Page 42 - 1965-05

NR. 322<5
Pag. 2
Niciodată ciniccul şi jocul n-au
răsunai cu otita vigoare, n-au căpă­
tai un aşa timp de afirmare ca in
zilele noastre!
îndrumate şi canalizate cu grijă,
cele mai ascunse talente sini ridi-
cale pe înaltele culmi ale măiestriei
şi puse in slujba poporului. Oame­
nii cîntecului şi jocului — oamenii
muncii — au devenit astăzi artişti.
Despre ei vorbesc zilnic ziarele, ra­
dioul, televiziunea.
Deşi obişnuite, întrecerile intre
artiştii amatori sint aşteptate întot­
deauna cu un mare interes, iile aduc
pe scenă frumuseţea şi prospeţimea
cîntecului şi dansului popular, bo­
găţia portului nostru, optimismul
robust al poporului, lată de ce te
simţi întotdeauna mişcat cind asişti
la o asemenea întrecere.
O AL TONEI
Dobra. Duminică, 9 mai. „Festiva-
Iul cîntecului şi d a n su lu iŞ i-a ti dat Artişti am atori din echipa de dansuri a că­
concursul brigăzile artistice de agi­ minului cultural din Fintoag.
taţie ale căminelor culturale din
Dobra şi Iloşcani ale J.F. Dobra, for­
maţiile âe dansuri ale căminelor cul­
turale Panc-Sălişle. Fintoag şi IA-
pugiul de Sus, corul din Dobra, gru­
pul vocal din Ohaba şi peste 20 de
solişti vocali şi instrumentişti. Pe
scena căminului cultural s-au pe­
rindat ore in şir, în cîntec şi joc, sute
de artişti amatori Sala, arhiplină,
a răsplătit cu generozitate fiecare
formaţie, pc fiecare interpret.
Spectacolul, in întreaga sa desfă­
şurare. ne-a întregit convingerea că
pentru realizarea şi succesul lui s-q
muncit cu sîrguinţă şi că nenumă­
ratele ore dc repetiţii nu au fost za­
darnice. Fiecare formaţie şi inter-
preţ a adus pe scenă ceva deosebit:
formaţia de dansuri din Panc-Să-
lişte — dansul local şi portul spe­
cific zonei folclorice respective ; cca
din Fintoag — jocul lent şl ordonat,
aproape şcolăresc, iar cea din Lă-
pugiul de Sus — dinamismul jocu-
hii pădurenesc. cu paşi mărunţi, bă­
tuţi, însoţiţi de chiuituri şi strigă­
turi, portul atit âe bogat în cusături
şi atit de viu colorat. Corul din Formaţia de dansuri
Dobra, cunoscut pentru activitatea din Panc-Sâlişte.
sa. n-a dezminţit aşteptările, dar,
aşa cum spunea Iov. Bancov, diri­
jorul corului, el poate mult mai
mult. Şi, dacă s-ar aduna toate ro-
cile bune. corul — spunea dirijo­
rul — s-ar putea ridica la 120 de
corişti şi nu la 60 cîţl are acum...
pe hîrtie.
Cele trei brigăzi artistice de agi­
taţie au cinlat riafa nouă. oamenii
şi realizările lo r; au satirizat pe
cei leneşi, deprinderile rele. Toate
au plăcut; cele din Dobra mai ales
pentru conţinutul bogat al textelor,
iar cea din lioşcani prin ingeniozi­
tatea cu care a fost regizat specta­
colul.
Bine ar fi fost dacă fiecare bri­
gadă ar fi avut şi un text bun şi o
interpretare şi regie bune. Şi acest
lucru s-ar fi putut realiza cu uşu­
rinţă. Evoluţia brigăzilor a dovedit
că există şi textieri buni şi regizori
buni, dar..
O menţiune se cuvine şi grupului
vocal din Ohaba care a interpretat :
,,Poartă-ţi Mureş apele'*, ..Strugu­
raş cu boabe ncgreu şl „Fluier-Hu-
ieraşu, şi celor peste 20 de solişti
vocali şi instrumentişti care au adus
pe scenă bogăţia folclorului nostru.
