Page 38 - 1965-05
P. 38
Pag. 2 -*' Dramul socialiamului NR. 3223
încheierea anului şcolar lalte clase, s-au organizat din timp iac pe bază de experienţe şi lucrări
face parte din atmosfera orele de consultaţii. 0 MUNCA BINE ORGANIZATĂ practice şi chiar pc bază de filme pe
obişnuită a acestor zile de Programarea orelor de consultaţii care le primim de la Arhiva Naţiona I.I.L. METALURGICA BUCUREŞTI
şcoală, işi imprimă pece a fost afişată din timp, (apt care a Cadrele didactice de la şcoala noa lă de Filme.
tea asupra tuturor preocu determinat tinerea cu regularitate stră, îndrumate îndeaproape de or O preocupare deosebită o manifes
părilor elevilor şi cadrelor ganizaţia de partid, cu ajutorul sus tă colectivul nostru pedagogic în ve
didactice. O scurtă vizită a acestor orc. Trebuie menţionai ţinui al organizaţiei U.T.M., au tre derea pregătirii elevilor din clasele Şoseaua lancului nr 48
prin şcoli este edificatoare. pozitiv şi faptul că în planificarea cut la o muncă mai bine organizată a Xl-a pentru examenul de maturi- Raionul 23 August
Clasele a Xl-a şi a Vlll-a făcută s-a avut In vedere ca orele în acest trimestru. tale. In acest scop se pune un ac
au intrat deja îh perioada de consultaţii să lîe reparliznte ju Pentru încheierea cu succes a a- cent deosebit pe studiul individual, Telefon 35.14.14
recapitulărilor, se pregă dicios In limp, astfel ca elevii să nului de învâtămînl, conducerea şco se organizează consul talii şi leclii de
tesc intens pentru exame poală menfme un contact perma lii controlează mai riguros modul în sinteză pe baza programei pentru e-
nele de absolvire sun exa care cadrele didactice se pregătesc xamenul de maturitate. A fosl afi execută pe bază de comenzi, produse din urmă
menul de maturitate, pen nent cu cadrele didactice pe lot pentru fiecare leclie, penlru folosi şată pe clase programa penlru exa
tru inlilnirea cu viaţa. Deşt parcursul acestei perioade. rea mai eficientă a materialului di men, iar penlru organizarea recapi toarele domenii de producţie :
nu na de trecui examene, In vederea perfecţionării stilu dactic, a orelor de laborator şi de tulării materiei din clasele anterioa
elevii celorlalte clase in- lui de muncă al cadrelor didactice, lucrări practice. De asemenea, s-au re, profesorii au dat elevilor pla
tlmpină încheierea anului luat măsuri ca recapitularea finală nuri de recapitulare raţional Întoc — Piese brute (urnate din fontă cenuşie şi metale
şcolar ca un adevărat e- pentru realizarea in această perioa să se facă pe teme mari, să so or mite. neferoase ;
xamen al pregătirii lor pe dă a unor leclii de calitate, condu ganizeze leclii de sinteză, să se dea Rezultatele primelor săptămîni din
parcursul întregului an de cerea şcolii a întocmit un program din timp elevilor planuri de recapi acest trimestru, cînd măsurile apli — confec|ii metalice din tablă şi profile uşoare ;
studiu tulare a unor teme după care să se
special de interasislenle, realizln- cate au dat roade bune, sint garanţia
In întreaga regiune, ca du-se in felul acesta un continuu pregătească. Aceste teme au fost fi succeselor care vor încununa anul — robineţi (vane) din fonia STAS 1518; 151 > şi
drele didactice şi-au orga nalizate în şedinţele comisiilor melo şcolar ce se va încheia în curînd. 2550 ;
nizat mai bi)ie munca, şi-au schimb de păreri intre cadrele di dice. Profesorii şi-au întocmit planuri NEAGU ROMULUS
întocmit planuri de recapi dactice pentru găsirea celor mal de leclii pentru recapitulare Iar, la directorul Şcolii medii — apometru, toate dimensiunile ;
tulări. au organizat con bune metode şi procedee In pre obiectele fizică, chimie, ştlînte natu „Avram lancu"
sultaţii şi au trecut la pre — hidranfi subterani;
darea lecţiilor de recapitulare. rale, unele lecţii de recapitulare se Brad
gătirea recapitulărilor fi
nale, fncît, prin rezultatele — compresoare pentru hidrofor;
sale sfîrşitul anului şcolar — maşini universale pentru tîmplărie ;
să confirme firesc munca
depusă in cele trei trimes Importanţa apropiatului eve — manşoane joncţiune şi derivaţie ;
tre.
