Page 35 - 1965-05
P. 35
NR, 3224 Drumul socialismului H y 3*4
Oraşul prezenta ACTIVĂ ÎN VIATA
« 9 *
nul instructorilor nesalariali, a reie tate mai multe materiale in legătură
ORAŞULUI şit necesitatea reorganizării unor gru cu stadiul realizării unor sarcini, pro
blemele care stau în fata grupelor dc
pe de partid, înfiinţarea altora in noi
partid in etapa actuală,
le blocuri dale in iolosintă. Ca urma
conţinutul,
w n ríñnr
regional i Mii si mii do cetii Icni din oraşul re, numărul grupelor de partid a cres modul de interpretare şi aplicare a
cut in oraşul Hunedoara de la 1R0
unor legi şi dispoziţii etc. Conclu
la 241. La blocurile 5 şi 5 bis de pe
ziile reieşite din această şedinţă se
Hunedoara participă cu însufleţire în
orele lor libere, la acţiunile de în* strada G. Cnescu şi K-4 de exem aduc la cunoştinţa cetăţenilor, se iau
lipsurilor
măsuri pentru lichidarea
Irctincrc şi înfrumuseţare a blocu plu, unde erau peste 50 membri şi
rilor. cartierelor, circumscripţiilor in candidaţi de partid, s-au constituit semnalate. Rezultate bune obţin în
care locuiesc. Statisticile consemnea cile 2 grupe în cadrul aceluiaşi bloc. această direcţie iov. Marius Planicec,
La întocmirea studiului, la reorgani
Petru Crainic. Emil Flegcl, Vaier Voi-
ză numărul mare dc participanţi la zarea şi îndrumarea activităţii grupe eu, Ştefan Varadi şi aiţi organizatori
muncile de interes obştesc, orele c- lor de partid, o contribuţie însemna ai grupelor dc parlid.
H u n e é . o m r m crări ele. Organizatorii şi coordona tă au adus tovarăşii Vasile Dejică, Grupele dc partid şi-au adus o în
fectnale la diferite categorii dc lu
semnată contribuţie la înfăptuirea u-
torii acestor activităţi sînt grupele de Aurel Macra. Nieolae Ftorca, Ma nor sarcini de mare importantă. Ele
fia Jov, Ioan Tătarii, Vasile loon şi
partid pe blocuri, străzi si cartiere. alţi instructori nesalariali. Ei au un au muncit cu rezultate bune în cam
Ele au in atenlia lor problemele le aport şi în ceea ce priveşte genera pania electorală, in pregătirile făcute
gale dc păstrarea în bune conditiuni lizarea experienţei pozitive obţinute pentru ziua de 1 Mai. Rezerve de îm
â fondului de locuinţe, achitarea la
In aceste zile mii de cetăţeni timp a îndatoririlor financiaro. Gru de unele grupe de partid. La aceasta bunătăţire a muncii sînt încă nu
ai oraşului participă la amenajarea pele de pariul sprijină şi mobilizea contribuie şi faptul că instructorii nc- meroase. Ele se referă la gradul de
şl întreţinerea zonelor verzi. ză cu Rezultate tot mai bune pe ce salariati activează în circumscripţia cuprindere, calitatea şi eficacitatea
tăţeni la înfăptuirea măsurilor iniţia in care locuiesc, unde cunosc bine măsurilor luate, aspecte asupra căro
ra s-a atras atentia şi în şedinţa co
problemele care se ridică, modul şi
le de deputaţi, de comitetele de ce mună organizată în luna aprilie. Po
tăţeni. privind organizarea unor ma posibilităţile de realizare a lor. zitivă este preocuparea continuă a
Pentru a veni şi moi mult în aju
nifestări cu caracter cultural, social torul grupelor de parlid, a instruc grupelor de partid in direcţia perfec
şi gospodăresc, îşi aduc o contribu torilor nesalariali, a tovarăşilor din ţionării metodelor de muncă, educa
ţie lot mai marc la educarea cetăţe comitetele dc blocuri şi comitetele dc rea oamenilor muncii în spiritul par
nilor în spiritul unei noi atitudini in
cetăţeni din circumscripţii, s-a orga ticipării tot mai active la înfăptuirea
SI pozitive, Comitelui orăşenesc de comună la care au participat peste ne stau în iată. A. NAGY
relaţiile de convieţuire.
