Page 39 - 1965-05
P. 39

N R,  3225  ;                                                                                           Drumul                  socia                                                                                               Peg.  ţ-a




                                                                                                     planul  de  produclie  la  sfirşitul  anului  1964  decit
                                                                                                     in  proporţie  de  94,6  la  sula.  Cu  ajutorul  comi­
                                                                                                     tetului  raional  de  partid,  prin  controlul  efectuat,
                                                                                                     această  exploatare  şi-a  realizat  planul  produc­
                                                                                                     ţiei  globale  în  trimestrul  1  a.c.  in  proporţie  de
                                                                                                     107,8  la  sută,  iar  indicatorul  producţiei  marfă
                                                                                                     în  proporţie  de  118,4  la  sută.
                                                                                                       Concluzii  interesante  au  reieşit  şi  din  consfă­
                                                                                                     tuirile  pe  care  le-am  organizat  în  luna  februa­
                                                                                                     rie  a.c.  cu  inginerii,  tehnicienii,  şefii  de  echipe,
                                                                                                     fruntaşii  în  producţie,  cu  tovarăşii  din  comitetele
                                                                                                     de  sindicat,  conducerile  organizaţilor  de  tine­
                                                                                                     ret.  In  aceste  consfătuiri  s-au  analizat  cauzele
                                                                                                     rămînerii  sub  plan,  posibilităţile  de  recuperare
                                                                                                     şi  dc  realizare  n  planului  de  producţie,  s-au
                                                                                                     stabilit  măsuri  concrete  pentru  conducerile  ex­
                                                                      IO A N   CO SM A               ploatărilor  privind  organizarea  mai  bună  a  mun­
                                                            prim-secretar  al  Comitetului  raional   cii,  aprovizionarea  ritmică  a  locurilor  de  mun­
                                                                      Brad  a!  P.M.R.               că  si  îmbunătăţirea  asistentei  tehnice  pe   tot
                                                                                                     fluxul  procesului  tehnologic.
                                                        au  luai  cuvînlul  arălînd  şi  metodele  folosite  de
                                                        organizaţiile  de  partid  în  care  muncesc,  ceea  ce
                                                        a  constituit  un  mijloc  de  împărtăşire  a  expe­
                                                        rienţei  bune.                                I  Problemele  producţiei —
                                                          Comitetul  raional  de  partid  are  în  atenţia  sa  şl
                                                        repartizarea  judicioasă  a  sarcinilor,  De  pildă,
                                                        secretarii  comitetului  raional  de  partid  pe  lîngă   I  în  centrul  atenţiei
                                                        problemele  specifice  de  care  răspund  sînt  re­
              Experienţa  practică,  viata  de  fiecare  zl  de­  partizat!  să  ajute  s»  să  îndrume  activitatea  unui   Organizaţiile  de  partid  conduc  cu  tot  mai
            monstrează  că  a  conduce  şi  organiza  îndepli­  grup  de  instructori  si  organizaţii  de  bază.  Fap­  multă  competentă  activitatea  economică.  Efi­
            nirea  hotârîrilor  Înseamnă  a  selecţiona  şi  repar­  tul  că  secretarii  comitetului  raional  de   partid   cienta  muncii  desfăşurate  de  organele  şi  orga-
            tiza  judicios  cadrele,  a  le  face  cunoscută  po­  stau  mai  mult  timp  in  teren,  dă  posibilitatea   nizaţile  de  partid  se  concretizează  în  aceea  că
            litica  partidului  nostru,  a  le  ajuta  şi  îndruma   organului  de  partid  să  cunoască  temeinic  pro­  planul  de  producţie  în  întreprinderile  din  raion
            ca  fiecare  să-şi  îndeplinească  bine  şi  in  termen   blemele  pe  care  viata  le  ridică,  lipsurile  ce  se   a  fost  realizat  în  trimestrul  I  a.c.  la   producţia
            obligaţiile  ce  le  revin.                 manifestă  în  diferite  domenii  de  activitate,  să   globală  în  proporţie  de  104,5  la  sută,  iar  planul
              Pentru  aceasta,  biroul  Comitetului  raional  de   ia  măsuri  operative  pentru  înlăturarea  acestora.   producţiei  marfă  a  fost  depăşit  cu  3,5  la  sută.
            partid  Brad  acordă  o  atenţie  deosebită,  în  pri­  După  conferinla  raională  de  partid  a  avut  loc   Rezultate  bune  s-au  obţnut  şi  la  ceilalţi  indica­
            mul  rînd,  instruirii  aparatului  şi  activului   de   o  plenară  care  a  stabilit  prinire  altele  ca  mem­  tori.  Productivitatea  muncit  ft  crescut  cu  2,3  la   Noul  magazin  alimentar  din  Geoaglu  le  oferă  cumpărătorilor  un  bogat  sortiment  de  produse,
            partid,  punînd  bază  pe  conţinutul  şi  eficacitatea   brii  comitetului  raional  să  răspundă  de  1-2  or­  sută,  iar  la  preţul  de  cost  s-au  realizat  econo­
            instruirii.  Instruirea-  se  face  Î11  slrînsa  legătură   ganizaţii  de  bază,  pe  care  să  le  ajute  şi  să  le   mii  în  valoare  de  900.000  lei.
