Page 39 - 1965-05
P. 39
N R, 3225 ; Drumul socia Peg. ţ-a
planul de produclie la sfirşitul anului 1964 decit
in proporţie de 94,6 la sula. Cu ajutorul comi
tetului raional de partid, prin controlul efectuat,
această exploatare şi-a realizat planul produc
ţiei globale în trimestrul 1 a.c. in proporţie de
107,8 la sută, iar indicatorul producţiei marfă
în proporţie de 118,4 la sută.
Concluzii interesante au reieşit şi din consfă
tuirile pe care le-am organizat în luna februa
rie a.c. cu inginerii, tehnicienii, şefii de echipe,
fruntaşii în producţie, cu tovarăşii din comitetele
de sindicat, conducerile organizaţilor de tine
ret. In aceste consfătuiri s-au analizat cauzele
rămînerii sub plan, posibilităţile de recuperare
şi dc realizare n planului de producţie, s-au
stabilit măsuri concrete pentru conducerile ex
IO A N CO SM A ploatărilor privind organizarea mai bună a mun
prim-secretar al Comitetului raional cii, aprovizionarea ritmică a locurilor de mun
Brad a! P.M.R. că si îmbunătăţirea asistentei tehnice pe tot
fluxul procesului tehnologic.
au luai cuvînlul arălînd şi metodele folosite de
organizaţiile de partid în care muncesc, ceea ce
a constituit un mijloc de împărtăşire a expe
rienţei bune. I Problemele producţiei —
Comitetul raional de partid are în atenţia sa şl
repartizarea judicioasă a sarcinilor, De pildă,
secretarii comitetului raional de partid pe lîngă I în centrul atenţiei
problemele specifice de care răspund sînt re
Experienţa practică, viata de fiecare zl de partizat! să ajute s» să îndrume activitatea unui Organizaţiile de partid conduc cu tot mai
monstrează că a conduce şi organiza îndepli grup de instructori si organizaţii de bază. Fap multă competentă activitatea economică. Efi
nirea hotârîrilor Înseamnă a selecţiona şi repar tul că secretarii comitetului raional de partid cienta muncii desfăşurate de organele şi orga-
tiza judicios cadrele, a le face cunoscută po stau mai mult timp in teren, dă posibilitatea nizaţile de partid se concretizează în aceea că
litica partidului nostru, a le ajuta şi îndruma organului de partid să cunoască temeinic pro planul de producţie în întreprinderile din raion
ca fiecare să-şi îndeplinească bine şi in termen blemele pe care viata le ridică, lipsurile ce se a fost realizat în trimestrul I a.c. la producţia
obligaţiile ce le revin. manifestă în diferite domenii de activitate, să globală în proporţie de 104,5 la sută, iar planul
Pentru aceasta, biroul Comitetului raional de ia măsuri operative pentru înlăturarea acestora. producţiei marfă a fost depăşit cu 3,5 la sută.
partid Brad acordă o atenţie deosebită, în pri După conferinla raională de partid a avut loc Rezultate bune s-au obţnut şi la ceilalţi indica
mul rînd, instruirii aparatului şi activului de o plenară care a stabilit prinire altele ca mem tori. Productivitatea muncit ft crescut cu 2,3 la Noul magazin alimentar din Geoaglu le oferă cumpărătorilor un bogat sortiment de produse,
partid, punînd bază pe conţinutul şi eficacitatea brii comitetului raional să răspundă de 1-2 or sută, iar la preţul de cost s-au realizat econo
instruirii. Instruirea- se face Î11 slrînsa legătură ganizaţii de bază, pe care să le ajute şi să le mii în valoare de 900.000 lei.
cu sarcinile din etapa respectivă, la baza căreia îndrume în activitatea lor. Întreprinderile care au obţinui rezultate mai
stau documentele partidului nostru, hotArlrile Deosebită atenţie acordă biroul comitetului bune privind creşterea productivităţii muncii
sale şi ale guvernului. In cadrul programului de raional instruirii aparatului de partid. Această sînt E.M. Bălţa — Crăciunesti cu 11,7 Ia sulă,
instruire o grijă deosebită acordăm legării te instruire se face după un program judicios în IM. Ţebea cu 6,8 la sută, Atelierelo centrale
melor de activitatea practică a comitetelor de tocmit. Criscior cu 5,4 la sută şi I R Î L. cu ,26,2 la sută.
