Page 37 - 1965-05

< B iblioteca CeiU»'o>a ¡
Regională
!PROLETARI DIN TOATE fARUL UNITIVA ?
Hunedoara-Deva Conducătorii de partid şi de stat

în vizită la

Expoziţia industrială austriacă

Miercuri la amiază, tovarăşii Nico- sadorul Austriei la Bucureşti, de nomia şi industria austriacă. El $l-a
lae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion membri ai ambasadei şi de organi­ exprimat speranţa câ expoziţia pre­
Gheorghe Maurer. Gheorghc Apostol, zatorii expoziţiei. zentă va contribui la dezvoltarea re­
Alexandru Birlâdeanu. Alexandru In timpul vizitării expoziţiei, con­ laţiilor Intre cele două târî.
Drăqhîci, Alexandru Moghioroş. ducătorilor de partid şi de stat le-au Răspunzînd, tovarăşul Ion Gbeor-
Gheorghc Gaston-Marin, împreună cu (ost date explicaţii In legătură cu pro­ ghe Maurer a dat o înaltă apreciere
Mihail Petri, ministrul comerţului ex­ dusele prezentate de un mare număr organizării acestei expoziţii la Bu­
terior, Victor Jonescu, preşedintele de firme austriece. cureşti, arătînd că ea Interesează e-
Camerei de Comerţ, şi alte persoane Mulţumind pentru vizită, ambasa­ conomia românească, fiind totodată
oficiale au vizitat Expoziţia induslria- dorul Austriei, dr. Johann Manz, a expresia unui interes reciproc, a-
lâ austriacă. relevat că aceasta reprezintă o o- cela ca relaţiile economice, culturale
Conducătorii de partid şi de stat noare deosebita pentru organizatori
au fost întîmpinati la sosirea în ex­ şi in acelaşi timp denotă dorinla gu­ şi de altă natură dintre cele două
ANUL XVII. NR. 3225 JOI 13 M AI 1965 4 pagini,
poziţie de dr. Johann Manz, amba- vernului român de a cunoaşte eco­ ţări să prospere, să se Întărească.

BNTEMPENBND Cu însămînţatul ACTUALITATEA
terminat

lntr-o corespondentă telefonică pri­
mită in cursul zilei de ieri. tovară­ Consfătuire
C O N G R E S U L şul inginer SLICILI MATEI, şeful sec­
ţiei cereale şi plante tehnice de
la
Consiliul agricol raional Alba, ne re­
latează câ însâmîntalul porumbului cu femeile
în raionul Alba se apropie de sfîrşit.
La cooperativele agricole de pro­
Comitetul orăşenesc a) femeilor,
ducţie din Cistei, Calda, Ighiu şi in colaborare cu Sfatul popular al
PARTBDULUE tă. Bine s-a muncit si la unilătile a- oraşului regional Deva, a organi­
Oarda această lucrare a lost încheia­
zat în cursul zilei de ieri o cons­
gricole din Alba, Cricău şi Bucerdea,
unde au mai rămas să fie însâmînlale
meile din circumscripUile electo­
cîte 2-5 ha. fătuire la care au participat fe­
In urma intensificării ritmului de rale ale oraşului. Consfătuirea s-a
lucru, pină la 11 mai in acest raion organizat pe tema întreţinerii fon­
au fost însămînlate 6070 hectare cu dului de locuinţe După consfătu­
un element nou : priceperea Si mai ire, formaţia de teatru a conul o*
intervine hărnicia, alenlia cu care porumb, din cele 6.738 planificate. (ului orăşenesc al femeilor a pre­
se (lucrează... La olelăria Martin nr. Există doci posibilitatea ca în 1-2 zile zentat piesa „Odorul maichii“.
2 a combinatului hunedorean însă, bune de lucru însăminlatul porum­
problema se pune cine obţine reali­ bului să se termine în toate unităţile
Oricit de des vel asista la deşar- zările cele mai frumoase; pentru câ din raion.