niment, încheierea anului
şcolar, se face simţită puter — cutii terminale pentru montarea cablurilor sub
nic şi in secţiile serale ale şco terane ;
MĂSURI OPERATIVE lilor medii. Elevii clasei a Xl-a
serală de la Şcoala medie din — stative pentru planşele desen ;
Colan iutlmplnă examenul de
La Şcoala medie din Olan, în maturitate cu maturitatea ca — oale şi aparate de condens ;
cheierea anului şcolar esle infim- racteristică vîrstei. Se făuresc
piuată cu măsuri operative şl con şi aici vise, se mărturisesc — reductori de presiune de la 10—4 atm. şi 4—0,1
crete, care dovedesc atenţia deo idealu ri. atm. ;
sebită pe care conducerea şcolii şi In discuţiile purtate cu di
cadrele didactice o acordă acestui riginta, profesoara Ocolişan — aeroterme şi ventilatoare ;
Maria, tema principală a fost
important eveniment din viata şco
viitorul. „Vi se deschid pers — maşini de lablat fondant;
lii. pective frumoase, înălţătoare*1
Au fost pregătite din timp lecţiile — sint cuvinte care se potri — maşini de spălat rufe de 50 şi 10 kg capacitate ;
de recapitulare pentru clasele a vesc atlt absolvenţilor dc la — centrifugă de stors rufe de 50 kg capacitate ;
seral cit şl celor dc la cursu
XI-a şi a VIII-o care încheie mai
rile de zl. — aparat de umplut sifoane cu 2 şi 3 umplutori ;
repede anul şcolar, se pregătesc
deja recapitulările finale la cele — dulapuri vestiare, fişele şi clasoare metalice ;
— staţii penlru regenerat ulei. ^
PE SCURT 9E LA
C A R N E T C U CORESPONDENŢII
nu VOLUNTARI
Aflat fntr-un lung turneu prin
pera casei", fată bălrină, îşi co
FESTIVALUL BIENAL ţară. studioul experimentai al pleşea cumnatul cu scrisori de dra parodie a genului poliţist etnd a-
flăm că de fapt victima nici
Teatrului „C.l Nottara“ din Bu goste şi intrigi. Soţia lui Marcel şi exista, că a fosţ un joc pus la cale
„I. L. CAMBIALE“ cureşti a prezentat la Hunedoara sora acestuia au fose amantele a- de Catherine In complicitate cu In scrisorile sosite recent la redac
Şi Deva spectacolul cu cunoscuta
celuiaşi bărbat, asociatul uzurpa
tatăl ei pentru a afla adevăratele
piesă a lui Ilobert Thomas, OPT tor al lui Marcel, cu care doreau sentimente ale familiei. Crima a ţie, corespondenţii voluntari ne in
I ii sala' arhiplină a căminului cul FEMEI, fost o înscenare. Marcel trăia, şi, formează cu noi veşti despre pasio
tural din Rapolt s-a desfăşurat faza Aparent, piesa se înscrie perfect din camera sa, asista la acest în nanta întrecere cu care oamenii mun
intercomunală a celui de-al iV-)ea in tiparele comediei poliţ.isle In treg joc poliţist pus la cale de fiica cii intîmpină cel de-al IV-lca Congres
Fcslival bienal de teatru „Ion Luca casa industriaşului Marcel, situată lui, pasionată cititoare a romane al partidolui. Multe din sorisori'oglin w t'/itn w f
Caragiale". S-au înlîlnit aici artiştii departe dc oraş şi izolată de aces lor „negre“, desc participarea entuziasta a oame-:
amatori din comunele Rapolt şt Răpol- ta datorită ninsorilor abundente, 0 SATIRĂ Cînd, in final, Catherine îi cere nilor la acţiunile patriotice de înfru
tel, care au prezemlat piesele „Cînd atmosfera de linişte şi pace famili tatălui să iasă din cameră fiindcă museţare a comunelor si oraşelor, / - y w - #
q!ii!ara-i de prisos“ şi „Eroul de lingă ară este sfărimată brusc — Marcel jocul s-a terminat, de acolo se lată pe scurt conţinutul cîlorva l / c - toâZctXu.