partid si a organizaţiilor de bază din întreprin Numeroase organizaţii de bază analizează cu
deri, din cooperativele agricole de producţie I Cheia succeselor — multă răspundere probleme ale producţiei, ale
şl a celor săteşti, asigurindu-se o instruire di disciplinei în muncă, îmbunătăţirii calităţii pro SABIN GOTfCIU le cartiere şi străzi mărginaşe (Viile
ferenţiată « activului de partid, în funcţie de duselor. La sectorul Ruda din cadrul E.M. Bar vicepreşedinte al Comitetului noi — Deva, colonia de jos — Vul
specificul muncii fiecărui organ de partid sau controlul îndeplinirii za, spre exemplu, la incepulu! anului tehnologia executiv al Sfatului popular can, ^terminus — Uricaiú etc.), sint
organizaţie de bază. Aşa, de pildă, după ter de extracţie nu era respectată peste tot, trierea regional Hunedoara neglijate, ele avînd încă un aspect
minarea adunărilor si conferinţelor rle alegeri, minereului nu se făcea cu destulă exigentă, fapt Acţiunile de muncă patriotică or-*- urît, cu străzi desfundate, fără tro
în lunile decembrie 1964 si ianuarie a.c. s-a I hotârîrilor ce a făcut să scadă conţinutul de metal în mi ganizale pentru buna gospodărire tuare şi cu şanţurile înlundate. La
organizat la nivelul raionului instruirea dife nereu. Această situaţie a constituit obiectivul şi înfrumuseţare a oraşelor şi sate m.p., s-au reparat şi întreţinut 25 Deva, Petroşani şi Câinii, lucrările
renţială a secretarilor organizaţilor de bază. Cu multă răspundere şînt asigurate de către unei temeinice analize lâcule de biroul orga lor au căpătat o mare amploare. In străzi pe care s-a aşternut /(jură, de plombare a trotuarelor sini mul!
Instructajul a durat cite 5 zile pentru cei din organul raional de partid cunoaşterea de către nizaţiei de bază împreună cu conducerea sec teresul mereu crescînd al maselor s-au plantat un mare număr de ar inlirziate.
întreprinderi, inslilulii si sale, iar secretarii co membrii şi candidaţi rle partid a conţinutului ho- torului. In urma acesteia, biroul organizaţiei de de oameni ai muncii pentru ridicarea bori sl arbuşti ornamentali, Hori ctc. Acţiunile dc muncă patriotică or
mitetelor de partid comunale, din cooperativele lărîrilor, mobilizarea tuturor forţelor pentru rea bază a ajutat conducerea sectorului să întoc continuă a nivelului edilitar al tutu La lucrările de gospodărire şi înfru ganizate pentru înfrumuseţarea si
agricole de producţie si ai organizaţilor do lizarea sarcinilor economice şi politice, contro mească un material în care să se scoată în evi ror localităţilor, a scos la iveală museţare s-au efectuat peste 426.000 gospodărirea oraşelor şi satelor vor
bază din unităţile agricole, an fost inst.ru 11i timp lul îndeplinirii hotărîrilor. dentă deficientele existente în activitatea unor largile posibilităţi existente, a pus ore dc muncă patriotică. trebui să continue cu aceeaşi inten
de o lună cu scoatere din producţie la cursurile In acest scop, de exemplu, s-au organizat co echipe, slaba asistentă tehnică din partea maiş in practică iniţiative valoroase, a Şi în oraşul Brad, masele de cetă sitate şi în perioada ce urmează. In
organizate de Comitetul regional de partid. lective formate din activişti de partid, ai or trilor si altele. Materialul a (ost prezentat într-o descoperit resurse locale importan ţeni au răspuns cu entuziasm la ac viitor este necesar să se aibe în ve
Paralel cu instruirea, s-au organizat si schim ganizaţilor de masă şi cadre de specialitate. adunare generală la care a participat si activul ţiunile întreprinse. Noul oraş mun dere amenajarea cît mai atrăgătoa