jarea unui cuptor Martin, spectaco­ toate echipele îşi depăşesc planul si
lul î|i pare mereu unic. Alunei cind dau o|el de bună calitate. Dar cine îngrijesc Expozifie
Huidui auriu începe să alerge gră­ dă cele mai scurte şarje? Cine are
DESARJARE bit pe rine, răspindind în jur mii de cel mai bun procent de reolizare a cuBrfuriBe Oraşul Lupeni este unul dintre
reilexe multicolore, aproape câ înce­
planului sortimental? Cine lucrează
tezi să te mai gîndeşli la ceva. II ai fTirâ rebut şi fără declasate? Corlaciu, cele 8 oraşe din provincie care
CONTINUA alături pe otelar, cu broboane de Hangan, Ciocan. Bulgaru ?... tn lui pe ultimele hectare, ţăranii co­ găzduiesc expoziţia organizată de
Paralel cu însămîntarea porumbu­
sudoare pe frunlea-i fierbinte, dar
Uniunea artiştilor
plastici
din
întrecerea ce se desfăşoară
pentru moment nici nu-ti trece prin cinstea Cohgresului partidului con- operatori din Teiuş acordă o deose­ R.P.R, La Lupeni artiştii plastici
minte câ el a creat minunea aceasta. seamnă de la o zi la alta succese de bită atenlie îngrijirii culturilor de din tară au expus 40 gravuri. In
Si parcă nici otelarul nu se gîndeş- o certă valoare. Pină la 1 Mai cea păioase şi prâşitoare. Pentru a ob­ afară de aceştia mai expun Vasile
le la nimic. Privesle si el extaziat, mai scurtă şarjă la cuptorul 1 avea ţine producţii sporite la culturile pă­ Pobrian, Cela Brătescu şi Eva
de parcă atunci ar vedea pentru pri­ o durată de opt ore si cinci minute; ioase. prinlr-o bună organizare a Cerbu, din Valea Jiului, cunoscuţi
ma dotă lunecind spre oală rîul de insă chiar în ziua acestei sărbători muncii, în cîteva zile s-a reuşit să şi aprecia|i şi peste hotare pen­
otel... s-a elaborai o şarjă în şapte ore şi se plivească de buruieni o suprafaţă tru calitatea operelor lor.
Dar pe măsură ce spectacolul se a- 20 de minute! Olelarii i-au zis suc­ de 300 hectare. O dală cu aceasta
propîc de sfîrşil, toiul se schimbă. cesului record. Dar de atunci s-au s-a lucrat intens şi la prâşitu) sfe­
In vreme ce Iu. vizitator, vezi me­ înregistrat si alte recorduri. Pentru clei de zahăr pe cele 65 ha. destinate
reu, aievea, scurgindu-se metal in­ câ zi de zi. aproape oră de oră, la culturii respective. Pină acum, prima
candescent. otelarul tresare şi trece otelăria nouă curge otel. Cineva afir­ Tractoristul Vtoiel Bedea de la S.M.T. Dobra şi-a adus o contribuţie prasilâ s-a aplicat pe mai mult de „Stop!... Circ!"
ma câ aici desarjarea e continuă ; nu
In lata cuptorului. El şi-a făcut deja
35 hectare
SORTIMENTE NOI socotelile ; dintr-o privire apreciază se termină descărcarea unui cuptor însemnată la buna desfăşurare a lucrărilor de însâmin(are a porumbului corespondent
A. OTOIU
cît de grea a fost şarja, a calculat,
că începe la altul. Şi la fiecare des­
la cooperativa agricolă de producţie din Leşnlc, raionul Mia.
şi, mulţumii de rodul muncii sale, cărcare se dau cîteva zeci de tone Circul de stat din Bucureşti a
porneşte cu avînt o nouă bătălie cu peste plan. Adunate laolaltă, in pri­ sosit în Petroşani cu spectacolul :
şarja următoare. N are importantă câ mele !1 zile de mai, fac 1.784 de „Stop! ...Circ r . Instalat în halele
se numeşte Corlaciu Constantin, Pa­ tone... I R a id : TIMPUL NU AŞTEAPTĂ ! pielii din Petroşani, circul prezin­
vel Hangan, Toma Bulgaru sau Ale­ tă acest spectacol pînâ în dala de
xandru Ciocan... In aceste clipe toti 16 mai. Pe Ungă artiştii bucures-
procedează la fel. Se luptă pentru teni, la realizarea spectacolului
fiecare minut ,- se încearcă toate pro­ îşi dau concursul şi Duo Iulievici,
cedeele pentru ca elaborarea şarjei Cooperativele aqricofe de Insâmintau. în schimb, din cele 60 lucrări se daloreşle faptului că a ră­ Duo Koilanski. Neidcman — Nei-
să dureze cît mai puţin Se depun La Fabrica chimică din Orăşllo se producţie din raionul H ateq atelaje ale cooperalivei numai 5 o- mas încă o mare parte din teren ne­ din din R.P. Bulgaria.
rau folosite.