mine"'. a fost ucis. Cele opt femei (fami aude o împuşcătură Marcel s-a scrisori.
Rolurile au fost redate In chip li- lia victimei) sint cuprinse de groa sinucis, a murit acum cu adevărat. „Conşlienţi de-faptul că realizarea
re.se dovedind din partea formaţiilor ză. Evenimentele se succed, rapid: A FAMILIEI Tabloul descompunerii familiei rilmică a planului depinde In pri-.
preocupare şi interes pentru prezen dispariţia cheilor şi a revolverului, sale şl propria lui degradare l-au mul rînd de buna funcţionare a au-,
tarea in fala cooperatorilor a unui firul telefonic tăiat, maşina stri împins la acest gest. Ca un aver lovehirulelor, lucrătorii ¡autobazei
spectacol de bună ţinută artistică. cată. ciiuii otrăviţi. împuşcături tisment plin de semnificaţii, in fi 1. R. T. A. din Alba Iulia,=, acor
Dintre interpreţi remarcăm pc Lăs- neaşteptate. BURGHEZE nal a răbufnit drama autentică dă maximum <le atenlio calităţii
cău Elena. Lulescu Nicolao, Bocşa Spectatorul este menţinut intr-o Regizorul Val Săndulescu a dat reparaţiilor şi reviziilor (.no spun m C AU M U CCIOPLRAJ/LI
Troian (Rapolt) şi I. Lobonl. E. Radu, stare de continuă tensiune, deduc spectacolului o unitate de limpe în scrisoarea lor tovarăşii Faur
Lotoman Radu şi Itidrei Joan | Răpol- ţiile merg alăluii, se suprapun, ti zime şi firesc, elithinind tonurile Gheorghe şl loan Herchoş). Mecanicii j e coNsuHd» r n /r n
tel). par altele noi. Asasinul parc un ostentative şi reuşind sâ rezol ne - onto' au-iorcGandilionai şi economisit
ARIMESCU VlOllEL străin extrem de abil piuă cînd „Opt femei“ de cu succes problemele dificile ridi un număr mare de piese. Compara
secretarul Comitatului penlru una dintre eroine exclamă : „uci cate de această montare. tiv cu perioada corespunzătoare a
cultura şi artă al oraşului gaşul e una dintre noi". începe te Cu decorurile lui I Ipser, căro anului 1964, in primele patru luni din
regional Deva ra le trebuia parcă mai multă ex acest an, productivitatea muncii a
roarea exprimată atit de bine in M e rt Thomas
O replica dată de Suzon : „E îngro presivitate, şi cu ilustraţia muzi crescut cu 2,5 la sută. La prelul do
La laza intercomunală de la Ro zitor să trăieşti sub teroare, să-ţi cală aparţinută lui I. Hctea, spec cost s-au realizat 104.657 lei economii.