buri de experienţă. Cu acest prilej, unii secretari In prealabil colectivele respective sînt instruite fără de pariul, adunare in care ¿-au stabilit mă te. Spiritul gospodăresc, gustul pen citoresc a fost şi în această primă re a zonelor verzi şi întreţinerea
ai organizaţiilor de bază au prezentat referale asupra modului în care Irebute să-şi desfăşoare suri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea ca- I tru frumos şi practic a căpătat astfel vară martorul unor importante lu lor. Pentru a da un aspect cit mai
un vast cimp de acţiune. Ca urma
despre metodele folosite in conducerea muncii activitatea în exercitarea controlului. Materia litătii minereului. Drept rezultat este faptul că I re. rezultatele din prima etapă a crări pentru amenajări de spatii plăcut zonelor verzi, ele trebuie să
politice şi economice. Asemenea referate au lele întocmite de aceste colective, despre situa In trimestrul 1 a.c. sectorul a realizat planul la | întrecerii patriotice desfăşurate in verzi, întreţinerea locuinţelor şi fn- fie bordurate, să ad>e un nivel pian
prezentat tovarăşii : Aurel Negriu de la sec ţia aflată în teren, se prezintă organului de minereu extras în proporţie de 103,6 la sulă, iar tre 1 ianuarie — 1 mai. a confirmat iată dc trotuare. Dc asemenea, să
torul I IM. Ţebea (despre planificarea $1 orga partid, in urma cărora se stabilesc măsuri pen conţinutul de metal în minereu a crescut cu 2,4 se planteze flori pentru a da un as
nizarea muncii). Constantin Borsa rle la orizon tru îmbunătăţirea muncii. la sută. interesul maselor de oameni ai mun A. pect decorativ. Pentru a crea con
tul 210 — Musariu (despre metodele folosite în Asemenea metode au fost folosite în acest Comitetul raional de partid se preocupă ca şi cii. După patru luni dc activitate In prima etapă diţii optime dc odihnă oamenilor
conducerea activităţii economice), Iga Gheor- an la Exploatarea minieră Barza care în luna în viilor o mare parte a timpului să fie folosit s-au executat lucrări gospodăreşti muncii, parcurile să (ie bine între
ghe de Ja orizontul 00 — Musariu (din experien ianuarie nu si-a realizat sarcinile de plan decit pentru controlul îndeplinirii hotărîrilor, pen şi de înfrumuseţare a căror valoa a întrecerii ţinute şi dotate cu bănci, care in
ţa în munca de primire în partid). Au mai fost in proporţe de 92,7 la sută. După măsurile luate, tru mobilizarea tuturor colectivelor la realiza re ¿e ridică la peste 14.5 milioane prealabil au fost reparate şl vop
prezentate si «iile materiale privind repartiza E.M. Barza a reuşit să-şi realizeze planul tri rea şi depăşirea sarcinilor de plan, la îmbună lei. site.
rea de sarcini membrilor şi candidaţilor de mestrial la minereu extras şi metal în propor tăţirea în permanentă a muncii de partid, a ac Pentru a da o amploare cît mai patriotice
Cea mal nvire alentie va trebui
partid, controlul îndeplinirii Jor şi metodele fo ţie de 102 si respectiv 102,3 la sută. tivităţi cultural-educalive şi a condiţiilor de nure acţiunilor de muncă patrio acordată cartierelor peritoneo, zo
losite în conducerea organizaţilor de masă. Aceeaşi situaţie a fost şi la E.M. Băita — Cră- muncă şi de viată ale oamenilor muncii din tică, sfaturile populare au organizai nelor de la intrarea şi ieşirea din
După expunerea materialelor, ceilalţi secretari ciuneşti. Această exploatare nu şi-a realizat raionul Brad. întreceri între circumscripţiile elec
torale, între comitetele de străzi şi oraşe. Aici este necesar să se în
blocuri, ¡11 vederea executării unui Iadelor, curăţarea străzilor şi altele. treprindă largi acţiuni de reparare
volum lot mai marc de lucrări. In oraşul Sebeş s-a executat a străzilor, amenajarea spatiilor vi
printre altele reprofilarea a 2.400 rane, curăţarea şanţurilor etc.