eforturi susţinute pentru ca repara­ desfăşoară o susţinută activitate pen­ şi-au prevăzut sâ insâm înte- pregătit. Realizările ar fi mult mai
ţia să se Iacă bine şi in minimum tru a le trimite beneficiarilor noi ze cu porumb 3.835 hectare. bune dacă nu s ar lăsa totul pe sea­
ma inginerului Nicolae Moldovan si
Pînâ acum această
lucrare
produse, la timpul cerul prin con­
ATRIBUTUL de timp; materialele, aliate aproape, tracte şi de călit al e corespunzătoare. s-a realizat pe mai puţin de Ihude este a mecanizatorilor. Tovarăşul Augus- Moment poetic
sînl încărcate, după o dozare judici­
1.500 hectare. Pentru a ve­
oasă, la vremea cerută ; regimul ter­ Angajamentul luat de colectivul fa­ dea cum se desfăşoară în- preşed 5 niele ? lin Ciorogaru. preşedintele coopera­
tivei agricole de producţie, în zilele
bricii în cinstea Congresului partidu­
ÎNTREGII mic prescris e respectat întocmai ,- lui prevede realizarea unor noi sor­ întreprins un rard-anchetâ în bune de lucru in cîmp nu este pre­ La Casa raională de cultură din
am
sâm intarea porumbului,
procesul tehnologic de elaborare e
zent p e ' tarlale, acolo unde so . ho­
timente din mase plaslice. Pentru rea:
cît mai bine condus.. $i atunci, peste
Semănatul porumbului ta coopera­
putină vreme, o nouă şarja cată către lizarea acestui angajament s-au apli­ cîteva unitâti : tiva agricolă de producţie din Rin tărăşte soarta proiluclioi. Deseori el Orăştie a avut loc ieri momentul
poetic „Din cele mai frumoase
ACTIVITĂŢI: oalele de turnare. Spectacolul, de o cat în producţie o seamă de măsuri de Mori s-a electual pe mai puţin de se ocupă de rezolvarea unor proble­ poezii ale lui Vasile Alecsandri",
fost
tehnice si organizatorice. Au
rară frumuseţe, se repetă...
me mărunte, care nu an nimic co­
puse în funcţiune noi maşini de înal­ 50 la sulă din suprafaţa planificată. organizat de colectivul bibliotecii
La sfîrşitul celor opt ore de mun­ tă tehnicitate. Pentru asigurarea folo­ Brigăzi In bună măsură, huir/ierea aresieî mun cu campania de insămîutări. raionale din Orăştie. (MARIA DAN
CALITATEA că. pe un gralie aflat pe platfouna o- sirii depline a acestor maşini au fosi Din raidul efectuai » a constatai câ in numeroase co­ — corespondentă).
lelâriei, marlor şi el la bătălia locu­
seleclionali 33 de muncitori care ur­
lui veşnic, se scriu noi ciire. Cîteva mează un curs de specializare Ope­ fruntaşe operative ogncole de producţie cum sini cele din Bretea
rubrici ist schimbă înfăţişarea. De ratori cu calificare mai slabă au fost Strei. Bărăşli. Toteşti, Bă ieşti ş.a., unde munca a foit
repartizaţi să lucreze pe lingă alţii
acum contează fiecare nume. Pen­ Datorită organizării exemplare a bine arg an itală, sem ănatul porumbului s-a term inat sau
cu mai multă experienţă. „Concertul
tru câ, deşi toti oamenii repetă ace­ Ca urmare, s-au asimilat anu-l a- muncii, brigăzile din Cirneşli, Reia te apropie de sfirşit. La Demşuş, Bovorod, Riu Alb, Riu
leaşi iazt ale procesului de produc­ cesla 40 de repere noi din mase plas­ şi Pîclişa, aparţinătoare cooperativei Bărbat, Sălaşul de Sus ele, această lucrare este mult ră­ veseliei“
de producţie din Toteşti. au terminal
ţie, rezultatele diferă. Aici Intervine lice. semănatul porumbului. La pregăti­ masă în urmă. Realizările sub nivelul posibilităţilor se
rea terenului şi semănat s-au folosit datorosc folosirii tractoarelor şl atelajelor cu randam ent
cu întreaga capacilale tractoarele scăzut. D acă utilajele existente s-ar folosi la întreaga ca­ Orchestra populară „Doina Ar­
reporlizate acestei unităţi si atela­ pacitate s-ar putea pregăti zilnic peste 200 ha. şi insămin- geşului*' prezintă azi in sala de
jele Tractoriştii Gheorghe Cotari, Si- ţo aproape 400 ho. spectacole din oraşul Haţeg „Con­
Cu multă însufleţire se munceşte mion Mălăşteanu, Nicolae Pîrcă'lă- Timpul este destul de înaintat. Pentru recuperarea râ- certul veseliei“. îşi vor da con­
pentru obţinerea unor succese de bescu şi alţii au munci! cu hărnicie. minorii in urmă trebuie m obilizate toate forjele la pregă­ cursul Emil Gavriş, Florentina
seamă Tn cinstea Congresului parti­ O mare parte din teren s-a pregătit tirea terenului şi term inarea insăm intârii porum bului. Vlad. Elisaheid Ticutâ, Alexandru
dului şi la întreprinderea raională de pe timp de noapte, iar ziua s-a lu­ Popescu si allii.