            cu  sarcinile  din  etapa  respectivă,  la  baza  căreia   îndrume  în  activitatea  lor.  Întreprinderile  care  au  obţinui  rezultate  mai
            stau  documentele  partidului  nostru,  hotArlrile   Deosebită  atenţie  acordă  biroul  comitetului   bune  privind  creşterea  productivităţii  muncii
            sale  şi  ale  guvernului.  In  cadrul  programului  de   raional  instruirii  aparatului  de  partid.  Această   sînt  E.M.  Bălţa  —  Crăciunesti  cu  11,7  Ia  sulă,
            instruire  o  grijă  deosebită  acordăm  legării  te­  instruire  se  face  după  un  program  judicios  în­  IM.  Ţebea  cu  6,8  la  sută,  Atelierelo  centrale
            melor  de  activitatea  practică  a  comitetelor  de   tocmit.                           Criscior  cu  5,4  la  sută  şi  I R  Î  L.  cu  ,26,2  la  sută.
            partid  si  a  organizaţiilor  de  bază  din  întreprin­                                   Numeroase  organizaţii  de  bază  analizează  cu
            deri,  din  cooperativele  agricole  de  producţie   I  Cheia  succeselor —              multă  răspundere  probleme  ale  producţiei,  ale
            şl  a  celor  săteşti,  asigurindu-se  o  instruire  di­                                 disciplinei  în  muncă,  îmbunătăţirii  calităţii  pro­                                 SABIN  GOTfCIU           le  cartiere  şi  străzi  mărginaşe  (Viile
            ferenţiată  «  activului  de  partid,  în  funcţie  de                                   duselor.  La  sectorul  Ruda  din  cadrul  E.M.  Bar­                             vicepreşedinte  al  Comitetului   noi  —  Deva,  colonia  de  jos  —  Vul­
            specificul  muncii  fiecărui  organ  de  partid  sau   controlul  îndeplinirii           za,  spre  exemplu,  la  incepulu!  anului  tehnologia                              executiv  al  Sfatului  popular   can,  ^terminus  —  Uricaiú  etc.),  sint
            organizaţie  de  bază.  Aşa,  de  pildă,  după  ter­                                     de  extracţie  nu  era  respectată  peste  tot,  trierea                               regional  Hunedoara       neglijate,  ele  avînd  încă  un  aspect
            minarea  adunărilor  si  conferinţelor  rle  alegeri,                                    minereului  nu  se  făcea  cu  destulă  exigentă,  fapt   Acţiunile  de  muncă  patriotică  or-*-                urît,  cu  străzi  desfundate,  fără  tro­
            în  lunile  decembrie  1964  si  ianuarie  a.c.  s-a   I  hotârîrilor                    ce  a  făcut  să  scadă  conţinutul  de  metal  în  mi­  ganizale  pentru  buna  gospodărire                     tuare  şi  cu  şanţurile  înlundate.  La
            organizat  la  nivelul  raionului  instruirea  dife­                                     nereu.  Această  situaţie  a  constituit  obiectivul   şi  înfrumuseţare  a  oraşelor  şi  sate­  m.p.,  s-au  reparat  şi  întreţinut  25   Deva,  Petroşani  şi  Câinii,  lucrările
            renţială  a  secretarilor  organizaţilor  de  bază.   Cu  multă  răspundere  şînt  asigurate  de  către   unei  temeinice  analize  lâcule  de  biroul   orga­  lor  au  căpătat  o  mare  amploare.  In­  străzi  pe  care  s-a  aşternut   /(jură,   de  plombare  a  trotuarelor  sini  mul!
            Instructajul  a  durat  cite  5  zile  pentru  cei  din   organul  raional  de  partid  cunoaşterea  de  către   nizaţiei  de  bază  împreună  cu  conducerea  sec­  teresul  mereu  crescînd  al  maselor   s-au  plantat  un  mare  număr  de  ar­  inlirziate.