La acţiunile de muncă patriotică, nvp. străzi prin puvarc şi s-au plan
atic organizaţiile sindicale. ale tat peste 1 500 arbori şi arbuşti or La aspectul gospodăresc al oraşu
U.T.M.. cit şi comisiile şi comitete namentali. lui trebuie să-.şi aducă contribuţia si
le dc femei şi-au adus o contribuţie conducerile întreprinderilor si insti
substanţială. Acţiuni gospodăreşti importante tuţiilor. Aiit spatiile din interior cît
Comisia regională de întrecere, s-au cxoculoi şi în comunele regiu şi cele din exteriorul unităţilor res
care a analizat dc curind stadiul lu nii. Continuarea lucrărilor la nojle pective, prm telul cum silit întreţi
crărilor gospodăreşti şi edilitare, e- construcţii r-ocial-culturale, întreţi nute şi gospodăple, contribuie ia.
xccutate în cele patru luni cdre au nerea unor drumuri şi poduri, ali frumuseţea oraşului.
trecut dc la începutul anului a apre nierea dc garduri şi^slrâzi, curăţa Cu sprijinul grupelor de partid,
ciat că în general rcv-ullalelc sini rea păşunilor sini doar cileva dm comitetele dti blocuri să îndrume ce
bune. Printre lucrările mai impor lucrările executate prin muncă pa tăţenii pentru a da un aspect cil
tante amintim: construcţia rle străzi triotică. In cele palm luni s-tiu con mm i>lăcut spatiilor rle folosinţă co
şi trotuare pe 12.390 m p., construc struit şi reparat 403 m l. poduri, s-an mună, să intervină operativ atunci
ţii de noi drumuri pe 18 km, repa taluzat şi consolidat 18.626 nvp. ma cind au loc unele delecliuni care pol
rarea Si întreţinerea altor 223 Km luri rle rîuri şi văi, s-au curăţat deteriora blocul Mai mullă iniţiati
drumuri, amenajări si extinderi de 17.311 ha păşune. Cele mai bune re vă trebuie dovedită la mobilizarea
zone verzi pe 134.590 nvp., întreţi zultate la întreţinerea drumurilor locatarilor pentru curăţenia trotua
nerea de parcuri şi zone verzi po o le-au obliinit cetăţenii dm comune relor clin lata caselor.
suprafaţă de 565.231 m.p.. lucrări de le Toplţn şl Cerbăl — oraşul re Ţiuitul seama de recoma udări le
îndiguiri pe 2,5 km si altele. gional Hunedoara. Ohaba, Vingard, tăcute de comisiile de întrecere, alit
O bună organizare a acţiunilor şi raionul Sebeş, llalşa, raionul Orâş- cea regionala, cit şi cele raionale si
deci o largă participare a cetăţeni I ie şi altele, iar la iul reţinerea pă orăşeneşti regionale, sfaturile popu
lor au cunoscut lucrările dm ora şunilor comunele Săliştea şi Uomos. lare, sînt chemate să-şi dovedească
şele Hunedoara, Brad şi Sebeş. Mul raionul Orâşlie, Sâsciori şi Şuguţ, şi în continuare capacitatea lor de
ţumitoare sini şi rezultatele din o- raionul Sebeş. folosire a formelor orqanizaiorice
raşelc- Deva, Cugir şi Lupani. In Deşi rezultatele sini inulUimiloa- rle masă pentru mobilizarea cetăţe
oraşul Hunedoara, de pildă, s-nu <1- re, se constată că unele staturi popu nilor ta a s e m e n e a acţiuni care să
Confort -i elt-gatiţă. Acesta c5lo «euilUlul sLădamilu, congruetwilor din cavul Deva. Folograiiâ. n» p ,« in li do«,, o secvenlâ dm menajat îi\ această primăvară nm lare orăşeneşti nu au acordat ace ridice aspectul edilitar si gospodă
noul centru a! oraşului. zone verzi pe o suprafaţă rle 134.590 eaşi atcnlic tuturor lucrărilor. Unc- resc al oraşelor şi satelor.