Tovarăşul loan Crişan ne scrie că
mos au participat căminele culturale fie frică de cel de alături \ Turneu! Teatrului tacolul a întregit sugestii* atmos întreprinderea comerţului cu ridicata
din Vaidei. cu piesa rDumbrăveancci’, In căutarea vinovatului, perso fera de tensiune a piesei, solici- pentru textile $i încălţăminte din Pe
Komoşcl. cu piesa „Dănilă o ia raz najele piesei se aulodemască, se tind cu intensitate atenţia publi troşani a livrat în primele patru luni
na“ şi Romos, cu piesa „Dumbră- învinuiesc reciproc, işi dezvăluie cului.
veanca". piuă la urmă adevăratele gînduri C I Nottara Hllgry Avram Nicolau (Gaby) a ale anului, peste plan mărfuri in
Făcind o privire generală asupra De (ih'i, atenţia spectatorului slă evoluat cu un joc inteligent, mt- valoare de 3.000.000 Ici. Intr-o altă
felului cum au fost interpretate cele beşte în direcţia descifrării rebu scrisoare, semnată de acelaşi autor, JO I 13 MA! 1965
trei piese, se poale spune că artiş sului poliţist şi se îndreaptă mat Bucureşti anţat, adecvat rolului; Doina lo- sînl criticate unele aspecte negative
tii amatori au slăpinit bine rolurile, mult spre adevărurile, mai impre tiescu a întrupat în Catherine a- ce au loc în munca lucrătorilor dc la
le-au trăit, reuşind să transmită ce sionante poate deci.t crima, care mestecai acela fermecător de cu- LR.T.A. Petroşani. V I N E M A Oradea şi laşi. Dirijori; Theodor
lor peste 250 dc spectatori din sală, ies la iveală în legătură cu i'iaţa tezanţă şi inocenţă, de naivitate Inginerul Tratau lacob ne scrie că Costin, Mirou Raliu, Georqe Vimi-
mesajul pieselor respective care o- familiei Criticul francez Maurlce la I.F. Orâştie se fac pregătiri minu lă; 11,03 Cînlă corul Căminului cul
glindesc viala nouă a salului nostru. Ciantar observă cu fineţe că „po şi pătrundere inteligentă a adevă ţioase in vederea valorificării produ DEVA : Ucigaşii de fen\ci — cine tural din comuna Malu cu Flori, re
Colectivul de tealru do amatori de liţistă fără poliţişti şi fără viei un rului. Sanda Bănci/ă (Suzon) a fost selor accesorii ale pădurii. In toate matograful „Patria“ : Hatari, seriile giunea Argeş, dirijor Alfons Popes^
la căminul cultural din Romoşel, s-a bărbat decit victima invizibilă, pie fiecare in parte să fugă in India. mat mult o fiică iubitoare, anche cele 17 puncte de achiziţie s-au luat I şi II — cinematograful „Aria"; PE cu,* 11.15 Muzică populară interpre
dovedit închegat — majoritatea inter sa „Opt femei“ este înainte de Pentru Pierrette, sora lui Marcel, ta fiind pe alocuri puţin necon măsuri organizatorice. Se fac intense TROŞANI; Soţii în oraş — cinema tată la diferite instrumente; 11,45
preţilor sint membri ai cooperativei victima nu a fost decit o biată pregătiri pentru cazarea muncitorilor tograful „Republica"; Soaramouche „Buchet d© melodii" — muzică u-
toate o satiră a familiei* „vacă de muls“ de la care obţinea vingătoare; Augela Chinaru (Pier- şi identificarea suprafeţelor cu ast — cinematograful „7 Noiembrie" : şoară; 12,30 Selecţiuni dm opereta
agricole de producţie din localitate —
reuşind in bună măsură să transmită Rămdndu-sc reciproc, inrinovă- bani. Suzon, fiica lui Marcel s-a relte) şi Victoriţa Dobre (Lottise) fel de produse. LUPENI: Pădurea spânzuraţilor, se „Lăsaţi-mă să cînl" de Gherase Den-