            întreprinderi,  inslilulii  si  sale,  iar  secretarii  co­  membrii  şi  candidaţi  rle  partid  a  conţinutului ho-   torului.  In  urma  acesteia,  biroul  organizaţiei  de   de  oameni  ai  muncii  pentru  ridicarea   bori  sl  arbuşti  ornamentali,  Hori  ctc.   Acţiunile  dc  muncă  patriotică  or­
            mitetelor  de  partid  comunale,  din  cooperativele   lărîrilor,  mobilizarea  tuturor  forţelor  pentru  rea­  bază  a  ajutat  conducerea  sectorului  să  întoc­  continuă  a  nivelului  edilitar  al  tutu­  La  lucrările  de  gospodărire  şi  înfru­  ganizate  pentru   înfrumuseţarea  si
             agricole  de  producţie  si  ai  organizaţilor   do   lizarea  sarcinilor  economice  şi  politice,  contro­  mească  un  material  în  care  să  se  scoată  în  evi­  ror  localităţilor,  a  scos  la  iveală   museţare  s-au  efectuat  peste  426.000   gospodărirea  oraşelor  şi  satelor  vor
            bază  din  unităţile  agricole,  an  fost  inst.ru 11i  timp   lul  îndeplinirii  hotărîrilor.  dentă  deficientele  existente  în  activitatea  unor   largile  posibilităţi  existente,  a  pus   ore  dc  muncă  patriotică.  trebui  să  continue  cu  aceeaşi  inten­
             de  o  lună  cu  scoatere  din  producţie  la  cursurile   In  acest  scop,  de  exemplu,  s-au  organizat  co­  echipe,  slaba  asistentă  tehnică  din  partea  maiş­  in  practică  iniţiative  valoroase,  a   Şi  în  oraşul  Brad,  masele  de  cetă­  sitate  şi  în  perioada  ce  urmează.  In
             organizate  de  Comitetul  regional  de  partid.  lective  formate  din  activişti  de  partid,  ai  or­  trilor  si  altele.  Materialul  a  (ost  prezentat  într-o   descoperit  resurse  locale  importan­  ţeni  au  răspuns  cu  entuziasm  la  ac­  viitor  este  necesar  să  se  aibe  în  ve­
              Paralel  cu  instruirea,  s-au  organizat  si  schim­  ganizaţilor  de  masă  şi  cadre  de  specialitate.   adunare  generală  la  care  a  participat  si  activul   ţiunile  întreprinse.  Noul  oraş  mun­  dere  amenajarea  cît  mai  atrăgătoa­
             buri  de  experienţă.  Cu  acest  prilej,  unii  secretari   In  prealabil  colectivele  respective  sînt  instruite   fără  de  pariul,  adunare  in  care  ¿-au  stabilit  mă­  te.  Spiritul  gospodăresc,  gustul  pen­  citoresc  a  fost  şi  în  această  primă­  re  a  zonelor  verzi  şi  întreţinerea
             ai  organizaţiilor  de  bază  au  prezentat  referale   asupra  modului  în  care  Irebute  să-şi  desfăşoare   suri  corespunzătoare  pentru  îmbunătăţirea  ca-  I   tru  frumos  şi  practic  a  căpătat  astfel   vară  martorul  unor  importante  lu­  lor.  Pentru  a  da  un  aspect  cit  mai
                                                                                                                                                    un  vast  cimp  de  acţiune.  Ca  urma­
             despre  metodele  folosite  in  conducerea  muncii   activitatea  în  exercitarea  controlului.  Materia­  litătii  minereului.  Drept  rezultat  este  faptul  că  I   re.  rezultatele  din  prima  etapă  a   crări  pentru  amenajări   de   spatii   plăcut  zonelor  verzi,  ele  trebuie  să
             politice  şi  economice.  Asemenea  referate   au   lele  întocmite  de  aceste  colective,  despre  situa­  In  trimestrul  1  a.c.  sectorul  a  realizat  planul  la  |   întrecerii  patriotice  desfăşurate  in­  verzi,  întreţinerea  locuinţelor  şi  fn-  fie  bordurate,  să  ad>e  un  nivel  pian
             prezentat  tovarăşii  :  Aurel  Negriu  de  la  sec­  ţia  aflată  în  teren,  se  prezintă  organului   de   minereu  extras  în  proporţie  de  103,6  la  sulă,  iar   tre  1  ianuarie  —  1  mai.  a  confirmat   iată  dc  trotuare.  Dc  asemenea,  să
             torul  I  IM.  Ţebea  (despre  planificarea  $1  orga­  partid,  in  urma  cărora  se  stabilesc  măsuri  pen­  conţinutul  de  metal  în  minereu  a  crescut  cu  2,4                                  se  planteze  flori  pentru  a  da  un  as­
             nizarea  muncii).  Constantin  Borsa  rle  la  orizon­  tru  îmbunătăţirea  muncii.     la  sută.                                      interesul  maselor  de  oameni  ai  mun­  A.                      pect  decorativ.  Pentru  a  crea  con­
             tul  210  —  Musariu  (despre  metodele  folosite  în   Asemenea  metode  au  fost  folosite  în  acest   Comitetul  raional  de  partid  se  preocupă  ca  şi   cii.  După  patru  luni  dc  activitate   In  prima  etapă   diţii  optime  dc  odihnă   oamenilor
             conducerea  activităţii  economice),  Iga  Gheor-   an  la  Exploatarea  minieră  Barza  care  în  luna   în  viilor  o  mare  parte  a  timpului  să  fie  folosit   s-au  executat  lucrări  gospodăreşti   muncii,  parcurile  să  (ie  bine  între­
             ghe  de  Ja  orizontul  00  —  Musariu  (din  experien­  ianuarie  nu  si-a  realizat  sarcinile  de  plan  decit   pentru  controlul  îndeplinirii  hotărîrilor,  pen­  şi  de  înfrumuseţare  a  căror  valoa­  a  întrecerii   ţinute  şi  dotate  cu  bănci,  care  in
             ţa  în  munca  de  primire  în  partid).  Au  mai  fost   in  proporţe  de  92,7  la  sută.  După  măsurile  luate,   tru  mobilizarea  tuturor  colectivelor  la  realiza­  re  ¿e  ridică  la  peste  14.5  milioane   prealabil  au  fost  reparate  şl  vop­
             prezentate  si  «iile  materiale  privind  repartiza­  E.M.  Barza  a  reuşit  să-şi  realizeze  planul  tri­  rea  şi  depăşirea  sarcinilor  de  plan,  la  îmbună­  lei.                              site.