sarcinilor economice şi politice care
nizat in luna aprilie a.c„ o şedinţă
In scopul generalizării experienţei
700 de tovarăşi. Aici au fost prezen
partid Hunedoara tine periodic şedin
ţe cu organizatorii grupelor dc partid,
unde se prezintă informări, se Iac in
structaje. Secretarii comitetului oră
şenesc de partid, sau alţi membri ai A G EN D A DE UjN ÎJî E C£J?£
biroului, expun sarcinile care stau în
lata grupelor de partid. La aceste şe
FA partid. activitatea grupelor de DE LA sînt comune : indici înalţi de utili
dinţe sînt invitaţi şi instructorii nesa-
lariati ai comitetului orăşenesc care
tiielatea in întrecere
Obiectivele
îndrumă
zare a agregatelor, consum de cocs
De freamătul
activităţilor
de
Din şedinţa organizată in luna ia
oară a fontei
interes obştesc sînt pătrunse şi pă- nuarie a c., de pildă, a reieşit că nu cit mai redus şi o calitate superi
durile oraşului. Zeci de pini îşi toate grupele de partid reuşesc să se Iată citeva cifre care privesc
schimbă „domiciliul” pentru a or achite de sarcinile care le revin. In „UNU“ munca jurnaliştilor in general. Pro
namenta oraşul sidcrurgiştilor. urma' unui studiu efectuat cu spriji- ducţia peste plau se ridică la mai Omul şi Qgregatul — corp comun.
bine de 30 000 tone de fontă. A- Operatorul chimist Tudor Petiu, de
ceastă producţie suplimentară a la distileria de gudroane, o C S. Hu
LA fost realizată integral pe seama nedoara la locul său de muncă.
cocsului economisit, ceea ce în
seamnă că numai pe această cale
jurnaliştii au înscris la capitolul
preţ de cost economii de peste 12
„ŞAPTE Í 6 milioane lei. In ce priveşte colita-
tea fontei, toate secţiile de furnale
au procentul de declasate cu mult
sub cifrele admise
Se vede din aceste cifre că în
O 30.000 tone de fonta peste trecerea socialistă. începi ud (le la
plan şi tot atîta cocs economisit furnalul „unu" pină la furnalul
O Saltul indicilor de utilizare „şapte”, dă roade bogate, in fiecare hunedorene
O „D u e l” pentru locul întîi. schimb, în fiecare zi de întrecere.
Cea »nai valoroasă contribuţie o
Geografia marelui combinat hu- aduce linărul colectiv de la „şapte” O n prezent, Combinatul si
nedorean marchează in spaţiul său Există aici oameni, ca Simion Jurca, derurgic Hunedoara realizează in
şapte furnale. Primele patru, moş Alexandru Comşa sau Ciosz Ludo
mai puţin dc 40 dc zile întreaga
tenite de zeci de ani şi celelalte- vic — pnm-lnpitori, maiştri ca Ni- producţie dc fontă a ţării din anul
5. 6, 7 ridicate in anii. industriali cnlae Mărculescu sau Alexandru 1938. la oţel în 46 de zile, iar la
zării socialiste. Pe măsura cons Gherqhei, care conduc cu pricepere laminate în numai 25 dc zile, încă
trucţiei s-au închegat şi colective marile agregate. perfecţionează teh un calcul edificator. Producţia u-
le. Toate trei colectivele sînt la fel nologia, asigurind un mers con nei zile din anul 1938, sc obţine
de mature cu o bogată experienţă stant. azi la C.S. Hunedoara, la fonia in
in elaborarea metalului. Le separă Departe de a rămîne în urma co 2,30 orc, la oţel în circa 3 orc, iar
doar agregatele la care lucrează, lectivului de la „şapte”, jurnaliştii la laminate in mai puţin dc 1,30
nivelul tehnic al instalaţiilor pe secţiei a tl-a îşi înscriu eforturile ore,
care le deservesc în direcţia mersului uniform şi © Mai bine de 450 cocsari. aglo
Cu toată diferenţa dc potenţial intensiv”. Maiştrii Gheorqhe Cis- meratorişli, lurnalişti, oţclari şi
tehnic, jurnaliştii celor trei secţii maş şi Nieolae Militam, prim-jur laminalori activează ca artişti a-
îşi dispută de la egal la egal in- naliştii Alexandru Olani şi Nico- maiori in una dîn ccic 7 iormaţii
lae Costea au luat în ullima vre
Hunedoara blocurilor noi, a (lorilor şi tinereţii, a bunăstării şi fericirii. me o seamă de măsuri pentru ridi cultural artislice dc pc lingă clu
bul „Siderurgislur din localitate,
carea temperaturii aerului suflat 0 Alţi 150 de siderurgişli al
