Page 41 - 1965-05

LUCRĂRILE AGR1C0.E ACTUALITATEA
TOATE ŢĂRILE, UNlŢi-VĂ /
■

RITM SUSŢINUT Simpozion

La Lupeni, în sala de cul­
tură Viscoza, a avut loc ieri
la orele 19 un simpozion cu
In două unităţi s-a trecut apoi la prAşi tu 1 sfeclei de Ierna „Importanta maşinilor
zahăr. Din cele 20 de hectare ocu­ frigorifice în industria mă­
pate cu această cultură, pe mal bine tăsii artificiale şi Influenta
vecine de 12 ha s-a executat prima prasilă temperaturii pe faze de la-
manuală. Zilnic, la efectuarea ei au bricalie".
Cooperativele agricole de produc­ participai peste 70 de cooperatori.
ţie din Bircea Mică şi Crislur sînt Lucrări de înlrelinere au lost e- Excursie
situate pe raza aceleiaşi comune. Ele fectuate şi în viile de rod Pe toate
îşi desfăşoară activitatea in condiţii cele 53 de hectare s-a făcut sapa
asemănătoare de sol şi climă. Cu toa­ mare. In cadrul lucrărilor de îngri­ Ieri, un grup de 40 mun­
te acestea însă, se constată unele jire a culturilor cele mai bune rezul­ citori fruntaşi în producţie
deosebiri in ceea cc priveşte înca­ tate au fost obţinute de către mem­ de la depoul C F.R. Tciuş au
drarea lucrărilor agricole in epoca brii cooperatori din brigăzile a ]l-a, plecat intr-o excursie prin
optimă. Ne referim in primul rind a IlI-a şi a IV-a. regiunea Cluj.
INTIMPININD CONGRESUL ce ţăranii cooperatori din Bircea PALADfA MORARU dustriale printre care: Uzina
Cu acest prilej ei vor vi­
la însăniintarea porumbului. In timp
zita o scrie de obiective in­
corespondentă
Mică au terminai de 10 zile această
0
sîrmei
lucrare, la Crislur pînă acum porum­
sticlă
Turz.it,
bul s-a însâmînlal pe abia 70 la sută In grădinile industria Fabrica de Cîmpia
din suprafaţa prevăzută. $i la Cris­ Turda, precum si defileul
lur s-a pregătit întreaga supralală de legume Cheile Turzii. Excursia esle
organizată de către comite­
De
destinată culturii porumbului.
PARTIDULUI asemenea, făcind un simplu calcul se făşurarea lucrărilor agricole in cîmp. OTOIU — corespondent).
tul sindicalului depoului (A.
Dacă timpul ploios a stinjenit des­
la
poale constata că prin folosirea
înlreago capacitate a mijloacelor c-
xistente, semănatul se poale termi­ in grădinile de legume s-a muncit din „o fata
na înlr-o singură zi bună de lucru plin. La cooperativa agricolă de pro­
in ci mp. ducţie din Orăştie unde sc vor cul­
tiva 25 de hectare cu legume şi zar­ răsfăţată“
Acest lucru nu s-a făcut Insă. Este zavaturi se lucrează in aceste zile
necesar să se urmărească zi de zi sta­ cu toate forţele la plantatul roşiilor,
Comuniştii în primele rea terenului, să fie luate măsuri ardeilor şi cnslravelilor sub udăpos- prezentate la Petroşani şi
După cîleva
spectacole
pentru organizarea exemplară a mun­
cii, astfel incit semănatul porumbu­ lurile temporare din material plastic Lupeni, colectivul Teatrului
Membrii
şi la îngrijilul culturilor.