             rea  de  sarcini  membrilor  şi  candidaţilor   de   mestrial  la  minereu  extras  şi  metal  în  propor­  tăţirea  în  permanentă  a  muncii  de  partid,  a  ac­  Pentru  a  da  o  amploare  cît  mai   patriotice
                                                                                                                                                                                                                        Cea  mal  nvire  alentie  va  trebui
             partid,  controlul  îndeplinirii  Jor  şi  metodele  fo­  ţie  de  102  si  respectiv  102,3  la  sută.  tivităţi  cultural-educalive  şi  a  condiţiilor  de   nure  acţiunilor  de  muncă  patrio­     acordată  cartierelor  peritoneo,  zo­
             losite  în  conducerea  organizaţilor  de   masă.   Aceeaşi  situaţie  a  fost  şi  la  E.M.  Băita  —  Cră-   muncă  şi  de  viată  ale  oamenilor  muncii  din   tică,  sfaturile  populare  au  organizai   nelor  de  la  intrarea  şi  ieşirea  din
             După  expunerea  materialelor,  ceilalţi  secretari  ciuneşti.  Această  exploatare  nu  şi-a   realizat  raionul  Brad.               întreceri  între  circumscripţiile  elec­
                                                                                                                                                    torale,  între  comitetele  de  străzi  şi                        oraşe.  Aici  este  necesar  să  se  în­
                                                                                                                                                    blocuri,  ¡11  vederea  executării  unui   Iadelor,  curăţarea  străzilor  şi  altele.  treprindă  largi  acţiuni  de  reparare
                                                                                                                                                     volum  lot  mai  marc  de  lucrări.  In  oraşul   Sebeş   s-a   executat   a  străzilor,  amenajarea  spatiilor  vi­
                                                                                                                                                                                     printre  altele  reprofilarea  a  2.400   rane,  curăţarea  şanţurilor  etc.
                                                                                                                                                      La  acţiunile  de  muncă  patriotică,   nvp.  străzi  prin  puvarc  şi  s-au  plan­
                                                                                                                                                    atic   organizaţiile   sindicale.   ale   tat  peste  1  500  arbori  şi  arbuşti  or­  La  aspectul  gospodăresc  al  oraşu­
                                                                                                                                                     U.T.M..  cit  şi  comisiile  şi  comitete­  namentali.           lui  trebuie  să-.şi aducă  contribuţia  si
                                                                                                                                                    le  dc  femei  şi-au  adus  o  contribuţie                        conducerile  întreprinderilor  si  insti­
                                                                                                                                                    substanţială.                      Acţiuni  gospodăreşti   importante   tuţiilor.  Aiit  spatiile  din  interior  cît
                                                                                                                                                      Comisia  regională  de  întrecere,   s-au  cxoculoi  şi  în  comunele  regiu­  şi  cele  din  exteriorul  unităţilor  res­
                                                                                                                                                     care  a  analizat  dc  curind  stadiul  lu­  nii.  Continuarea  lucrărilor  la  nojle   pective,  prm  telul  cum  silit  întreţi­
                                                                                                                                                     crărilor  gospodăreşti  şi  edilitare,  e-   construcţii  r-ocial-culturale,  întreţi­  nute  şi  gospodăple,   contribuie  ia.
                                                                                                                                                    xccutate  în  cele  patru  luni  cdre  au   nerea  unor  drumuri  şi  poduri,  ali­  frumuseţea  oraşului.
                                                                                                                                                     trecut  dc  la  începutul  anului  a  apre­  nierea  dc  garduri  şi^slrâzi,  curăţa­  Cu  sprijinul  grupelor  de  partid,
                                                                                                                                                     ciat  că  în  general  rcv-ullalelc  sini   rea  păşunilor  sini  doar  cileva  dm   comitetele  dti  blocuri  să  îndrume  ce­
                                                                                                                                                     bune.  Printre  lucrările  mai  impor­  lucrările  executate  prin  muncă  pa­  tăţenii  pentru  a  da  un  aspect  cil
                                                                                                                                                     tante  amintim:  construcţia  rle  străzi   triotică.  In  cele  palm  luni  s-tiu  con­  mm  i>lăcut  spatiilor  rle  folosinţă  co­
                                                                                                                                                     şi  trotuare  pe  12.390  m p.,  construc­  struit  şi  reparat  403  m  l.  poduri,  s-an   mună,  să  intervină  operativ  atunci
                                                                                                                                                     ţii  de  noi  drumuri  pe  18  km,  repa­  taluzat  şi  consolidat  18.626  nvp.  ma­  cind  au  loc  unele  delecliuni  care  pol
                                                                                                                                                     rarea  Si  întreţinerea  altor  223  Km   luri  rle  rîuri  şi  văi,  s-au   curăţat   deteriora  blocul  Mai  mullă  iniţiati­
                                                                                                                                                     drumuri,  amenajări  si  extinderi  de   17.311  ha  păşune.  Cele  mai  bune  re­  vă  trebuie  dovedită  la   mobilizarea
                                                                                                                                                     zone  verzi  pe  134.590  nvp.,  întreţi­  zultate  la  întreţinerea   drumurilor   locatarilor  pentru  curăţenia  trotua­
                                                                                                                                                     nerea  de  parcuri  şi  zone  verzi  po  o   le-au  obliinit  cetăţenii  dm  comune­  relor  clin  lata  caselor.