lo aproape 900 dc grade şi a con cătuiesc efectivul celor 10 bri
rrr ÍNCA DIN liment de tricotaje din bumbac, lină Voicu, şeful serviciului administra fost revizuite şi reparate toate in telor. La întrebarea noastră, nc-a sumului de gaz metan la peste 90 găzi artistice de agitaţie, din ca
* © PREGĂTIRI tiv, în înlîmpinarea sezonului cald stalaţiile şi aparalajul frigorific. De răspuns tov. Teodor Bcrqhian. di metri cubi ve tona de fontă. Cu
» ţ IARNÂ O NOI MODELE DE :i fire P.N.A. asemenea, unităţile au mai fost do rector al O.L.F. Hunedoara. Să în sprijinul echipelor de întreţinere drul secţiilor şi atelierelor combi
CONFECŢII © UNITĂŢI RE Cît priveşte Încălţămintea, canti s-au făcut pregătirile de rigoare. tate cu 4 dulapuri frigorifice, un cepem cu faptul cel mai esenţial : conduse de Ion Sitarii si Silviu Is- natului.
Desigur atentia am îndreptat-o spre
tăţile şi sortimentele sînt satisfăcă- trate, timpul de onriri a fost re O Celor care conduc şi slăpî-
NOVATE © ANTIDOTUL CA unităţile care vor fi puncte de a- conservator de îngheţată M V. lî), creşterea cerinţelor. In fiecare an nesc cu pricepere modernele agre
luorc . volumul produselor agroalimentare dus la 0,7 la sută faţă dc 2 admis.
N1CULEI © CU 35—40 LA Magazinele dc textile au desfăcut tractie pentru sezonul călduros. un aparat de răcit apă etc. desfăcute prin unităţile O.L.F. a Furnalele au mers redus numai gate siderurgice, nu Ic cslc străin
• SUTA MAI MULTE LEGUME cantităţi importante de stole, in cu Obiectivul principal l-a constituit espre măsura în care unilălile crescut, In acest an, creşterea fon şapte sutimi de procent fafd de nici teatrul. Iu timpul lor liber,
lori şi calităţi variate. pregătirea cunoscutului local „Ciu- D T.A.P.L. din oraşul Huncdoa- peste 200 din ei, devin actori in
ŞI FRUCTE. dului de marfă pus la dispoziţi:i oa două procente stabilite Exprimată una din ccic 12 formalii de teatru
menilor muncii este de 35— 40 la în cifre, munca jurnaliştilor de la ale căror repertoriu şî nivel ar
Ficcare anotimp al anului îşi arc sulă. In acest scop s-a luat legătura secţia a ¡l-a înseamnă: 65 kg. de tistic interpretativ au fost primite
caracteristicile sale. Ele pun în fata cu unităţile furnizoare din regiunile fontă zilnic peste plan pentru fie cu căldură dc publicul huncdorcan.
oamenilor preferinţe şi cerinţe spe Oltenia şi Crişana. cît şi cu coope care metru cub de volum ulii de
cifice fiecărui sezon. Comerţul so rativele agricole din regiune. Prin furnal şi un consum de cocs mai © Scară de scară, 909 tineri stu
cialist este chemat să rezolve o delegaţii noştri s-a stabilit cu furni mic cu 58 kg. decit cel planificat. dioşi iau loc in băncile şcolii me
mare parte din aceste cerinţe, să zorii ca livrările să se facă conform Cele două secţii merg in ritm ra dii serale, complelindu-şj studiile.
asigure o abundentă dc produse-so unui grafic calendaristic. Pină acum pid spre atingerea unor înalţi in Alţi I 86G dc muncitori îşi com
licitate de masa mare de cumpără s-au primii, în general, produsele dicatori Alături de ele, colectivul plotează şcoala elementară şi me
tori. Acum în pragul sezonului es contractate, exccptînd unele perioa de la secţia I păstrează cadenţa die, la cursurile fără frecvenţă.
tival, magazinele sini vizitate de tot de cînd nu am primit ouă şî fructe. Leonida Davidcscn, şef de schimb, O 1-716 elevi ai şcolii profe
mai mulţi cumpărători. Prioritate au Penlru a prezenta cil mai atrăgă porca“, aşezat în frumosul parc na ra vor satisface cerinţele consuma Pe piaţă s-au desfăcut cantităţi im om cu oproapc 30 de ani de mese sionale sc pregătesc să devină
mărfurile adecvate. tor mărfurile existente ne reţea, vi tural „Dealul Chizidului". Renovat torilor, ne-u informat Iov. Iudît Fi- portante de spanac, salată verde, rie la furnal, nc-a spus: „In fn- muncitori calilicaţi ai combinatu
lui.