va fl
de stat din Ploieşti
rînduri lui să fie grabnic terminat. brigăzii legumicole conduse de către astă seară oaspetele iubito­
Carolina Câta au prăşit deja ceapa
îngrijesc culturile şi usturoiul pe 2,5 hectare, varza rilor de teatru din Deva. In
sala „Aria" artiştii ploieş-
timpurie pe 2 hectare şi alte cul­ leni vor prezenta piesa „O
La demonstraţia oamenilor muncii 2.000 m.p. placaj finit, 20 m.c. blo­ Efectuarea îngrijirii culturilor la turi. Zi de zi cci 45 de cooperatori fată răsfăţată“, comedie mu­
dm oraşul Deva. cu prilejul zilei de curi de marmură penlru export. timp şi in conditiuni agrotehnice su­ care lucrează la grădina de legume zicală în trei acte, de Vir-
1 Mai, in coloane erau prezenţi şi Desfăşurînd o largă întrecere so­ perioare, constituie un factor impor­ se străduiesc să efectueze lucrări de gil Stoenescu.
muncitorii, inginerii şi tehnicienii cialistă, aplicînd măsuri eficiente tant în sporirea producţiei la hectar. bună cabíale care să permită creşte­
de la Inlrepnndereo Marmura din de organizare a muncii, coleclivul De aceea, membrii cooperativei agri­ rea si dezvoltarea plantelor în bune
Simeria. Pe pancartele purtale a- de aici, în frunte cu comuniştii cole de producţie din Galda de Jos, condiliuni. Rezultatul muncii lor se Amenajări
lunci, colectivul raporta realizarea Suto Cmeric, Alexandru Bonta, raionul Alba, acordă atenţia cuvenită concretizează in laptul că 20 de hec­
unor frumoase succese. Tot cu acel Constantin Ghilea, Valeria Burci, acestor lucrări. Prinlr-o organizare tare au fost deja ocupate cu legume. La Depoul C.F R. Telus
prilej ei şi-au afirmai dorinţa de a Ghcorghe Boldor şi alţii a realizat judicioasă a muncii, antrenind la lu­ Acum. toată alentia este îndreptată au (ost terminate lucrările
înlimpina al lV-lea Congres al parti­ pînă la sfîrşilul lunii aprilie o bună cru pe toţi cooperatorii s-a reuşit spre inqrijîrea corespunzătoare o cul­ de amenajare a unei săli
dului oblinind noi rezultate in parte din angajamente. Prinlr-o ca pînă zilele trecute plivitul griu­ turilor. de cultură. Transformarea
muncă. Printre altele, in cinstea muncă entuziastă, ei au depăşit pină lui să se termine pe întreaga supra­ ELEONORA BOANCA unui atelier vecbi $î demo­
acum planul producţiei globale cu faţă de 445 heclare. Cu forte sporite corespondentă
Congresului partidului, muncitorii dat, nelolosit, intr-o sală de
798.000 lei, planul produclici mar­ cultură spaţioasă şi utilată
de aici s-au angajat să-şi depăşeas­ fă cu 738.000 lei, au dat peste pre­ cu toate cele necesare, s-a
că planul producţiei globale cu vederi 2008 m.p. placaj finit si 18 executat în cea mai mare
900.000 lei, producţia marfă cu mc. blocuri de marmură penlru Muncitoarea Simo Bcrta. din secţia a llJ-ct depănat de la Visco- parte prin muncă patriotică
800.000 tei, să dea peste prevederi export. za Lupeni, se străduieşte sd intimpine upropiatul Congres al purtidu- ÜSTREJINEREA CULTURII PORUMBULUI şi cu materiale din resurse
lui cu rezultate cit mai frumoase in muncă. Foto: N. MOLDOVEANU proprii. (V, STREMŢAN —
corespondent).