                                                                                                                                                     suprafaţă  de  565.231  m.p..  lucrări  de   le  Toplţn  şl  Cerbăl  —  oraşul  re­  Ţiuitul  seama  de  recoma udări le
                                                                                                                                                     îndiguiri  pe  2,5  km  si  altele.  gional  Hunedoara.  Ohaba,  Vingard,   tăcute  de  comisiile  de  întrecere,  alit
                                                                                                                                                      O  bună  organizare  a  acţiunilor  şi   raionul  Sebeş,  llalşa,  raionul  Orâş-   cea  regionala,  cit  şi  cele  raionale  si
                                                                                                                                                     deci  o  largă  participare  a  cetăţeni­  I ie  şi  altele,  iar  la  iul reţinerea  pă­  orăşeneşti  regionale,  sfaturile  popu­
                                                                                                                                                     lor  au  cunoscut  lucrările  dm  ora­  şunilor  comunele  Săliştea  şi  Uomos.   lare,  sînt  chemate  să-şi  dovedească
                                                                                                                                                     şele  Hunedoara,  Brad  şi  Sebeş.  Mul­  raionul  Orâşlie,  Sâsciori  şi  Şuguţ,   şi  în  continuare  capacitatea  lor  de
                                                                                                                                                     ţumitoare  sini  şi  rezultatele  din  o-   raionul  Sebeş.      folosire  a  formelor  orqanizaiorice
                                                                                                                                                     raşelc-  Deva,  Cugir  şi  Lupani.  In   Deşi  rezultatele  sini  inulUimiloa-   rle  masă  pentru  mobilizarea  cetăţe­
                                                                                                                                                     oraşul  Hunedoara,  de  pildă,  s-nu  <1-   re, se constată că  unele staturi  popu­  nilor  ta  a s e m e n e a   acţiuni  care   să
                       Confort  -i  elt-gatiţă.  Acesta   c5lo  «euilUlul  sLădamilu,  congruetwilor  din  cavul  Deva.  Folograiiâ.  n»  p ,« in li  do«,,  o  secvenlâ  dm  menajat  îi\  această  primăvară  nm   lare  orăşeneşti  nu  au  acordat  ace­  ridice  aspectul  edilitar  si  gospodă­
                  noul  centru  a!  oraşului.                                                                                                        zone  verzi  pe  o  suprafaţă  rle  134.590  eaşi  atcnlic  tuturor  lucrărilor.  Unc-  resc  al  oraşelor  şi  satelor.
                                                                                                                             F u lo   ;  V .  O IS IO IU


                                                                                          Una  din  preocupările  de  scamă  ale  secţiei  de  creştere  a  ani­  pij.l  îmbunătăţirii  calitative  a  efor H-          Expunînd  problemele  legate  rle  asi­
                                                                                      malelor  <1 in  cadrul  Consiliului  agricol  regional  o  constituie  popu­  vHor,  de  ciţva  ani  la  bovine  şi  ovi­       gurarea  bazei  turajere  şi  modul  cum
                                                                                      larizarea  şi  generalizarea  pe  scară  cit  mai'  largă  a  melodelor  de  lu­  ne  se  aplică  cu  bune  rezultam  însă-     au  fost  tde  rezolvate  în  cadrul  coo­
                                                                                      cru  avansate,  aplicate  în  sectorul  zootehnic  de  către  unităţile  agri­  militările  artificiale,  Djp  însâmintări-     perativei  agricole  rle  producţie  din
                                                                                      cole  fruntaşe.  Pe  această  linie  se  înscrie  şi  schimbul  de  experienţă   le  artificiale  electuate  în  anul  trecut,   Lăpuşnic,  tov.  inq.  Teodor  Solomon,
                                                                                      care  a  avut   loc  de   curind  la  cooperativa  agricolă  de  producţie   pipă  acum  s-au  obţinut  29  vitei  şi           dc  la  consiliul  agricol  raional,  a  sub*
                                                                                      din  Lăpuşnic,  raionul  11ia.  Din  vizita  făcută  la  fermele  de  animale  şi   aproape  390  miei,  Trebuie  remarcai      liniat  necesitatea  înfiinţării  în  fiecare
                                                                                      din  inlormârile  prezentate  cu  privire  la  organizarea  muncii  în  secto­  faptul  că  de  la  introducerea  şi  prac­     mutate  a  unor  echipe  care  să  sc  ocu­
                                                                                      rul  zootehnic,  apărarea  sănătăţi  animalelor,  organizarea  roproduc-   ticarea  metodei  de  tnsâminlăn  arti­  Se  ştie  că  de  modul  cum  este  asi­  pe  exclusiv  de  asiqurarea  producţiei
                                                                                      ţiei  şi  îmbunătăţirea  calitativă  a  electivelor,  precum  şi  la  asigurarea   ficiale,  procentul  de  natalitate  la  bo­  gurată  baza  turajeiă  în  cadrul  fio-   rle  nutreţuri.  In  acest  mod  ge  vor