F u lo ; V . O IS IO IU
Una din preocupările de scamă ale secţiei de creştere a ani pij.l îmbunătăţirii calitative a efor H- Expunînd problemele legate rle asi
malelor <1 in cadrul Consiliului agricol regional o constituie popu vHor, de ciţva ani la bovine şi ovi gurarea bazei turajere şi modul cum
larizarea şi generalizarea pe scară cit mai' largă a melodelor de lu ne se aplică cu bune rezultam însă- au fost tde rezolvate în cadrul coo
cru avansate, aplicate în sectorul zootehnic de către unităţile agri militările artificiale, Djp însâmintări- perativei agricole rle producţie din
cole fruntaşe. Pe această linie se înscrie şi schimbul de experienţă le artificiale electuate în anul trecut, Lăpuşnic, tov. inq. Teodor Solomon,
care a avut loc de curind la cooperativa agricolă de producţie pipă acum s-au obţinut 29 vitei şi dc la consiliul agricol raional, a sub*
din Lăpuşnic, raionul 11ia. Din vizita făcută la fermele de animale şi aproape 390 miei, Trebuie remarcai liniat necesitatea înfiinţării în fiecare
din inlormârile prezentate cu privire la organizarea muncii în secto faptul că de la introducerea şi prac mutate a unor echipe care să sc ocu
rul zootehnic, apărarea sănătăţi animalelor, organizarea roproduc- ticarea metodei de tnsâminlăn arti Se ştie că de modul cum este asi pe exclusiv de asiqurarea producţiei
ţiei şi îmbunătăţirea calitativă a electivelor, precum şi la asigurarea ficiale, procentul de natalitate la bo gurată baza turajeiă în cadrul fio- rle nutreţuri. In acest mod ge vor
bazei furajere, participanţi la schimbul de experienţă — şefii sec vine a crescut continuu, ajunqînd ca rărei uiiilâţ depinde iu cea nun mure crea condiţii corespunzătoare pen»
ţiilor de crcşlere a animalelor din cadrul consiliilor agricole raio îu anul trecut să fie de poşle 85 la măsură realizarea unor producţii spo Iru sporirea producţiei rle nutreţuri
nalp. şi orăşeneşti, Ingineri cu baza furajeră, membri ai consiliilor sută. Pe această cale s?au creat con rite si iellint' de cat no. lapte, lină tic unitatea de suprafaţă şi pentru
dc conducere ale unor cooperative agricole de producţie, brigadier» diţii favorabile ponlru truceroa la e» etc. Ţinind seama de acest lucru, ¡inbunătăţrea calităţii nutreţurilor.
z.nolchnişli şi îngrijitori de animale fruntaşi, au tras învăţăminte pre (reluarea unei selecţi pe baze Ştiin conducerea cooperativei agricole dc
ţioase. care, aplicate in practică, contribuie in măsură holărîtoare ţifice. In scopul bunei desfăşurări a producţie din Lăpusnţ- s-a oriental Schimbul de experienţă a fost deo
la imhunâlăţirca activităţii in sectorul zootehnic, pentru realizarea acţiunii de selecţie s-au luat măsuri spre obţinerea unui sortiment variat sebit de ulii. Participanţi au tras
unor producţii sporite de cafnc, lapte, tină şi oqâ. pentru terminarea in scurt timp a re do nutreţuri bogate în proteine, care concluzii preţioase cu privire la or
gistrelor inventar, de montă, şi tătari, să permită alcătuirea unor valii erlii ganizarea muncii in fermele de ani»
ţbrate pentru ţocure specie şi cate
pentru evidenta controlului produc rnale, la modul cum se aplică in
de produclie. Ne mîndrim cu ţărani ţiei de lapte, pentru evidenţa tlnm gorie (te animale. In Structura fura practică regulile .z.oolelmice înainta
jelor fibroase, un loc important il
Venituri cuoi'i>ra!on ca Ghnorghe V'etan Oli rolului bovin şi a lişelor genealo ocupă lucrma. trifoiul şi qhizdeiul, te şi urinările practice ale aceşlpr
via Mo.tse. Ion Popa, Petru Magda.