Datorită timpului umed din aceas­ teze mal mart de înaintare. Flecare „ Din... cîntecele
tă primăvară a fost favorizată dezvol­ prasilă este necesar să se aplice la
H nlr-o adunare generală a co- metodei de desulfurare a foniei în a- slrict îcgalc de angajamente. Ele tarea buruienilor şi Înmulţirea dău­ timp, fără a aştepta ca terenul să sc
Se munceşte nale a C.S. Hunedoara, care a avut duce declasate, despre buna între­ l-reteni ci şi căile prin care se poale nătorilor, fapt ce impune luarea mă­ imburuieneze, lucrîndu-se uniform n o a s t r e “
* munişlilor de la secţia 1 fur­
tara furnalului, penlru a nu se pro­
nu prevedeau numai obiectivele în-
loc cu circa 2 luni în urmă. s-a dis­ ţinere a jgheaburilor ş.a.m d. ajunge la ele. S-au aplicai o scamă surilor corespunzătoare penlru com­ spo(iul dintre (înduri şi dc pe rind. Azi, la ora 17 în matineu,
baterea lor. In unitălilc agricole care
O mare importanta pentru produc­
cu entuziasm cutat din nou despre realizarea şi consumului de cocs în toată comple­ de măsuri privind buna înlrelinere şi au începui semănatul mai din vreme ţie prezintă asigurarea unei densităţi şi seara începînd de la ora
Comuniştii au dezbătut problema
depăşirea angajamentului la
fontă,
reparare a cauperelor. Sus, pe plat­
dezvoltă
planlcle au răsărit şi
sc
20. orchestra populară „Fla­
cu cocs economisit. xitatea ei. aşa incit. în hotărirea a- forma de încărcare şefii de echipă bine, ceea cc a făcut ca în unele co­ oplime de plante la hectar. In legă­ căra Prahovei“ a Filarmo­
tură cu aceasta, deosebit de valoroa­
Perioada premergătoare datei Iniţiativa a pornit încă de anul tre­ urmăresc mai atent ca de obicei felul operative agricole dc producţie şi să s-a dovedii a fi experienţa unită­ nicii de stat din Ploieşti pre­
începerii Congresului al IV-lea al cut. Aşa că iurnalişlii au acumulat în care se face dozarea încărcăturii, gospodării de stal, la indicaţia spe­ ţilor agricole care in anii trecuţi au zintă pe scena Teatrului dc
P.M.R. coincide cu un entuziasm o experienţă valoroasă. Aplicînd o şi dacă se respectă întocmai nivelul de cialiştilor, să se treacă la îngrijirea format echipe speciale penlru exe­ stat din Petroşani spectaco-
nestăvilit in muncă al minerilor in acest an au scontat pe rezultate încărcare al furnalelor. Maiştrii au culturilor. Pentru a distruge buruie­ cutarea operaţiei de rărit la cultura lul-concert „Din... cîntecele
de la IM. Ţebea. Antrenaţi intr-o mai bune. $i, înlr-adevăr, aplicînd o început a urmări cu mai multă grijă nile în curs de răsărire, potrivit re­ porumbului. Conlrolind zi de zi sta­ noastre“.