industrie locală din Brad. In primele crai la semănat. In viue de 11 mat a.c* petru tractoare de 1« 5M.T. Hateq repartizate
patru luni ale anului aici au (ost «a lucreze la cooperativele ugricul# de producţie dm S.irmisrqrlura, O»-
realizaţi toti indicatorii de plan. Pro­ trot fi Rtu de Mori, nu an putui li folovit# U întreaga capacitate deoa­
ducţia globală dată peste plan valo­ Concurs de coafură
rează 1.238.000 lei, iar producţia mar­ S i s I b rece »-au ddeetat-
fă I 250.000 lei. La productivitatea
muncii s-a obţinui un spor de 26 la posiholifă(i şi tunsori
sută.
Dar atributul esenţial al activităţii
colectivului acestei întreprinderi î) Ţăranii cooperalori din Unirea
constituie calitatea produselor. In şi-au prevăzut sâ însămînţeze 311 Ieri a avut loc la Deva concursul
această direcţie au fost îndreptate hectare cu porumb. Pentru realizarea de coafură şi tunsori, faza regio­
principalele eforturi. Controlul teh­ acestei sarcini, pe lîngâ mijloacele nală, la care au participat 56 de
nic a fost reorganizat ; la cariera mecanice, cooperativa mai deţine 60 coalorî şl frizeri din regiune. Fie­
Crişcior s-a dotat fiecare muncitor cu de atelaje şi 33 de semănători cu care concurent la coalură a rea­
şablon de verificare a ciopliturii de tracţiune animală. Sini deci mij-loace lizat cîte patru modele noi, crea­
piatră; au fost întărite comisiile de de lucru suficiente. Rezultatele ob­ ţie pioprie, iar frizerii cîte două
recepţie; în secţia lîmplărie a intrat ţinute pînâ la 12 mai sînl sub posi- modele de tunsori.
bililâli. Abia 60 de hectare însămîn- Primii clasaţi (t#el coafori şl doi
în funcţie un uscâtor. Efectul măsu­
In cinstea Congresului partidului, echipa de lăcătuşi condusă de losii lale. irizeri). la maturi, şt primii doi
Sf ,per, de la U.R.U.M. Petroşani, s-a angajat să depăşească zi de zi rilor aplicate s-a concretizai în faptul Spre exemplu. în ziua de 11 mal clasaţi la coalun şl tunsori tine­
plo/rul de produc|ie, Pină acum echipa a înregistrat depăşiri medii de că anul acesta întreprinderea n-a pri­ toti mecanizatorii se aflau în cîmp PREŞEDINTELE : — Cum merge tovarăşe? ret, vor participa la faza pe tară
30-35 la sută. Foto: V. ONOIU mit nici o rectamatie de la beneficiari. la lucru ; unii arau, alţii discuiau ori TRACTORIŞTI)L ; — Cum vedeţi tovarăşe preşedinte. . a concursului.
Despre PĂREREA MINERILOR DIN GHELAR
viabilitatea reafirm ată actualitatea şi eficacitatea iniţiativei „N ici un
La redacţie au sosit numeroase scrisori în care este
vagonet de minereu (cărbune) rebutat". „Iniţiativei — se PUŞCAREA SELECTIVA GRANULAŢIA DEPINDE REBUTURILE POT FI INIŢIATIVA — M ETO D A
N U AJUNGE ŞJ DE ARTIFICIERI PREVENITE NOASTRĂ DE M U N C A
spune in scrisoarea conducerii tehnice a E.M. G helar — o
Tovarăşul MICULIŢ CORNEL — — Minerii pot da un ajutor pre­ Şeful serviciului C.T.C., tovară­ — In brigada noastră calitatea
considerăm de cea mai mare actualitate. A plicarea ei cu şeful sectorului III — s-a referit ţios furnaliştilor prin respectarea şul inginer 1RIMIE CATARGIU esie obiectivul nr. I — ne spunea
iniţiativei succes a făcut ca exploatarea noastră să realizeze numai printre altele şi la puşcarea se­ întocmai a granulatiei minereu­ şi-a exprimat convingerea că re­ minerul CONSTANTIN ŢUCUGN-
pe seama îm bunătăţirii ca lită ţii în prim ele patru luni ale
lui. Respectarea întocmai a gra­
buturile pot li prevenite.