Ion Voit*. Iu bus Sturz. Zoricu Popa, gice, Aplicarea selecţiei, care este plante cărora le este repartizat A 70 măsuri.
Importam este însă ca învăţămin
tot mai mari Dumitru Haţdq şi alţi, care lucrea» factorul esenţial pentru îmbunătăţi la sută din suprafaţa deştinală pen tele desprinse să tie generalizate şi
ză de mai mglţ ani ca îngrijitori de rea calitativă a efectivelor, va do tru producerea de fînuri. Trebuie a
posibilitatea oa in viitor <ă se ri aplicate pe scară cil mai largă, in
animale, unii dinlie ei Iţind perma dice simţitor potenţialul productiv al preciaţâ ca fiind (gârle bună orienta» tr-un număr tot mai mare de coope
Cooperaţia agricolă rin producţie nentizai! in această muneă de la în animatelor, permilînd astfel creşte rea conducerii cooperalivci aqricolc rative agricole de producţie.
fin Lăpuşnic dispune de condiţii na- fiinţarea cooperativei agricole. Un rea simţitoare a rentabilităţi serto de a cultiva qlţzdei pe terenurile Este necesar ca din partea secţii
mrale şi economice favorabile pen stimulent Care contribuie la realiza ruin* zootehnie. Este domn de reţi slab productive, situate ir pantă Da lor de creştere a animatelor din ca
torită aplicai ii măsurilor agrotehni
tru dezvoltarea creştem animalelor. rea sarcinilor stabilite in sectorul nut şi faptul că există o preocupare drul consiliilor agricole raionale şi
Ca urinare a faptului că ţăranii coo zootehnic este şi aplicarea principiu deosebită pentru obţinerea unor re ce specifice acestei culturi, s-a obţi orăseiK'sli să existe un control şi o
nui o producţie dc- 4.939 kg fîn la
peratori rle aici s-au orientat spre lui cointeresării materiale, prin retri zulialc cit mai bune de la ferma de îndrumare permanentă pentru ca in
valorificarea tot mai deplină a aces buirea îngrijitori loj în bineţe de re porcine. In ceea ce priveşte procesul ba. De asemenea, la lucerna s-au fmal orice acţiune întreprinsă in ve
tor condilii. în ultimii 4 oni electi zultatele pe care le oblin. Pentru a de reproducţie, ain se fare ¡nouri realizat 4.620 kq tîn la ba. derea generalizării în practică a ex
vul de bovine proprietate obştească asigura introducerea şi aplicarea pe ştirea industrială si monta dublă. In Producţiile ridicate şi constante perienţei înaintate să se materialize
a crescut de 7,28 ori. numărul por scară larga in creşterea animatelor, anul trecut, la două f.ilări s-au ob de lucernă realizate, precum 51 (ap ze in ¡intim),¡lăţirea continuă a ar11
cinelor s-a triplat, iar efectivul rle a metodelor avansate, majoritatea în linul în medie cile 16 purcei de In tul că aceasta este o plantă valo Filaţi ce se desfăşoară in sectorul
ovme a crescut de 9 ori. Concomi grijitorilor au (ost încadraţi si au fiecare scroafă lătâloare. Dirijarea re roasă datorită ronţiiululu 1 mare de zootehnic. în sporirea electivelor d<>
tent cu aceasta, s-a înfiinţai ¿1 o fer terminal cursurile anului UI la cer producţiei sc (ace pe bazo miji plan oroieme, trebuie să determine orien animale şi >1 producţiei acestora- In
mă de păsări. La începutul anului cul zootehnic. Trebuie remarcat (âp- judicios- întocmit. Despre toate aceste tarea conducerii cooperativei agrico lupta pentru creşterea rentabilităţi
1965, încărcătura Iu 100 hectare era. '.ui că în fruntea întrecerii pentru probleme a vorbii oe larg Iov. uuj le spre extinderea acestei cuburi p<‘ sectorului zootehnic si sporirea ve
i r dc 47 bovine, din care 30 vaci si jti- sporirea producţiei pe cap de animal Mircea FVudcanu. de la subcenlrul de cel pu li u 50 (a sută din suprnlola niturilor reali/.ale de pe urma valo