vie întrecere socialistă, aplicînd seamă de măsuri lehnico-organizato- paramelrii de funcţionare ai furna­ comandărilor Institutului central de rea culturilor, specialiştii au datoria
metode raţionale de exploatare, rice chibzuite, lucrind cu atcnlie şi lelor, respeclarca cu stricteţe a gra­ cercetări agricole, la cîleva zile după de a indica, atunci cînd sc semna­ Secţie
minerii de aici îşi depăşesc zi de hărnicie, au reuşit să reducă simţitor ficelor de încărcarc-doscurcare. In semănatul porumbului trebuie apli­ lează apariţia vreunui dăunător, mo­
zi sarcinile de plan. Datorită en­ consumul de cocs. Dar economia în­ plus fiecare comunist la locul său cată irt mod obligatoriu lucrarea cu dul cum si cînd trebuie aplicate mă­
tuziasmului cu care se munceşte, registrată în primele Juni nu reuşea de muncă s-a străduit să devină un grapa cu colii reglabili, asigurîndu-se surile de combatere. de coafură
minerii din Ţebea, printre care să acopere toată depăşirea de plan exemplu însuflelilor. astfel un răsărit uniform şi rapid al Faptul că în numeroase unii.Hi a-
comuniştii Teodor Gherman, Fio- la fontă. „Realizările ce le-am ob­ Teodor Apostol, şeful unei echi­ plantelor. gricole s-a prelungit perioada de La Pelreşli a (ost deschi­
rea Mihoc, Cornel Nilă, Candin ţinui sînt îmbucurătoare, dar ele pe de Ia furnelul nr. I. a primii Cînd plantele an 3-4 frunze. şi pină semănat impune luarea unor măsuri să zilele trecute o secţie de
Culda, Florea Martin, şi-au de­ nu trebuie să ne mulţumească sarcina de a veghea Iu încărcarea co­ ajung la înălţimea de 10-12 cm. esle cil mai judicioase astfel Incit lucră­ coafură. Unitatea esle do­
păşit plnă acum planul producţiei — au spus comunişlii. Lucrînd în a- RINDURI rectă a furnalului şi la buna lui a- necesar să se aplice 1-2 lucrări cu rile dc inqrijirc să se aplice fără in- tată cu utilaj modern, iar
globale cu 366.000 lei. celaşi ritm ca de la începutul anu­ provizionare cu materii prime. Pen­ sapa TOtalivă. eleclul lor liind ma­ tîrzicre. In acest scop esle necesar personalul are o bună cali­
In perioada care a trecut de la lui şi pină acum, nu vom reuşi să tru a şi-o putea îndeplini cum se cu­ xim dacă se execută cînd buruienile să fie folosite din plin mijloacele me­ ficare.
începuiul anului ei au extras pes­ realizăm toată depăşirea de plan cu vine, el a pornit prin a explica oa se află în curs do răsărire. Dc mare canizate, iar acolo unde starea te­ Secţia satisface cerinţele
te plan 1.79! tone de cărbune, re- cocs economisit. De aceea, va trebui menilor necesitatea încărcării corec­ însemnătate este ca sapa rotativă să renului din cauza umidităţii mi per­ populaţiei din Petresti. (N.
ducind procentul de cenuşă cu ca în perioada ce urmează să ne spo­ te a furnalelor şi cum pot ii preve­ se folosească numai pe timp frumos, mite înlrelinerea mecanizată a cul­
2,3 la sută, faţă de 2 la sută cit rim efortul. Să muncim în aşa fel nite deranjamentele. Sletan Dănilă. cu soare. în alt caz. existind perico­ turilor să se treacă cu toate lorlele NICULA — corespondenţi.
prevede angajamentul. îneît la Congresul al IV-lea al parti­ DESPRE Gheorghe N'icorici, Magdalena Bo­ lul ca plantele de porumb, care sînt la executarea manuală a praşilelor.
C. ALBEANU dului să ne putem prezenta cu rezul­ ros Şi loti ceilalli, care l-ou ascul­ fragile, să se rupă, ceea ce ar duce la De măsurile tehnice si organizato­ Preseminarii cu