O iată de prevederile planului. Reduce­ iectunrca fiecărei lucrări. De aseme­
întrecerea de la Dobra a fost di­
namică, plăcută şi a demonstrat —
aşa cum aminteam — cu artiştii a-
maiori au muncit cu entuziasm şi
au pus suflet pentru realizarea spec-
tacohilui. Dar. dtipă părerea voas­
tră. entuziasmul şi dăruirea amato­
rilor nu sint suficiente. Ele trebuie
să fie dublate de o grijă permanen­
tă şi o îndrumare competentă din
partea comitetelor pentru cultură şi
artă. Pentrucă, în privinţa instruirii
formaţiilor, o perfecţionării măies­
triei lor artistice, a calităţii specta­
colelor mai avem incă unele lucruri
de rezolvat. Sabina Suiagâ, solistă a căm inului cultural
Text : ION CFOBOTA din Rádulestí.
Polo: ILEANA TEREK
Dansatori din Lăpugiul de Sus. Artişti am atori din Panc-Să-
lişte. înainte de a ieşi pe
scenă.
Dramul socialismului
am
în două gospodăr au (ost bine reglate, astfel incit să se
asigure- densitatea optimă de plante
la hectar, a permis reducerea normei FABRICA OE CIMENT TÎRGU-JIU
de sămintă folosită, înrcgislrindu-se
de stat o economie de 8.000 iei.
Important este de arătat că la gos­ ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
podăria de stat din Bircea, cultura
porumbului a fost rentabilă, prin va­
lorificarea producţiei oblinindu-sc - ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE IN­
PREŢUL un beneficiu de 213.000 Ici. Dobindi-
rea unui asemenea rezultat se dalo- STALAŢII ELECTRICE DE FORŢA;
reşte unei hune organizări a muncii
pentru aplicarea în condiţii cores­ - ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE IN­
punzătoare a întregului complex de
măsuri agrotehnice şi urmăririi în­ STALAŢII. AUTOMATIZARE. MĂSURA
DE COST deaproape a modului de realizare a
buqeldoi lunare de venituri şi chel­ Şl CONTROL ;
tuieli ale brigăzilor.
Urmărind felul cum se prezintă In - BOBINATORI;
cadrul gospodăriei de sini din Călan - ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE APA-
elemcnlolc analizate mai sus, se con­
stată unele deosebiri. Asliel. la capi­ RATAJ ELECTRIC.
tolele : salarii directe, carburanţi şi
lubrifianli. îngrijiri şi reparaţii, chel­
tuielile planificate au fost depăşite cu Fabrica asigură cazare.
peste CO.OOO lei. Inlr-o oarecare mă­ Doritorii se vor prezenta cu acte justificative
sură. această situaţie este justificată
DE PORUMB dacă avem in vedere că, în Ia sediul fabricii.
scopul sporirii producţiei, volumul
lucrărilor efectuate a fost mă­
rit în comparaţie cu ccl prevăzut.
O G.A.S. Birceo 4.981 kg. la ho După cum s-a văzut însă, la capitole­
O 466 lei tona © G.A.S. Colan le respective G.A.S. liîrcea a obţinui
4.080 kg la ho © 603 lei tona. economii însemnate. Ca să ne dăm „ T E L E A J E N “
mai bine scama dc unde provine di­
Cu toate că nu sint situate in apro­ ferenţa cea mai mare de cheltuieli
piere, gospodăriile de stat din Călan este suficient să arătăm că la Călan FABRICA DE CARTON ASFALTAT Şl VATA
fi liîrcea dispun de condiţii de pro­ consumul dc om-zilc la hectar este
ducţie asemănătoare. In anul trecut, mai mare cu 9 fală de cel realizat la MINERALA BERCEfSII— PLOIEŞTI
la ambele unilăti porumbul pentru liîrcea. In acelaşi Ump se semnalea­
boabe a ocupat un loc însemnat In ză o depăşire la capitolul „alte chel­ PRODUCE SORTIMENTE NOI :
structura culturilor de cîmp. Mai pre­ tuieli directe- de aproape 40.000 lei
cis, suprafeţele cultivate cu aceasta fală de plan, ceea ce oglindeşte c- Vată minerală fără liant, obţinută prin cen­
plantă au fost aproape egale: 200 xistenta unui grad mai scăzut de utili­
ha la Călan şi 177 ha la liîrcea. Fap­ zare a mijloacelor proprii dc trans­ trifugare şi produse de vată :
tul că la amindouă gospodăriile dc port. Precizăm totodată că economii­
stat a existat o bună preocupare pen­ le obţinute la capitolul îngrăşăminte — saltele pe carton ondulat,
tru aplicarea complexului de măsuri s-au realizat in dauna producţiei, de­ — saltele pc plasă rabîlz, densitate 80—90
agrotehnice specifice culturii porum­ oarece prin aplicarea acestora con­
bului a influenţai pozitiv asupra creş­ form planului, s ar fi realizat sporuri kg-mc.,
terii producţiei. Ca urmare, atit la mai însemnate de recoltă. Poale fi — picături reci 2—4 la sula, se utilizează pen­
gospodăria de stat din liîrcea, cit amintit ca pozitiv totuşi faptul că de
şi la cea din Călan s-au depăşit pro­ la cultura porumbului şi gospodăria tru izolaţii la inslalatii speciale şi cli tem-
a căm inului cultural ducţiile planificate. La liîrcea s-au de stat din Călan a realizat un bene­ f peratnrî de la 40°C la 700°C.