Cc măsuri s-au luat pentru a se sa trinele s-au schimbat spccîlic sezo şi dotat cu mobilier corespunzător, limon, şeful serviciului comercial. ceapă verde etc., din noua recoltă. milia noastră, a fnrnaUştilor. noi
© La şcoala tehnică, 171 de e-
tisface cerinţele dc sezon ale oame nului. Intr-un număr dc 5 unităţi localul va primi vizitatorii intr-o In acest scop s-au contractai cu în Pentru nou! sezon au fost luate am rămas cci mai bâtrini. Dar nu lovi sc pregătesc pentru profesi
sintem Uilaţi-vă la Dumitru Bur
nilor muncii ? Aceasta este întreba specializate pentru desfacerea trico ambiantă plăcută, cu un variat sor treprinderea orăşenească de indus şi măsuri de lărgire şi modernizare eţii, la Ion Postolachc, de pe tere ile: operatori chimişti, proiec
rea cu care ne-arn adresat unor to tajelor şi produselor dc menaj s-nu timent dc produse culinare şi bau- trie locală 1.3R0 tone qhciilâ artifi • a reţelei dc desfacere. In Hunedoa nul de încărcare, la jurnaliştii fon tanţi, desenatori etc.
varăşi din cadrul O.C.L. produs-'.* organizat expoziţii cu vîuzare. Hiri. cialei, cantităţile necesare de silon ra s-au montat 3 chioşcuri stabili.*, lacob, llie Mitră sau inginerul Ion 0 In trimestrul 1 a.c. prin uni
industriale, T.A.P.L, şi O.L.Tv din o- Nc-om propus să organizăm în cu- Cu un aspect nou vor primi con etc. In acelaşi timp, din producţie iar în micro-raionul de locuinţe nr. Boloqa Sînt. tineri toţi.. Ştiu cc tăţile comerţului socialist din Hu
raşul regional Hunedoara. Si iată rînd o prezentare cit mai atrăgă sumatorii şi grădinile de vară „Mu proprie sc vor asigura 51.000 litri 3 se va deschide o unitate modernă, rezultate an *jcelelalte secţii. Sint nedoara sau desfăcut populaţiei
răspunsurile : toare a iinprimeurilor, mai ales că reşul" şi „Metalul". Aici s-au beto oranjadă şi 10.000 liiri citronadă, iar în cadrul complexului comercial. frumoase. Dar i-edeţi, avem şi noi diferite mărturî şi produse agroa-
In piaţa de desfacere a legumelor
nat aleile şi ringul de dans. s-a re
conform repartiţiilor se vor primi
P regătirile pentru sezonul de între 15 mai — 15 iunie se dcslăşoa- vizuit si reparat mobilierul şi s-au prstd 12.000 hl. berc. din Hunedoara vor fi aşezate căru rezultate”... Băt rinul jurnalist a limenlare in valoare dc 114.951.000
iprimăvară-vară, au început la
ră „Luna iinprimeurilor”.
lei.
scos blocnotesul din care am ex
noi încă din primele luni ale anului, Sini însă şi cerinţe ale cumpără vopsii şi zugrăvii terasele. Cele două centre de fabrw^jre a cioare pentru vînzarca diferitelor tras citeva date, ..Producţie peste @ Pentru oamenii muncii din
ne-a spus tov. Artur Drago, director torilor caic nu le putem salislacc Pentru desfacerea răcoritoarelor — îngheţatei vor asigura necesarul dc produse. Am preconizat şî alic mă plan — 7 253 to n e; indici de uti Hunedoara au fost construite şi
al O.C.L. produse industriale Hu pe deplin. Ne lipsesc costume din sucuri şi îngheldlă — în cele mai di consum, intr-un sortiment bogat. suri. Ele sînt îndreptate înspre rea lizare — mai mari cu 86 kg. de dale in folosinţă, în perioada 1948-
nedoara. Mai abundent am aprovi lerqnl cu modele în carouri, produs ferite puncte ale oraşului s-au des Linele greutăţi le inlîmpînăm la lizarea unei deserviri cit mai bune fontă : consumul specific de cocs I9G4, aproape 7.500 apartamente.