corespondent tate din cele mai bune..." tat, şi-au însuşit sfaiurite lui şi le-au reducerea densităţii la hectar. După rice pc care le iau si le înfăptuiesc
— Eu, spunea Vasile Burciu, şe­ aplicat întocmai. Asemănător a pro­ aplicarea primei sape rotative trebuie in aceste zile conducerile umtălilor propagandiştii
ful unei echipe de încărcători de la cedat şi maistrul Gheorghe Nengu Începute praşilole mecanice între rin- agricole, specialiştii, mecanizatorii si
Trenuri iurnalU'l nr. 4, consider că se mai cu colectivul de cauperişti. El a ex­ duri urmate de proşilele manuale pe ţăranii cooperatori, sub îndrumarea In cadrul activităţilor pre­
rind. Penlru a nu acoperi planlelo
plicat cauperiştilor pe îndelete cum
face încă multă risipă de materiale
şi nu se respectă intrutotul nivelul 0 trebuie să lucreze pentru a putea tinere se va avea grija ca la prima şi cu sprijinul organizaţilor dc gătitoare in vederea închi­
cu supratonaj de încărcare al furnalelor. Înlătura­ menţine parametrii optimi de func­ praşilă mecanică să se folosească vi­ partid, penlru executarea la uu nivel derii învătămîntului de
rea acestor două neajunsuri din acti­ ţionare ai agregatelor — cale prin teza 1 a tractorului. Celelalte praştie agrotehnic corespunzător depinde în partid, Comitetul orăşenesc
vitatea noastră $ ar face mult sim­ cipală de reducere a consumului spe­ se execută la o adîncime mai mică măsură hotărâtoare soarta viitoarei dc partid Deva a luat ma»
întrecerea socialistă care se des­ cific de cocs. multe măsuri. Astfel, în fala
ţită în îmbunătăţirea realizărilor. Pen­ docil prima, pulindu-se utiliza şi vi- producţii de porumb
făşoară cu multă însufleţire în în­ tru aceasta, propun să se pună un propagandiştilor şi cursan­
treaga noastră regiune a antrenat accent mai mare pe îmbogăţirea cu­ Discuţiile organizate la locurile de ţilor au fost tinute expu­
muncă şi cele purtate de la om la om
şi mecanicii de locomotivă, iochiş- noştinţelor profesionale ale munci­ INIŢIATIVĂ de către maişlri, ingineri şi tehnici­ neri, s-au dat consultaţi pc
tii care lucrează în cadrul secţiei torilor prm cursurile de completare eni, aplicarea unor măsuri tchnico- unele probleme reieşite din
de circulaţie C.F.R. Brad-Viriu- a cunoştinţelor, organizarea de dis­ organizalorice bine gindite şi lupta Declaraţia partidului nostru
nle, Gurahont-Virturile. Zi de zi. cuţii la Jocurile de muncă şi diferite pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro dm aprilie 1964, iar în zilele
mecanicii de pe locomotive, buni alte metode. lesiónale ale oamenilor au făcut ca dc II si 13 mai a c. au a-
cunoscători ai meseriei şi traseu­ hotărirea comuniştilor să prindă vi­ vut loc preserainariile cu
lui ce-1 au de parcurs, cer să re­ -— Cum de buna funcţionare a cau- ată de pe o zi pe alta. După ce pri­ propagandiştii.
morcheze trenuri cu tonaje sporite. perelor depinde in mare măsură re­
ducerea consumului de cocs şi creş­ mul trimestru a fost încheiat cu o e-
Printre cei care au obţinui rezul­ conomie de peste 5 800 tone cocs,
tate bune se numără mecanicul terea indicilor de utilizare a furna­ în luna aprilie s-a realizat o redu­ „Seară
Alexandru Dărâu şi fochistul !oan lelor, tin să menţionez că va trebui cere a consumului specific de 69 kg.