                                                                                      bazei  furajere,  participanţi  la  schimbul  de  experienţă  —  şefii  sec   vine  a  crescut  continuu,  ajunqînd  ca   rărei  uiiilâţ  depinde  iu  cea  nun  mure   crea  condiţii  corespunzătoare  pen»
                                                                                      ţiilor  de  crcşlere  a  animalelor  din  cadrul  consiliilor  agricole  raio   îu  anul  trecut  să  fie  de  poşle  85  la   măsură  realizarea  unor  producţii  spo­  Iru  sporirea  producţiei  rle  nutreţuri
                                                                                      nalp.  şi  orăşeneşti,  Ingineri  cu  baza  furajeră,  membri  ai  consiliilor   sută.  Pe  această  cale  s?au  creat  con­  rite  si  iellint'  de  cat no.  lapte,  lină   tic  unitatea  de  suprafaţă  şi  pentru
                                                                                      dc  conducere  ale  unor  cooperative  agricole  de  producţie,  brigadier»   diţii  favorabile  ponlru  truceroa  la  e»   etc.  Ţinind  seama  de  acest   lucru,   ¡inbunătăţrea  calităţii  nutreţurilor.
                                                                                      z.nolchnişli  şi  îngrijitori  de  animale  fruntaşi,  au  tras  învăţăminte  pre­  (reluarea  unei  selecţi  pe  baze  Ştiin­  conducerea  cooperativei  agricole  dc
                                                                                      ţioase.  care,  aplicate  in  practică,  contribuie  in  măsură  holărîtoare   ţifice.  In  scopul  bunei  desfăşurări  a   producţie  din  Lăpusnţ-  s-a  oriental   Schimbul  de  experienţă  a  fost  deo­
                                                                                      la  imhunâlăţirca  activităţii  in  sectorul  zootehnic,  pentru  realizarea   acţiunii  de  selecţie  s-au  luat  măsuri   spre  obţinerea  unui  sortiment  variat   sebit  de  ulii.  Participanţi  au  tras
                                                                                      unor  producţii  sporite  de  cafnc,  lapte,  tină  şi  oqâ.  pentru  terminarea  in  scurt  timp  a  re­  do  nutreţuri  bogate  în  proteine,  care   concluzii  preţioase  cu  privire  la  or­
                                                                                                                                                  gistrelor  inventar,  de  montă,  şi  tătari,   să  permită  alcătuirea  unor  valii  erlii   ganizarea  muncii  in  fermele  de  ani»
                                                                                                                                                                                    ţbrate  pentru  ţocure  specie  şi  cate­
                                                                                                                                                  pentru  evidenta  controlului  produc­                              rnale,  la  modul  cum  se  aplică   in
                                                                                                                 de  produclie.  Ne  mîndrim  cu  ţărani   ţiei  de  lapte,  pentru  evidenţa  tlnm   gorie  (te  animale.  In  Structura  fura­  practică  regulile  .z.oolelmice  înainta­
                                                                                                                                                                                     jelor  fibroase,  un  loc  important  il
                                                                                        Venituri                 cuoi'i>ra!on  ca  Ghnorghe  V'etan  Oli­  rolului  bovin  şi  a  lişelor  genealo­  ocupă  lucrma.  trifoiul  şi  qhizdeiul,   te  şi  urinările  practice  ale  aceşlpr
                                                                                                                 via  Mo.tse.  Ion  Popa,  Petru  Magda.
                                                                                                                 Ion  Voit*.  Iu bus  Sturz.  Zoricu  Popa,   gice,  Aplicarea  selecţiei,  care   este   plante  cărora  le  este  repartizat A  70   măsuri.
                                                                                                                                                                                                                        Importam  este  însă  ca  învăţămin­
                                                                                    tot  mai  mari               Dumitru  Haţdq  şi  alţi,  care  lucrea»   factorul  esenţial  pentru  îmbunătăţi­  la  sută  din  suprafaţa  deştinală  pen­  tele  desprinse  să  tie  generalizate  şi
                                                                                                                 ză  de  mai  mglţ  ani  ca  îngrijitori  de   rea  calitativă  a  efectivelor,  va  do   tru  producerea  de  fînuri.  Trebuie  a
                                                                                                                                                  posibilitatea  oa  in  viitor  <ă  se  ri­                          aplicate  pe  scară  cil  mai  largă,  in­
                                                                                                                 animale,  unii  dinlie  ei  Iţind  perma­  dice  simţitor  potenţialul  productiv  al   preciaţâ  ca  fiind  (gârle  bună  orienta»   tr-un  număr  tot  mai  mare  de  coope­
                                                                                Cooperaţia  agricolă  rin  producţie   nentizai!  in  această  muneă  de  la  în­  animatelor,  permilînd  astfel  creşte­  rea  conducerii  cooperalivci  aqricolc   rative  agricole  de  producţie.