anului un plus faţă de plan de peste 450 tone metal in lectivă. nulatiei depinde însă şi de mun­ — Au dovedit faptele acest lu­ DREA. Ortacii au înţeles că nu
ajunge sâ ne depăşim planul dacă
— Unii mineri, putini la număr,
m inereul m arfă". Despre felul cum se aplică iniţiativa la cred că puşcind selecliv au re­ ca noastră, a artificierilor — ne cru Conlrolorii de caii late din ni se rebuleazâ minereu. Cum la­
G helar, despre rezultatele obţinute şi despre posibilităţile zolvat problema calităţii minere­ spunea tovarăşul CORNEA NICO­ exploatarea noastră au primii sar­ com să nu avem rebuturi ? Acum
„N IC I U N de extindere la toate brigăzile de mineri şi-au spus păre­ ului. Dar faptele au arătat câ în LAE. înainte de puşcare trec prin cina sâ verifice minereul, in pri­ ni se pare un lucru simplu : sîn-
fronturile de lucru pe care le de­
mul rînd, în fronturile de lucru,
lem alenti la fiecare operaţie pe
abatajele în care zăcâmîntul pre­
rea şi unii tovarăşi din cadrul exploatării.
zintă intercalaţii sterile sau cal­ servesc şi verilic cu alenţie felul acolo unde se poate acliona ime­ care o executăm, menţinem locul
care ce se puşcă selectiv, este ab­ cum sini plasate găurile. In func­ diat atunci cînd se observă creş­ de muncă curat, plasăm cu grijă
solut necesar ca la evacuarea mi­ ţie de condiţiile de zăcămînl dau terea zonelor sterile. Corpul de
VA G O N ET tentă Aceasta deoarece prin puş­ indicalii minerilor să execute per­ controlori de calitate fiind formal găurile în front. La evacuarea mi
nereului să se facă şi o triere a-
forarea în aşa lei încil să nu se
nereului sînlem alenti să nu
ne
din muncitorii cu o bună califi­
carea selectivă nu se realizează atingă întercalaliile sterile. care profesională şi cu vechime scape steril, iar ca să avem sigu
Pentru ca sâ se realizeze o gra­
o separare completă a minereului nulase corespun2âloare a mine­ în producţie şi-a cişligat un me­ ranta că minereul esle curat, la
ritat prestigiu. Controlorii dau in­
de steril, fie pentru că la puşcare
DE găurile n-au avut efectul dorit, fie reului, acord o deosebită atenlie dicaţii de plasare a găurilor, de încărcarea din rostogol se mai
face o triere.
exploziv.
încărcării gâurilor cu
selecţionare a minereului, fără să
pentru că găurile n-au lost
plasate bine Orice neatenţie la operaţia de în­ neglijeze aspectul muncii de con- Acum iniţiativa e metoda noas­
Mai Irebuîe făcută o remarcă : cărcare duce lie la fărîmitarea mi­ Irol la gurile de încărcare. Dacă tră de lucru Dar pină să ajungem
nereului. fie la nerealizarea elec-
după măsurile luate apar, la son­
MINEREU maiştrii şi tehnicienii trebuie să şii din Valea Jiului spunea că daje, vagoncle cu steril, ele sînl aici a trebuit dusă o susţinută
lului de rupere. Unul din tovară­
urmărească îndeaproape ca ope­
probate, sterilul cîntăril (fiecare
muncă cu fiecare om din brigadă,
raţiunea de triere să se facă nu­
mai de către personal calificat. după puşcare analizează împreu­ controlor are în dotare cînlar di- să simtă răspunderea pentru mun­
namomelric) iar dacă e depăşită
Am tinut sâ subliniez acest lucru nă cu şeful dc schimb efectul rea­ dilulia admisă, vaqonelul este re­ ca lui şi a ortacilor lui. Tată ce
REBUTAT" pentru că deseori încărcarea mi­ lizat, trăgind învăţăminte pentru întors în circuitul subteran pen­ cred că este absolut necesar să
nereului esle făcută numai de că­
tru a fi ales de echipa care
l-a
viitor. Acest lei de a proceda il
facă fiecare brigadă pentru ca să
tre vagonetarii de front, fără să
fie supravegheaţi îndeaproape de consider bun şi-l voi aplica In produs. Aslfel la „ziuă" nu se mai poată aplica cu succes iniţiativa.
minerul şef de schimb. activîJalea mea viitoare. înregistrează cazuri de rebuturi. S. POP