publicului spectator ideile piesei. ţindu-se, snspectindn-se, cele opt întors însărcinată din Anglia, unde distiibuile in roluri asemănătoare, Locatarii blocului din strada Arma riile I şi II — cinematograful „Cul drîno» 13,30 Amintiri despre Camil
Tinerii din formaţia de tealru de femei cure vorbeau atit de frumos era plecată la studii au realizat creaţii originale, con tei nr. 2 sînl şi buni gospodari. Des tural" ,• SIMERIA: Regina cînlece- Petroscu de Constant lonescu; 14,35
la Vaidei s-au achitat cu cinste r|e despre Marcel ajung in cele din Confruntarea dintre femei dez form viziunii autorului. Athena pre ei ne scrie iov, Mtircşan Sictania lor — cinematograful „Mureşul“ 1 Pagini orchestrale din operele lui
roluri. Merită să fie evidenţiaţi tinerii văluie şi adevăruri privitoare la din Orăşlie. In primăvara acestui an ALBA IULIA; Galapagos şi Cino-i Berlioz» 15,05 „Melodii... melodii",
Gheorqhe loan, FJorescu loan, Stoica urmă să-şi dezvăluie adevăratele victimă. La Paris, Marcel cutreie Marcopol (Mamy), Puşa Scărlă- — se arată in scrisoare — locatarii a- criminalul — cinematograiul „Vic muzică de estradă; 15.44 „Palm cîn-
Maria şi alţii. Foarte bine s-au achi sentimente. ra toQtc tripourilc. adusese ca fotă tescu (Augustine) şi Tamara Vasi- cestui bloc au amenajat 150 m.p. zone toria” ,• SEBES: Roşu şi negru se toce de lume" de Ştefan Mangoianu;
tat de roluri llnerclo Horea Elena şi Mamy, soacra lui Marcel. refu în casă pe Lottise, una dintre a- lache (Madame Chanel) s-au în verzi. In jurul blocului s-au plantat riile I şi 11 —f cinematograful „Pro „Din cătănie" — trei caricaturi mu
Durigă Victoria. zase să-l ajute cind acesta ajun mantele sale ele. pomi ornamentali şi flori. Sînl eviden gresul" ? Paula captivă — cinema* zicale penlru două trompele, do»
Singura oază de puritate şi fru scris în liniile rolurilor, descifrin- te eforturile ce se fac pe ţoale stră tograful „Sebeşul" ; ORÂŞTIE: Mof corni, trombon, baterie şi pian de
IOAN POPA sese la un pas de faliment, min museţe in qccsf deşert al suflete du-le semnificaţiile profunde. zile pentru înfrumuseţarea oraşului. turi 1900 — cinematograful „Patria"; Paul Constantlnescu; 16,00 Melodii
metodist la Caşa raională ţind că banii l-au fost furaţi. Au- lor sini copiii, parţial Suzon şi în Lupeniul a îmbrăcat veşmînlul es Două duminici — cinematograful lăutăreşti; 17,15 Muzică uşoară de
de cultură Orăşlie gustine, cumnata lui Marcel, „vi deosebi Catherine. Piesa devine T. IST RATE tival al primăverii. Inlr-o entuziastă „Flacăra"; HAŢEG: împuşcături In Emanuel lonescu: „Am douăzeci de
acţiune patriotică de masă, tineri coală — cinematograful „Popular"» primăveri'’, .Timpul probabil"» „Me
şi virslnici lucrează cu entuziasm la BRAD: La 4 paşi de infinit — ci lodie de dans", „Zău aşa", „Intră
inlrumuselarea oraşului, în care mun nematograful „Steaua Roşie"» LO- lună pe fereastră"» 18,00 Piese co
cesc şi trăiesc. Prin eforturile tuturo NEA : Veselie la Accapulco — ci rale pc versuri de Miliai Eniinescu:
ra s-a amenajat o bază sportivă, a fost nematograful „Minerul" ; 1LIA : Li ,",La mijloc de codru des" de GJjeor-
S P O E T curăţată si amenajată o suprafaţă de muzina neagră — cinematograiul ghe Dima; „Ce te legeni, codrC.