Lazăr, care au remorcat in zilele să ne îngrijim mai mult de starea a- cocs pe tona de fontă. Aceasta în­ pentru tineret“
de 7 şi 8 mai a.c. două trenuri cu cestor agregate, să veghem la buna seamnă că cele peste 1 400 tone fon­
tonaje sporite de 376 tone şi res­ lor înlrelinere şi reparare — com­
pectiv 127 tone. Rezultate meri­ pletă cauperistul Emil Hăulică. Este doplată, s-au putut prevedea măsuri tă produsă în afara planului în luna Clubul din Vulcan este
torii au obţinui mecanicul Gheor- necesar să se respecte întocmai re­ chibzuite cum sînt : reducerea pier­ respectivă au fost realizate numai locul des frecventat de ti­
ghe Ardeleanu si fochistul Precup gimul termic de încălzire şi graficul derilor de aer la caupcre, reîmpros­ pe seama cocsului economisit. Pri­ nerii din oraş. Ieri, ei s-au
Dronca, de pe locomotiva 131025, de exploatare, de la care încă se mai pătarea agitaţiei vizuale, îmbogăţi­ mele zile ale lunii mai au început întîlnit in sala de lectură a
care, in ziua de 8 mai a.c. au fac abateri. rea tematicii cursurilor de completare bibliotecii pentru a lua
remorcat un tren cu un suprato- llie Mitcă, prim-furnalisl la fur­ a cunoştinţelor profesionale, reparti­ cu rezultate la fel de frumoase. Prin­ parte la seara pentru tine­
d i de 135 tone. nalul nr. 4, a vorbit despre necesi­ zarea de sarcini concrete pe mem­ tre autorii lor enumerăm pe Toader rel cu tema „Tovărăşie,
O. AUGUSTIN tatea respectării graficului de des­ bri şi candidaţi de partid şi multe Apostol, Nicolae Timofte, llie Mit­ prietenie, dragoste“. După
corespondent allele. că, Gheorghe Bogdan şi mulţi alţi La cooperativa agricolă de producţie din Simeria a fost terminată discuţii interesante, partici­
cărcare, aplicarea cu consecven|ă a panţi s-au prins în ritmul
Măsurile au început a prinde viată comunişti din secţie. prima praşilă la floarea-soarelui. viu al dansului.
din primele zile. In incinta secţiei, au In fotografie: aspect de la executarea acestei lucrări de către
început să apară panouri şi lozinci GH. COMŞUŢA membrii brigăzii a II-o din Simeria Veche.
r
ţinîndu-se seamă de volum ul lu ­ ză şi de alte avantaje. Cei care pului de im obilizare a m aşinilor,
m obile,
DRUMURI SPRE cră rilo r din fiecare şantier, de indem nizaţie de şantier, iar dacă dotate cu piese de schimb, cu
lucrează efectiv 6 luni, primesc
s-au asigurat a teliere
ponderea o p e ra ţiilo r grele, expe­
lucrează cel puţin un an, în p e ri­
mecanisme şi m uncitori ca lifica ţi,
rienţa şi ca lificarea profesională.
Repartizarea judicioasă a lucră­ oada de inactivitate, pe tim pul pentru executarea operativă a
torilor a uşurat mult introducerea iernii, nu li se întrerupe vechimea, re paraţiilor. De m enţionat că u-
/ şi extinderea celor mai bune me­ beneficiază de a lo ca ţii pentru tila je le au fost repartizate bine
Acum cîleva zile am poposit în Pînă în prezent, la terasam ente tode de organizare a m uncii, a- copii. pe puncte de lucru.
inim a pădurii, printre m uncitorii brute, prevederile au fost depă­ plicarea unor procese te h n o lo g i­ O deosebită atenţie s-a acor­ C olectivul de la l.C.F. Deva
din sectorul O aşa de la I.F. şite cu 5,3 km., la derocări şi să­ ce superioare. In perioada am in­ dai extinderii m ecanizării lu cră ­ este hotărit sâ obţină succese mai
Sebeş. Decorul oferit de frum u­ pături mecanice cu cite 2 000 tită, s-a extins organizarea m un­ rilor grele. C onducerea în tre p rin ­ frumoase, să deschidă noi căi de
seţile naturii, hârnicia stinjenari- m.c., ia r la lucrări de zidărie cu cii în brigăzi complexe cu plata derii, ţinînd seamă de sarcinile com unicaţii spre bazinele de ex­
lor im presionează. Aici, la cota 840 m.c. In afara planului de pro­ in acord global. In cele patru sporite de plan, s-a preocupat de ploatare a lem nului. La drum urile
800 m, în punctul forestier Tău, ducţie ei au raportat term inarea luni num ărul brigăzilor complexe m ărirea parcului de maşini şi u- auto C ugir — partea a V-a,
este o adevărată uzină. Foresti­ a 5,5 km drum. a ajuns la 10, circa 40 la sută tila je . Faţă de aceeaşi perioadă Am poiţa II. M uncel, Valea Roşie.