obţinut clte 4.981 kg boabe la hectar, ficiu dc 47.000 lei. Acest rezultat pu­
mai mult cu 2.481 kg fată de prevede­ tea ii mult mai bun însă dacă atit Carton asfaltat perforat şi blindat pe sorturi
rile planului, iar la Călan s-au reali­ consiliul gospodăriei dc stat cit şi ser­
zat 4.080 kq la ha, depaşindu-se pla­ viciul de contabililalo urmăreau mai dc M.C.T, 3 şi M.C.T. 4 :
nul cu 1.680 kq. îndeaproape realizarea bugetelor lu­
Analizînd însă cheltuielile care s-au nare dc venituri şi cheltuieli pc bri­ — dislanja între găuri 70— 100 mm;
făcut pentru obţinerea unei tone de găzi, folosirea mai judicioasă a mij­ — diametrul găurilor 15— 18 mm;
porumb, cimoscînd faptul că preţul loacelor mecanice şi a lorlei de mun­
de cost pe unitatea de produs repre­ că şi dacă se acorda o mai marc alen- — bitum cu calităţi superioare ;
zintă umil din indicatorii de bază lie tinerii unei evidente stricte a — material de presărare de la 1,3—4 mm.
care caracterizează activitatea fiecă­ chel t u ici llor.
rei gospodării de stat, se constată că Se poale spune că gospodăriile de Se utilizează la izolaţii, acoperişuri şi terase.
la cele două \inităti a existat o preo­ stal din Bircea si Călan au înregis­
cupare diferită în această direcţia. trat rezultate satisfăcătoare In ceea Acest carton formează un spaţiu de venlila-
Din bilanţul încheiat la sfirşitul ţie, evitînd pătrunderea umezelii în stratul dc
anului trecut, rezultă că ambele gos­ re priveşte obţinerea unor recolte
podării de stat au redus cheltuielile sporite de porumb cu cheltuieli scă­ termoizolaţie al acoperişului.
zute. Faptul că in ambele unităţi au
planificate penlru realizarea unei tone existat brigăzi care au dobîndil re­ De asemenea, uniformizează şi elimină pre­
de porumb boabe. Dar, în timp ce la
Bircea s-au cheltuit 4G6 lei pe tonă, zultate superioare mediilor realiza­ siunile de vapori şi se obţine o rezistentă în­
te pe fiecare gospodărie în parte do­
la Călan tona de porumb s-a reali­ vedeşte că există o serie dc rezerve semnată la rupere prin lipirea punctiformă.