36.000 m.p*. în parcuri şi în jurul noi
ele Mezzetti-ScheleMi; „Cind amin
lor blocuri. Numai în primăvara a- „Lumina". tirile'. de Vasile Popovici; 10,05
ceasta s-au plantat 1.200 bucali ar Seară de romanţe cu Elena Zamota,
bori şi arbuşti ornamentali. Valoarea ii 1 B> 1 O Mia Braia, Constantin Cocriş, Nlco-
tuturor lucrărilor efectuate prin mun
improvizată, nepregătită, lipsita de
CAMPIONATUL REGIONAL antrenament. din Hunedoara datorită unui joc plin că patriotică esle de aproape 100.000 lae Florei, Ion Luican, Georqe Ni-
culescu; 22,00 Muzică de estradă ;
dc vigoare, desfăşurat dc-n lungul
înlilnirii la care oaspeţii au răspuns lei. |E. Popa şi I. Ardcleanu — co Programul f: 5,06 Concert de di 23,05 Soliştii şi orchestrele ciută,
DE HANDBAL ÎN 7. MASCULIN Ponorul Viiţn — Ardeleana foarte anL'inic. respondenţi). mineaţă» 6,10 Cîntece patriotice,* dumneavoastră dansaţi.
7.15 Muzică qsoară interpretată ta
Buletine de ştiri şi radiojurnale: I
Alba IuIiîi 20-19 (11-7) bavaionă; 7.30 Sfatul medicului : 5,00; 6,00; 7,00; |0,00 ; 12,00; 14,00;
Duminică s-a desfăşurat etapa a SERIA i Pe un timp frumos, duminică, la Victoria Călan — Minerul Accidentele la copii; 7,45 Muzică u- 16,00; 22,00; 23,52 (programul 1)
treia a campionatului regional do Vata, s-au înlilnit două formalii cu Aninoasa 36-13 (13-4) I şoară de Enrico Fancolti, l.ulu O- 7,30 ; 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 1 5,00 ;
handbal in 7 (masculin). După cum Voinţa Deva — Spartac concepţii de joc diferite. Localnicii răscu, Grigore Florian, Marius Mi- 17,00; 10,00; 23,00 ; 0,52 (progra
sinloni informaţi, unele jocuri s-au pornesc de la început la atac Şl reu Localnicii se impun de lo început hail, Florentin Delmar, Aurel Giro- mul II).
ridicat la un bun nivel tehnic, spec Sebeş 17-19 (9-11) şesc după citeva schimburi do mingi şi reuşesc să realizeze punct după voanu; 8,55 Selectiuni din operete
tatorii fiind mulluntili. Rău esle insă La Deva, inlilnirea dintre echipele să deschidă scorul şi să-şi păstreze punct. Oaspeţii răspund bine pe con le; „Sibillc“ de Vilelor Iakobi, „Sca ' i m K Y i z î n m E
că se repetă situaţiile din anii Ireculi, Voinla din localitate şi Sparlnc Sebeş un avans de 3-4 puncte în prima par traatac, dar apărarea lor sc dovedeşte ra femeilor" de loan Andrei Wach-
cind uncie echipe nu se prezintă la a avut un final plin dc faze palpi te. La reluare, oaspeţii forţează ega deficitară in pregătire şi astlel ei nu man, „Akulinn" dc Kovncr; 10,03
tante, cu schimburi rapide dc mingi. la ren, dar greşesc de trei ori pc con Tineri solişti dc muzică uşoară; 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20
fntîlniri, iar altele amină nejustilicat reuşesc să stăvilească atacurile celor 10,39 Muzică populară din Banal ; Concert simfonic cu prilejul împli
Oaspeţii, cu un plus do voinlâ au traatac, fapt cc permite gazdelor să din Călan, care spre sfirşitul meciu
meciurile, îngreunînd desfăşurarea e- reuşii să smulgă gazdelor două pune le cişlige partida la un scor strins lui punctează încă dc 7 ori, reuşind 11,30 Piese pentru fanfară dc Gheor nirii a 125 de ani de la naşterea lui
tapelor programate, lată citeva as preţioase pc care dc fapt le-au me 20—19. să ciştigc acoastă înlîlnire. ghe Sîrghie; 12,03 E iarăşi primă P. 1. Ceaikovski. Transmisiune de la
pecte dc la întîlnirile dc duminica. ritat. Devenii au prezentat o echipă vară — muzică uşoară; 13,05 Melo Moscova,- 20,30 Clubul tinereţii;
C.F.R. Slmeria — Ş.S.E. ALTE REZULTATE: dii populare din regiunile patriei 22,00 Muzică uşoară înregistrată iyi
14,10 Muzica uşoară canadiană in peliculă. In încheiere: Buletin
Deva 21-26 (10-16) Ş.S.E. Petroşani — Bucura Haţog terpretata de Trio „Gordou Fle- ştiri. Buletin meteorologic.