                                                                               fin  Lăpuşnic  dispune  de  condiţii  na-   fiinţarea  cooperativei  agricole.  Un   rea  simţitoare  a  rentabilităţi  serto   de  a  cultiva  qlţzdei  pe  terenurile   Este  necesar  ca  din  partea  secţii­
                                                                               mrale  şi  economice  favorabile  pen­  stimulent  Care  contribuie  la  realiza­  ruin*  zootehnie.  Este  domn  de  reţi­  slab  productive,  situate  ir  pantă  Da­  lor  de  creştere  a  animatelor  din  ca­
                                                                                                                                                                                     torită  aplicai ii  măsurilor  agrotehni­
                                                                               tru  dezvoltarea  creştem  animalelor.   rea  sarcinilor  stabilite  in   sectorul   nut  şi  faptul  că  există  o  preocupare        drul  consiliilor  agricole  raionale  şi
                                                                               Ca  urinare  a  faptului  că  ţăranii  coo­  zootehnic  este  şi  aplicarea  principiu­  deosebită  pentru  obţinerea  unor  re   ce  specifice  acestei  culturi,  s-a  obţi­  orăseiK'sli  să  existe  un  control  şi  o
                                                                                                                                                                                     nui  o  producţie  dc-  4.939  kg  fîn  la
                                                                               peratori  rle  aici  s-au  orientat  spre   lui  cointeresării  materiale,  prin  retri­  zulialc  cit  mai  bune  de  la  ferma  de   îndrumare  permanentă  pentru  ca  in
                                                                               valorificarea  tot  mai  deplină  a  aces­  buirea  îngrijitori loj  în  bineţe  de  re­  porcine.  In  ceea  ce  priveşte  procesul   ba.  De  asemenea,  la  lucerna   s-au   fmal  orice  acţiune  întreprinsă  in  ve­
                                                                               tor  condilii.  în  ultimii  4  oni  electi­  zultatele  pe  care  le  oblin.  Pentru  a   de  reproducţie,  ain  se  fare  ¡nouri   realizat  4.620  kq  tîn  la  ba.  derea  generalizării  în  practică  a  ex­
                                                                               vul  de  bovine  proprietate  obştească   asigura  introducerea  şi  aplicarea  pe   ştirea  industrială  si  monta  dublă.  In   Producţiile  ridicate  şi   constante   perienţei  înaintate  să  se  materialize­
                                                                               a  crescut  de  7,28  ori.  numărul  por   scară  larga  in  creşterea  animatelor,   anul  trecut,  la  două  f.ilări  s-au  ob   de  lucernă  realizate,  precum  51  (ap­  ze  in  ¡intim),¡lăţirea  continuă  a  ar11
                                                                               cinelor  s-a  triplat,  iar  efectivul  rle   a  metodelor  avansate,  majoritatea  în­  linul  în  medie  cile  16  purcei  de  In   tul  că  aceasta  este  o  plantă  valo­  Filaţi  ce  se  desfăşoară  in  sectorul
                                                                               ovme  a  crescut  de  9  ori.  Concomi­  grijitorilor  au  (ost   încadraţi  si  au   fiecare  scroafă  lătâloare.  Dirijarea  re   roasă  datorită  ronţiiululu 1  mare  de   zootehnic.  în  sporirea  electivelor  d<>
                                                                               tent  cu  aceasta,  s-a  înfiinţai  ¿1  o  fer   terminal  cursurile anului   UI  la  cer­  producţiei  sc  (ace  pe  bazo  miji  plan   oroieme,  trebuie  să  determine  orien­  animale  şi  >1  producţiei  acestora-  In
                                                                               mă  de  păsări.  La  începutul   anului   cul  zootehnic.  Trebuie  remarcat  (âp-   judicios-  întocmit.  Despre  toate  aceste   tarea  conducerii  cooperativei  agrico­  lupta  pentru  creşterea  rentabilităţi
                                                                               1965,  încărcătura  Iu  100  hectare  era.   '.ui  că  în  fruntea  întrecerii  pentru   probleme  a  vorbii  oe  larg  Iov.  uuj   le  spre  extinderea  acestei  cuburi  p<‘   sectorului  zootehnic  si  sporirea  ve­
         i r                                                                   dc  47  bovine,  din  care  30  vaci  si  jti-   sporirea  producţiei   pe  cap de animal Mircea  FVudcanu.  de  la  subcenlrul  de   cel  pu li u  50  (a  sută  din  suprnlola   niturilor  reali/.ale  de  pe  urma  valo
                                                                               ninci,  83  ovine  si  34  porcine.  Dato   >e  situează  comuniştii.  Organizaţia  de   •nsămiulăn  artificiale  din  Mia,  repartizată  pentru  fibroase.  nficârii  produselor  animaliere,  şat­
                                                                               rită  preocupării  ce  a  existat  pentru   baza  din  sectorul  zootehnic  se  orieiu   Rcferindu-se  la  problemele   pri-   In  ceea  ce  priveşte  nutreţurile  gro­  enii  de  mare  răspundere  revin  or­
                                                                               sporirea  electivelor  şi  a  producţiei   lează  in  permanentă  spre  a  cuprinde   -vind  apărarea  sănătăţi  anirrTalelor.   siere,  acestea  sînt  alcătuite  din  paie   ganizaţilor  de  pariid  din  cadrul  coo