zat cu G03 lei. Răspunsul Ia întreba­
rea : ce factori au determinat înregis­ caro, valorificate mai din plin, vor
trarea acestei diferente se află ona- contribui la obţinerea de succese lot
lizind preţul de cost pc elementele mai însemnate. In acest scop este ne­
cheltuielilor. Pornind de )a salariile cesar să se pună o mare bază pe fo­
directe, care ocupă o pondere însem­ losirea ordinelor de lucru ca instru­
nată în totalul cheltuielilor efectuate mente principale pentru buna condu­
penlru realizarea unei tone dc po­ cere a aclivilătii operative de produc­
rumb, se constată că ia acest capitol ţie. ele dind posibilitatea să se des­
lucrătorii de la G.A.S. Bircea au înre­ copere Ja timp orice deficiente in
ceea ce privoşle utilizarea neecono­
gistrat o scădere de peste 15 la sută mică a sumelor prevăzute penlru o-
rea cheltuielilor cu salariile directe
este o urmare firească a faptului că nea, este dc marc însemnătate faptul
s-a acordat o deosebită atenţie scă­ ca in cadrul gospodăriilor de stat să
derii consumului de om-zile prevă­ se asigure tinerea unei evidente stric­
zut pe hectar, în total făclndu-se o e- te a cheltuielilor făcute dc către fie­
eonomie de peste 354 om-zile. in con­ care brigadă, să se analizeze cauzele
diţiile executării tuturor lucrărilor care fac ca la unele capilolo să se
stabilite şi creşterii producţiei plani­ Înregistreze depăşiri, Iuîndu-se mă­
ficate. O economic însemnată s-a rea­ suri operative pentru inlălurarea lor.
lizat şl la seminţe. Faptul că maşinile
N. TÎRCOB
E N T R u SPa LA R E A T E S A IU R î LOr S
IN B U M BAC IN Şl C iN L P Â . PRECUM
P E N T R U S P Ă L A R E A F IB R E L O R
A R T I F IC IA iE D IN L IN Ă Şt M ĂTASE
VINERI 14 MAI 1965 N A T U R A L Ă SR4LÂ ÎN APE DURE Şl
S Ă R A IE F O L O S II! CU ¡NC 'RE DL- R E
P R O D U S E L E N O A S T R E
VI i\ E 1 dru, cercetător ştiinţific al Institu­
tului dc etnografie şi folclor; 18,37
„Tu eşti iubirea mea" — melodii de
DLîVA : Ucigaşii de femei — cine­ dragoste; 19,40 Muzică uşoară in­
matograful „Patria“ ; Matari, seriile terpretată de Silvie Vartan şi Franck
1 Si II — cinematograful ,,Arla"; PE­ Alamo; 20,30 Miniaturi vocale şi Exploatarea—Uzina de preparare Teliuc
TROŞANI: Soţii în oraş — cinema­
instrumentale de estradă ■, 21,45 Cin-
tograful „Republica'’; Scaramouche lă formaţia de muzică uşoara con­
— cinematograful „7 Noiembrie" : dusă de Alexandru lmre; 23,30
LUPENI : Pădurea spînzuraiilor, se­ Angajează muncitori calificaţi
„Visul unei nopţi de mai" — mu­
riile I şi 11 — cinematograful „Cul­ zică uşoara.
tural“ ; S1MERIA : Regina cântece­ în următoarele meserii:
lor — cinematograful „Mureşul"; PROGRAMUL 11: 7,35 Ritmurile
ALBA 1ULIA : Galapagos şi Cine-i dimineţii ? 8,02 „Almanahul melo­
criminalul — cinematograful „Vic­ diilor îndrăgite“ — muzică uşoară; — PREPARA TORI;
toria“ ,■ SEBES : Roşu şi negru se­ 9.03 Muzică vocală şi instrumen­
riile I şi II — cinematograful „Pro­ tală de Edward Grieg ; 10,30 „Pen­ — L Ă C Ă T U Ş I;
gresul“ ; Paula captivă — cinema­ lru prietenii muzicii uşoare“ — me­
tograful „Sebeşul“ ; ORĂST1E : Moi- lodii distractive,- 12,00 „Dor şi ia­ — ELECTRICIENI;
luri 1900 — cinematograful „Patria"; răşi dor" — program de cînlece şi
Două duminici — cinematograful jocuri populare; 14,35 Muzică popu­ — SUDORI;
„Flacăra" ; HAŢEG: Ghepardul se­ lară interpretată de Petre Săbădea-
riile 1 şi 11 — cinematograful „Popu­ nu, Neln lovănescu şi Nicu Costa-
lar“; BRAD: La 4 paşi de infinit — ci­ clic; 1G.00 Melodii populare din di­ — P O M P A G II. •
nematograful „Sleaua Roşie“ ? LO- ferite regiuni ale tării; 18.3U Mici
NEA : Veselie la Accapulco — ci­ piese de virtuozitate; 19,05 Muzică Salarizarea conform normelor In vigoare.