La Slmeria, jocul desfăşurat de cele 16— 13 (6—7) : miug"; 14.24 Mozaic muzical; 15.91)
două echipe formale din elevi Pagini din muzica dc balet ,* 15.30 B u l e t i n m e t e o r o l o g i e
a fost viu disputat, scorul aliernind Constructorul Hunedoara — Viito Solişti de muzică populară: Tita
cînd dc o parte cind de alta. La sfîr- rul Vulcan 28—22 (16—11). Bărbulestu, Constantin Bordeianu PENTRU 24 ORB
şllul partidei, elevii din Deva se im La inlilnirea programată intre Ştiin şi Dumitru Zamfira; 17,00 O nouă Vremea se menţine nestabilâ, cu
pun şi reuşesc să ciştigc cu un a- ţa Petroşani şl 30 Decembrie Petro interpretă a muzicii de operă: Cra cerul mai mult noros. Vor mai că
vans de 5 goluri. şani, cea de-a doua echipă nu s-a ce Humbry; 17,15 Cu microfonul prin dea ploi sub formă de averse, Vîn-
Inlilnirea dintre Unirea Sebeş — prezei>tat(?!). regiunea Bacău; 17,35 Cîntece din tul va sufla moderat din sectorul
Ştiinţa Teiuş s-a terminat cu rezulta Jocurile programate in etapa vii folclorul nou şi jocuri cerute ele as nord şi nord-est. Temperatura sta
tul dc 23— 19 (13—7) in favoarea toare». SERIA I : Metalurgistul Cugir cultători; 20,39 Varietăţi muzicale; ţionară ; ziua va fi cuprinsă iiilre
primei formalii. — Voinţa Deva Spartuc Sebeş — 21.15 Părinţi şl copii; 21.30 Muzică 12 şi 17 grade, iar noaptea intre 1
Meciul dintre Minerul Băt|a — Me Unirea Sebeş,- Ştiinţa Teiuş — Pono de dans» 22,20 Dansaţi în ritmul pre şi 6 grade, pc văi mai coborilă.
talurgistul Cugir a fosl aminal (? !|. ferat.
rul Vata; Ardeleana Alba Iulia — Programul II: 7,35 Dansuri de es PENTRU URMĂTOARELE
SERIA A ll-A Ş.S.E. Deva ; Minerul Huita — C.F.R. tradă interpretate ta dilcrile instru 3 ZILE
Siineria. SERIA A II-A : Bucura Ha-
Straja Lupeni — Metalul leq — Constructorul Hunedoara ; Vii mente,* 7,45 Muzică instrumentală;
torul Vulcan — Straja Lupeni ; Me <VH) Muzică din opere de Woli Fe Vremea la început nestabilâ şl
Hunedoara 33-8 (17-3) talul Hunedoara — Victoria Călan,- rrari; 9,03 Solişti de muzică popu favorabilă ploilor locale, apoi sc
Minerul Aninoasa — Şliinta Petro lară; 10,00 Program interpretat de îmbunătăţeşte la slirşitul interva
Componenţii echipei din Lupeni au
şani i 30 Decembrie Petroşani — Ş.S.B. Biblioteca din Vinerea cunoaşte orchestrele simfonice din Craiova, lului.
dispus la un scor concludent de cei
Fază din meciul Ş. S. E. Petroşani — Bucura Haţeg Doi m ea ni. zilnic o mare afluenţă de cilitori.