                                                                               pe  cap  de  animal,  unitatea  amintită   in  sfera  activităţii  sale  rele  mai  im-   iov.  Petru  Ncgrilă,  medic  veterinar,   şi  coceni.  Administrarea  lor  în  hra   guralivelor  aqricole  de  producţie,  Ele
                                                                               a  valorificat  an  de  an  cantităţi  toi   porlanle  probleme  legale  de  creşte­                  na  animalelor  s-a  (acut  numai  în  stare   sini  chemate  ca  de  pe  acum  să  ur-
                                                                               mai  mari  de  lapte,  carne  si   tină.   rea  producţiei  animaliere.  a  arătat  că  datorită  rospertării  rcqu   preparată  prm  lorare  şi  amesteca   mărească   îndeaproape   tealrzarpa
                                                                               iai>!  ce  a  făcui  posibilă  creşterea  pon­                      Iilor  de  zooiqienă  s-au  realizai  aiii   rea  cu  soluţie  de  melasă  şi  uree.  Par­  punct  cu  punct  a  măsurilor  stabilite
                                                                                                                                                   efectivele  de  animale,  cit  şi  pro­
                                                                               derii  veniturilor  realizate  din  sec'o-                          ducţiile  planificate  in  sectorul  zoo   ticipanţii  la  schimbul  de  experienţă   în  fiecare  unitate  cu  privire  la  asi­
                                                                               rul  zootehnic  în  totalul  veniturilor                            tehnic.                           au  remarcat  preocuparea   deosebită   gurarea  bazei  iurajere,  să  analizeze
                                                                               băneşti  oblinule  de  cooperativă.  De   Pe  seama                                                   existentă  pentru  asigurarea  unei  baze   periodic  modul  cum  se  înfăptuiesc
                                                                               la  33  la  sula  in  1962,  veniturile  bă­                         Datorită  aplicării  la  timp  a  trata­  furajere  rorespnnv.ătoare  şl  rlm  aceea   sarcinile  prevăzute  in  sectorul  zoo­
                                                                               neşti  înregistrate  de  pe  urma  valo­                            mentelor  pentru  prevenirea  bolilor,   că  de  pe  fiecare  ha  cuIIival  cu  po   tehnic  şi  şa  acorde*  sprijinul  nece­
                                                                               rificării  produselor  a ni arai ier o   au   prăsilei              in  ultimii  3  am  nu  s-a  semnalat  nici   nimb  siloz,  s-au  realizat  eîte  36  tone   sar  conducerilor  cooperativelor  aqri
                                                                               sporir  la  \30,7  la  sule  în  1964.  Pe  a-                      un  caz  rle  boală  contagioasă.  Fără   nutreţuri  suculente.  Am  reţinui,  de   cofe  pentru  lichidarea  dei icienlelor
                                                                               ceastă  cale  s-a  creat  posibilitatea  de                         îndoială  că  la  baza  acestor  succese   asemenea,  că   pentru   îmbogăţirea   existente.  Valorilicind  mai  dm  plin
                                                                               a  se  acorda  în  fiecare  lună  avansuri   Calea  principală  pentru   sporirea   trebuie  pusă  in  prunul  rînd  preocu  conlinulului  în  proteine,  al  nutreţu­  rezervele  existente  pentru  sporirea
                                                                               bâneşţ  ţăranilor  cooperaiori.   numărului  rle  animale  la  cooperativa   narea  conducerii  cooperalivci  agri­  lui  însilozat  şi  sporirea  producţiei  la   producţiei  animaliere,   cooperat ¡vele
                                                                                —  Succesele  obţinute  in  dezvolta­  agricolă  din  Lăpuşnic  o  constituie  re­  cole  şi  a  ţăranilor  cooperatori  de  aîc»   Im,  porumbul  pentru  siloz,  s-a  culti­  agricole  do  producţie  îşi  creează  o
                                                                               rea  sectorului  zootehnic  sini  legale   ţinerea  în  cadrul  undaţi  a  întregului   oentru  asiqurarea  unor  condilii  toi   vat  în  amestec  m  soia  şi  floorea-   sursă  importantă  pentru   creşterea
                                                                               nemijlocit  de  munca  îngrijitorilor  de   efectiv  de  tinerei  opt  pentru  repro­                 soarelui.  Concentratele  necesare  s-au   veniturilor  lor  şi  ole  ţăranilor  coo­
                                                                               animale  —  spunea  iov.  Lucretia  Cos­  ducţie.  Pentru  a  obţine  produşt  cu  în­  mal  bune  de  îngrijire  şi  hrănire  a   asigurat  aproape   în  întregime   din   peratori.
                                                                               ta,  preşedintele  cooperativei  agricole  suşiri  biologice  superioare,  in  sco-  animalelor.      producţie  proprie.                                  N.  TÎRCOB
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44