erii, dotaţi cu fierăstraie m ecani­ Pentru dobindireo acestor suc­ din tota lul m uncitorilor fiind în­ a anului trecut, în ocest an, şan­ Lăpuşnicul Mic, unde lucrările
ce, funiculare, troctoare, lucrează cese a existat o susţinută preo­ cadraţi în această form ă. Şi e fi­ tierele au fost înzestrate în plus sint avansate, există o mai mare
de zor la doborîtul, fasonatul, cupare din partea tuturor lucră­ cacitatea este evidentă. Brigăzile cu 5 buldozere, 2 beioniere, un preocupare pentru îm bunătăţirea
scosul şi aprop iatu l lem nului. Ce­ torilor. C onducerea în trep rin de ­ complexe ou sporit cu 20 la sută autogreder. M aşinile au fost ex- organizării m uncii, folosirea ra­
va mai jos, pe firul rîului Sebeş, rii, îndrum ată de organizaţia de productivitatea m uncii. Ca urm a­ ploatote în mod raţional de către ţională a m aşinilor. De altfel, in
constructorii de la l.C.F. Deva au partid, a luat din vreme măsuri re, mai m ult de 50 la sută din m uncitorii ca lifica ţi. La buldoze­ viitor se preconizează ca circa 60
venit să-i sprijine ; execută tera- care şi-au dovedit eficacitatea. volum ul lu cră rilo r s-a executat re şi m otocom presoare, planul a la sută din num ărul m uncitorilor
samente, derocări, săpături, po­ A tenţia princip ală a fost îndrep­ prin această m etodă de organiza­ fost depăşit cu 3 la sută şi res­ să fie încadraţi în brigăzi com ­
duri, lucrează cu pasiune la fi­ tată înspre asigurarea tutu ro r şan­ re. Paralel, a crescut la 60 la pectiv cu 2 la sută. M aşinile au plexe cu plata în acord global.
nisarea drum urilor auto forestie­ tierelor cu necesarul de m unci­ sută num ărul m uncitorilor perm a­ fost întreţinute şi reparate bine Paralel însă, va exista o continuă
re. Scopul lor este de a deschide tori şi extinderea m ecanizării o- nentizaţi. Şi acest fapt este ex­ de către lucrătorii de la baza de preocupare pentru recrutarea
căi de com unicaţie pentru exploa­ p eraţiilor grele de lucru. In acest u tila je din A lba lulia , ca urm are braţelor de muncă, ridicarea ca ­
tarea lem nului — im portantă bo­ sens, încă din toam na anului tre­ plicabil. In brigăzile complexe lu ­ a cola b oră rii strînse ce a exis­
găţie a regiunii noastre. cut. în diferite regiuni ale ţării, crătorii au încheiat contracte prin tat între conducerile celor două lific ă rii profesionale a m uncito­
rilor.
■— Ne mîndrim cu ei — ne spu­ au fost trim işi delegaţi pentru re­ care se obligă să execute toate
u nităţi. In vederea reducerii tim ­ L. DEMETER
ne econom istul Ludovic Zsok, şe­ crutarea braţelor de m uncă. Ca operaţiile, de la terasări brute şi
ful serviciului plan de la l.C.F, urmare, in cele patru luni a proa­ pînă la finisări, deoarece sînt
Devo. Şi avem pentru ce. In tim ­ pe toate şantierele au avut ne­ cointeresaţi din punct de vedere u
pul care s-a scurs din acest an, cesarul de m uncitori. O dală re­ m aterial, salariul lor fiind Dar, ^ f AURUL VERDE
mai
constructorii şi-ou depăşit pla­ crutaţi. m uncitorii au fost reparti­ mare cu circa 10 la sută.
nul la aproape toate lucrările. zaţi judicios pe puncte de lucru în afară de aceasta, ei beneficia-
NARCISE