nematograful „Minerul“ ; JLIA : din operetele lui Frnncis Lopcz;
Şapte ani de căsnicie — cinemato­ 19,50 Concertul melodiilor prefera­
graful „Lumina". te; 20,40 Din melodiile populare re­ Pentru nefamilişfi se asigură cazare imediat.
cent înregistrate; 21,20 La această
oră muzică de dans; 22,15 Muzică
SS 4 I> I O uşoară interpretată de Edilii Pieha ; Pentru familişti se asigura cazare pe parcurs, pe
22,40 Arii vesele din operele; 23,53
„Portativul melodiilor“ — muzică
PltOGIÎAMUL 1: 5,OG „Zori si me- de dans. măsură ce se dau blocuri în folosinţă.
lodii" — concert de dimineaţă,- Buletine de sliri şi radiojurnale:
0.35 „Zi cu soare“ — muzică uşoa­ 5.00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
ră ; 7,15 „Arcuşuri vesele" — mu­ 1 (3,00,- 22,00; 23,52 (programul 1);
zică de estradă; 7,30 Sfatul medi­ 7,30; 9,00; 11,00; 13.00; 15,00;
cului : insuficientă hepatică croni­ 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52
că ; 7,45 „Poiana cu flori“ — muzi­ (programul 11),
că uşoară ; 9,00 Piese pentru fanfa­
ră ; 9,15 Muzică uşoară interpreta­
tă de Crislina Pongratz şi Nicoiae
Albulescu ; 9,45 Cintecele noastre
dragi : „Toată lumea-mi zice-aşa“ ; 18,30 Universitatea tehnica la te­
„Ca la noi la Fălticeni" ; „Frumoşi leviziune; 19,00 Jurnalul televizi­
ochi are batlen“ ; „Teiule frunză unii; 19.20 Emisiune muzicală pen­
rotată“ ; „Bădişor sprincene negre"; tru tineretul şcolar; 20.UU Săplăinî-
„La moară la Făgădău“ ; 10,03 Tea­ na; 21,00 Avanlpremieră ; 21,05 Mu­
tru la microfon : „Poveste din lr- zică pentru toii; 21,40 Mari poeţi
knlsk“ de A. Arbuzov ; 11,44 Mu­ ai lumii: Walt Whilman. In înche­
zică de estradă 12,30 Melodii popu­ iere; buletin de ştiri şi buletin me­
lare interprelale de Magda Con- teorologic.
slantinescu, Nelu Stan şi Ion Ser­
bau; 15,00 Muzică cerută (le ascul­
tători; 15.30 ..Albumul melodiilor" tS u B c tiia s i i e i e o r i t l c i a ’i c
— „Floarea pasiunii" do Holkin ;
„Crede-mă“ de Ion Vasilescu; „Cin- PENTUU 74 OHE
tec de dragoste" de Lainperl ; „Mă
cunoaşle“ de leardi ; „Soarele e-n- Vreme nestabilă, cu cer noros. h co iú té J lu . sL*
drăgoslitde Mamaia" de Dinu Sorbă- Vor cădea averse de ploaie. Viu­
nescu ; „Dacă m-ali li cunoscut" de lui va suda moderat eu intensifi­ f C t i f r r u c c
Radzik ,■ „Două mure şi-o căpşună“ cări din vest şi nord-vest. Tempe­
de Gelu Solomonescu ; „Etajul ratura aerului va fi cuprinsă ziua
şapte“ de Aedoinlkî ; „Chitare in intre 14 şi 17 grade, iar noaptea in­
luna mai" de Pelcrsen ; ..Dragostea tre 7 şi II grade. Ş A S I l l .
la" de Paul Anka ; „Si aemn“ dc
Becaud ; 16,30 Emisiune de basme
„Pescărel împărat" ; 17,00 Inliinire PENIRU URMĂTOARELE m a m u isopi miri ¿
cu muzica uşoară ; 17,30 In slujba 3 ZILE
patriei r 18,15 „Din comoara folclo­ comun d,^ pumni
rului nostru": „Tara Maramureşu­ Vreme sclrmbătoare, cu cer va­
lui". Prezentare de Tiberiu Alexan­ riabil şi cu temperatura staţionară.