mai cere o participa­
ductivitatea muncii au fost depăşi­ re activă la viata de producţie a şan­
te;' recuperîndu-se o bună parte din tierelor, sprijin activ în rezolvarea Metode noi în secto­
res^nlele primului trimestru. Cu PE ŞANTIERELE DIN VALEA JIULUI diferitelor probleme urgente. La Pe­
acestea, în luna aprilie nu s au # troşani acest lucru nu se înlîmplă
prtJal cele 232 apartamente prevă­ deşi se impune cu alît mai mu l-l cu rul zootehnic
zute. In general, urmărind graficele cît şantierele sin» lipsite de anumite
de execuţie, comparînd datele înscri­ cadre tehnico-inginereşli necesare.
se în ele cu situaţia reală din te­ pre cauzele râmînerii în urmă om a- pietonale, penlru sistematizarea pe luaţia persistă de multă vreme, vina S-a intrat deja din plin într-o pe­
ren. se constată că la lucrările ata­ flat şi un alt lucru. Este vorba do verticală, pentru demolările din cvar­ este în egală măsură a organizaţiei rioadă bună de execuţie, cînd tim­ 9 Carnet cultural
cate se manifestă întîrzieri cu limite slaba aprovizionare cu materiale, ma­ talul George Coşbuc. Pînă la sfîrşi- de partid din şantier şi a conducerii pul permite un ritm intens de lucru.
între 10 şi chiar mai mult de 30 de nifestată îndeosebi în tuna aprilie. lul lunii aprilie beneficiarul nu re­ grupului care. fiind în cunoştinţă de Deficientele amintite vor trebui (pog. 2 a)
zile. Intr-o perioadă în care timpul a per­ zolvase nici problemele de la blocul cauză de ceea ce se intimplâ aici, grabnic lichidate. Se cere cu insis­
Care sînt cauzele ce au determi­ mis desfăşurarea muncii în bune con- F8 — bloc trasat şi materializat în n-au luat nici o măsură. tentă să fie aplicate pe fiecare şan­
nat nerealizarea stadiilor fizice pla­ diţiuni, au lipsit de pe şantierele din teren, dar imposibil de atacat din La cele amintite s-ar mai putea tier urmărirea şi raportarea riguroasă
nificate ? Penlru a da un răspuns a- Valea Jiului cantităţi importante de cauza nedevierii viiturilor de apă idâuga şi alte lucruri. In perioada a- a producţiei, îmbunătăţirea asistentei ® O raşul regional Hu­
cestei întrebări să începem cu una parchet, adeziv penlru instalaţiile din provocate de terenul accidentat unde minlită utilajele n-au fost folosite la tehnice, aplicarea cu consecventă a
din problemele esenţiale ale muncii P.V.C.. balast, nisip, cărămidă, fîşii este amplasat blocul F 8. In dosarul rapacitatea nominală (la Vulcan, ca prevederilor din planul de măsuri nedoara
pe şantiere : urmărirea şi raportarea şi alte materiale de masă. De bună respectiv se mai găseau şi alte ce­ să dăm numai un singur exemplu, un tehnico-organizatorice, folosirea ra­ i
producţiei. Cu toate că există o dis­ seamă că datorită acestor lipsuri ac­ rinţe justificate ale constructorilor excavator a fost folosit pentru în­ ţională a utilajelor. Conducerea gru­ O am en i şi fap te
poziţie a conducerii T.R.C.H. care tivitatea nu s-a desfăşurat in cele dar nerezolvate de către beneficiar. cărcări de fier vechi, în timp ce tre­ pului va trebui să intervină cu ho-
stabileşte ca obligatorie urmărirea mai bune condîtiuni. Este indicat ca Pentru intensificarea ritmului de e- buia efectuat un volum de săpături lărtre şî să pună capăt neînţelegeri­ (pag. 3 o)
şi raportarea periodică a producţiei, în viitor serviciul aprovizionare din xecuţie, beneficiarul nu trebuie să de 12.000 mc.!), timpul de lucru nu lor de la şantierul din Vulcan. Apli­
pe şantierele grupului din Petroşani cadrul Trustului să se achite din uite că ii revin obligaţii, că Lrebuie este rational utilizat. îndeosebi în carea unor măsuri eficiente se cere
nu se face acest lucru. Maiştrii nu-şl timp de sarcinile ce-i revin, să sa­ să rezolve de urgentă problemele ri­ primele ore ale dimineţii prezenta cu atît mai mult cu cît planul fizic
întocmesc rapoartele zilnice. n-au tisfacă ritmic cerinţele de materiale dicate de constructori. inginerilor pe şantiere e greu de ob­ din acest an este mare. iar predarea 9 De peste hotare
programe săptămînale de lucru. Ei ale şantierelor. Realizările acestui colectiv sînt servat. Ei nu urmăresc cum intră oa­ apartamentelor trebuie făculâ eşalo­
nat şi proporţional în fiecare
raportează planificatorilor din me­ Neconcordanta dintre grafice şi si­ sub posibilităţi şi dintr-un alt motiv : menii în lucru, nu sînt prezenţi în mestru. tri­ (pag, 4-a) Vor cu orice preţ să sc deosebească
morie — de cele mai multe ori ero- tuaţia din teren se manifestă mai vă­ intre inginerul principal, Zglimbea fiecare dimineaţă printre echipe şi A. OARGA de alfii.
Desen de V. MIHÁJLESCU