ninci, 83 ovine si 34 porcine. Dato >e situează comuniştii. Organizaţia de •nsămiulăn artificiale din Mia, repartizată pentru fibroase. nficârii produselor animaliere, şat
rită preocupării ce a existat pentru baza din sectorul zootehnic se orieiu Rcferindu-se la problemele pri- In ceea ce priveşte nutreţurile gro enii de mare răspundere revin or
sporirea electivelor şi a producţiei lează in permanentă spre a cuprinde -vind apărarea sănătăţi anirrTalelor. siere, acestea sînt alcătuite din paie ganizaţilor de pariid din cadrul coo
pe cap de animal, unitatea amintită in sfera activităţii sale rele mai im- iov. Petru Ncgrilă, medic veterinar, şi coceni. Administrarea lor în hra guralivelor aqricole de producţie, Ele
a valorificat an de an cantităţi toi porlanle probleme legale de creşte na animalelor s-a (acut numai în stare sini chemate ca de pe acum să ur-
mai mari de lapte, carne si tină. rea producţiei animaliere. a arătat că datorită rospertării rcqu preparată prm lorare şi amesteca mărească îndeaproape tealrzarpa
iai>! ce a făcui posibilă creşterea pon Iilor de zooiqienă s-au realizai aiii rea cu soluţie de melasă şi uree. Par punct cu punct a măsurilor stabilite
efectivele de animale, cit şi pro
derii veniturilor realizate din sec'o- ducţiile planificate in sectorul zoo ticipanţii la schimbul de experienţă în fiecare unitate cu privire la asi
rul zootehnic în totalul veniturilor tehnic. au remarcat preocuparea deosebită gurarea bazei iurajere, să analizeze
băneşti oblinule de cooperativă. De Pe seama existentă pentru asigurarea unei baze periodic modul cum se înfăptuiesc
la 33 la sula in 1962, veniturile bă Datorită aplicării la timp a trata furajere rorespnnv.ătoare şl rlm aceea sarcinile prevăzute in sectorul zoo
neşti înregistrate de pe urma valo mentelor pentru prevenirea bolilor, că de pe fiecare ha cuIIival cu po tehnic şi şa acorde* sprijinul nece
rificării produselor a ni arai ier o au prăsilei in ultimii 3 am nu s-a semnalat nici nimb siloz, s-au realizat eîte 36 tone sar conducerilor cooperativelor aqri
sporir la \30,7 la sule în 1964. Pe a- un caz rle boală contagioasă. Fără nutreţuri suculente. Am reţinui, de cofe pentru lichidarea dei icienlelor
ceastă cale s-a creat posibilitatea de îndoială că la baza acestor succese asemenea, că pentru îmbogăţirea existente. Valorilicind mai dm plin
a se acorda în fiecare lună avansuri Calea principală pentru sporirea trebuie pusă in prunul rînd preocu conlinulului în proteine, al nutreţu rezervele existente pentru sporirea
bâneşţ ţăranilor cooperaiori. numărului rle animale la cooperativa narea conducerii cooperalivci agri lui însilozat şi sporirea producţiei la producţiei animaliere, cooperat ¡vele
— Succesele obţinute in dezvolta agricolă din Lăpuşnic o constituie re cole şi a ţăranilor cooperatori de aîc» Im, porumbul pentru siloz, s-a culti agricole do producţie îşi creează o
rea sectorului zootehnic sini legale ţinerea în cadrul undaţi a întregului oentru asiqurarea unor condilii toi vat în amestec m soia şi floorea- sursă importantă pentru creşterea
nemijlocit de munca îngrijitorilor de efectiv de tinerei opt pentru repro soarelui. Concentratele necesare s-au veniturilor lor şi ole ţăranilor coo
animale — spunea iov. Lucretia Cos ducţie. Pentru a obţine produşt cu în mal bune de îngrijire şi hrănire a asigurat aproape în întregime din peratori.
ta, preşedintele cooperativei agricole suşiri biologice superioare, in sco- animalelor. producţie proprie. N. TÎRCOB