zionat reţeaua imitaţilor dc des Li soliniat (ni s au trimis numai unit), chis două centre şi patru chioşcuri. sucul dc fructe din cauză că noua atîl cantitativ, cît şi calitativ. mai mic cu 87,16 kg”. Ritmul construcţiilor do locuinţe
tere în luna martie şi bineînţeles unele sorlimcnle de produse textile: Vor ti plasate, de asemenea, în locu construcţie a LO.LL. nu este termi O Acum. in cinstea apropiatului şi social-cullurale a crescut de la
ule au continuat. stofe si ţesături din lire P.N.A., u- rile aglomerate un număr de 8 că nală. De asemenea, calitatea sifo Din răspunsurile primite se poate Congres al partidului, de la fur un an la altul.
In unilăti s-au introdus în prima nolc sori ¡monte dc încălţăminte. rucioare pentru îngheţată. Produs-.' nului livrai de industria locală nu trage concluzia că lucrătorii din u- nalul „unu” pină la „şapte” to Dacă in anul 1948 construcţia
jumătate a lunii martie peste 450 um primăvara cslc anotimpul răcoritoare vor fi desfăcute şi prin este cea mai bună. . nităţile comerciale amintite se preo rentele de metal se scurg puternic unui apartament dura mai bine dc
rochii, bluze, taioare în modele r.oi C înfrumuseţării, şi iii cadrul alic unităţi : cofetării, bulele, res C* iresc, cele mai multe nouLăti cupă de asigurarea unei aprovizio şi incandescent, transmiţînd In jur 8 2 ile. în prezent intr-o singură zi
şi culori solicitate de cumpărătoare. Trustului de alimentaţie publică taurante. 1 le oferă consumatorilor unită nări şi deserviri corespunzătoare a căldura întrecerii. sc construiesc trei apartamente.
Ele sini completate cu un bogat sor- 1 limcdoara, nc-a spus iov. Ioan Acum în pragul sezonului cald au ţile de desfacere a legumelor şi fruc oamenilor muncii. AL. VASIU Anul acesta constructorii vor pre
da la clicic încă 1.100 dc aparta
mente.
© Suma totala a investiţiilor a-
cordalc de către stat anul acesta
tov. Sianca. Priceperea şi hărnicia In legătură cu desfăşurarea în- pentru construcţiile de locuinţe şi
cu care ain lucrat in anul trecut se sămintărilor am aliat şi alte amă social culturale, efectuarea lucră
concretizează în cele peste 4.000 nunte. Pe jumătate din suprafaţa rilor de canalizare şi lermoficarc
kg boabe recoltate în medic do pc destinată culturii porumbului, care a oraşului şi alte lucrări edilitare,
fiecare hectar. Dar practica nea se însâmmlează cu maşinile S.PC. depăşeşte cifra dc 10S.000.000 lei.
dovedit că această cifră nu repre G, concomitent cu semănatul sc ad © Biblioteca clubului ..Siderur-
zintă o limită, deoarece de pe unele ministrează şi erbicide, folosindu-se qistut" dispune dc un fond dc
Dinlr-o discuţie avută tu iov. Ilie
Stanca, inginerul şui al gospodăriei parcele s au realizai mal mult cu cile 3 kq Atrazin la hectar. Pentru G4.000 volume. Cei aproape 1.000
agricole de stat din Călnn, ani re 2O00-25UU kg boabe la ha faţă dc insămintare s-au ales hibrizii diibli de cititori înscrişi in evidcn|a bi
bliotecii au împrumutai anul acesta
ţinui că o parte din măsurile me inedîa înregistrată pe gospodărie. 1U3 şi 208, care au perioade de ve- peste 10.000 volume.
nite să asigure obţinerea de recolte Angajamentul nostru este ca si in qetalie diferite. Avantajul folosirii
bogate au (ost stabilite şi înfăptuite acest an să depăşim producţia pla celor doi hibrizi este evident : se 0 In primele 4 luni alo anului,
încă din toamnă şi iarnă. Pe aproa nificată. pot eşalona lucrările de îngrijire aproximativ 27 000 dc oameni ai
pe jumătate din suprafaţa reparti- Antrenaţi în întrecere pentru re şi recoltatul, astfel evi1iurfii-.se po- muncii din Hunedoara, au urmărit
zaiă culturilor dc primăvară s-au alizarea angajamentului la umil din rioadete „de vtri". Tractoriştii care la casa dc cultură, spectacolele de
efectuat araturi, iar pe mai mult obiectivele principale— recolld — lucrează la semănat cunosc in a- tealru şi programele artistice ale
de 45U ha. dm cele 750 destinate lucrăioru se străduiesc să folosească mănuiiţimc, pe baza ordinelor de diferitelor formaţii venite in tur
porumbului s-au administrat îngră la întreaga capacitate utilajele în lucru ce li s-au înmînat, condiţiile neu.
şăminte organice şi minerale. La a- intervalele dintre ploi, in luncile pe care trebuie să le îndeplinească © In primăvara acestui an, în
cesle realizări trebuie adăugate însă de starea terenului, fiind mobili această lucrare. Pe lingă suprafaţa oraşul Hunedoara s-an executat
noi măsuri, între care un rol ho- zate toate mijloacele şi foitele e- planificată pe iiecdrc maşină, sc diferite lucrări dc extindere şî în
lârîlor revine organizării cil mai xislente pentru pregătirea terenu prevăd în amănunt, în funcţie de sin- treţinere a parcurilor şi zonelor
judicioase a muncii. In principal, lui. şi terminarea grabnică a însă rea fiecărei parcele, date diferen verzi, pc o supraiaţă dc aproape
munca se desfăşoară in direcţia mi n IA r i lor. ţiale cu privire In adîncunca şi dis 300 000 m.p. ; au fost plantaţi pes
folosirii dm plin a utilajelor şl a Am notat citeva din realizările tanta de îiiSdinlntare, precum şi te 17.000 bucăţi arbori şî arbuşti
timpului prielnic înscrise in bilanţul unei zile obiş la asigurarea densităţii optime de ornamentali ; 30.000 fire dc flori
Vizi tind în aceste zile tarlalele nuite de muncă ; pc 25 ha s-au efec plante la hectar. au înfrumuseţat covorul floral al
gospodăriei dc stat este uşor să te tuat arături, pe alte G0 ha s-a pre Potrivit calculelor făcute, se pre Hunedoarei
convingi de interesul pe care I ma gătit patul germinativ cu grapele vede ca prin folosirea cu randament Q In acţiunea patriotică de în
nifestă lucrătorii dc aici pentru a- cu discuri, iar 72 ha au fost însă sporit a fiecărui utilaj să se insă- frumuseţare a oraşului, oamenii
sigurarca unei baze trainice recol mintale cu ajutorul maşinilor S.PC minteze cu porumb întreaga supra muncii din Hunedoara au efectuat
tei de porumb. La Glnlaqa, Ctiilid G şi 2 S.PC 2. Ne-am interesai şi faţă în mai puţin de 10 zile bune in trimestrul I a.c„ lucrări în va
sau Călnn întîlncşti, dm zori şî pînă de tractoriştii care au obţinui cele de lucru în cîmp. Adăugind zi de loarea dc 600.000 )ei.
seara tlrziu, mecanizatori, briga mai bune rezultate. fn nudul aces zi noi realizări In cele înregistrate O De la începutul anului şi
dieri şi specialişti trasînd împre tora se situează Mircea Copet, Va pînă acum, colectivul de lucrători pînă in prezent mai bine dc 2.300
ună coordonatele unei viitoare pro sile Mureşan si Mihai Kclioni. Cu de la gospodăria de slal din Calau tineri de la C.S.M au efectuat 6.GOO
ducţii sporite de porumb. vinte de laudă merită Ioan Hnlunoiu consolideoză temelia viitoarei re orc de muncă patriotică. !n aceas
- Dealtfel. în această privinţă se şi Trainn Lavric, care se străduiesc colte, cale sigură de creştere a gra tă perioadă, ei au colectat şi pre
Insăminţînd la porumb cu maşina S.P.C. 6, tractoristul Ioan Bulunoiu de la G AS. Câlan, exe
poate spune chiar că am acumulat să ocupe un loc cît mai bun în în dului de rentabilitate a producţiei dat IC.M-uluî circa 140 vagoa
cută numai lucrări de bună calitate. trecerea organizată între tractorişti. agricole. ne fior vechi.
t o valoroasă experienţă — ne relata
r