Page 43 - 1965-05

Nr. 3226 D. anml socialismului Pofj. 3

I V* -
m -■ î » * 3 i r t »
» t :
W f « i r r n « r 1 « w
m u ţ i
O . l f * ■ m
» IJ rf mt w 1 1 w r »r - f ţ
I '¡¡Èggfm

jţ ( n x
*►. ¡c¡r
__ y ■ ---- zw -r *
$'• í 9! «R* i f t t j i ) À
■
r 'm
1 S f -mm¿
dJfJkm m m m 5äv ¿'tf'v?*:- -•:

Ingem onoto cu ,,cetatea o*
ţo lu lu i", noile cartiere alo
In p r e a |m a Î n c h i d e r i i TERMENUL DE GARANŢIE H unedoarei dau bâ trînului o-
raş de pe Cerna strălucire şi
prospeţim e.
ÎNVATAMlNTULUI DE PÂRTÎD Foto: V. ONOIU
N U ESTE O L I M I T Ă

In cursul lunii mai, loale formele învâţăroînlului dc parlid îşi
vor încheia aclivltalca. Pentru buna desfăşurare a convorbirilor re­
capitulative. la tabinetele raionale de partid se Jace pregătirea pro­
pagandiştilor ce conduc cercurile de îiivăţăminl de partid. Lucrez do mulţi ani în Atelierele uşor După mai multe discuţii şi pro­ ordinea de zi a primei adunări gene­
Despre felul cum se desfăşoară aceste pregătiri, ne-au infor­ dc reparat material rulam din Sime­ puneri făcute în organizaţiile de' rale a comuniştilor. Cu această oca­
mat tovarăşii IOAN DISTRIAN, NICOLAE VRÎNCEANU şi CORNE- ria. Fiind in contact direct cu pro­ parlid şi cu prilejul consfătuirilor dc zie au ieşit în evidenţă şi alte lip­
IIU ARTEN1E, directori ai cabinetelor raionale de parlid din Brad, blemele producţiei, mi-am putut da producţie, s-a ajuns la concluzia con­ suri.
lila şi Haţeg, seama că dacă in executarea unor stituirii unei comisii care să cerceteze Pornind dc la considerentul că
piese mecanice există criterii precise amănunţit calitatea reparaţiilor pc faze „muncitorii ştiu ci cc au dc făcut",
de verificare şi apreciere a calităţii, de operaţiuni. Au fost solicitaţi să-şi unii controlori do calitate au neso­
BRAD văţămînlului de partid se va desfăşu­ cînd vine vorba dc calitatea unei re­ spună părerea fruntaşi in producţie, cotit rolul controlului facilul conce­
ra pe două centre : la llia şi la Cer-
lej. paraţii, lucrurile se schimbă. O loco­ muncitori cu înalţă calificare, maiş­ sii lucrului de slabă calitate. Alţii
motivă reparată nu ponto fi pusă pe tri, tehnicieni şi ingineri. Caracterul an adoptat un punct do vedere tot
Propagandiştii de la cele 50 dc standul dc probă. Recepţia ce se face complex al studiului întreprins, s-a al îl de greşit. „Pe lingă alîtea lucruri
In raionul Brad, convorbirile reca­ cercuri organizate in raion, vor primi în prezenţa beneficiarului, nu spune soldat dc la început cu rezultate po­ bune poate merge şi unul slab. Do
pitulative vor avea loc între 23—30 consultaţii la lecţiile „învăţătura niar- totul. zitive. Calitatea fiind privită sub toa­ ce să mă pun cu rău cu tovarăşii mei
mai a.c. Pentru buna reuşită a aces­ Aceasta nu înseamnă că repararea te aspectele ei, şi măsurile luate au de munca. Oameni sîntein cu tolii..,".
A sosit factorul postai. .Şi azi, ca şi tei acţiuni de mare răspundere, cabi­ xist-leninistă despre clasele sociale, locomotivelor se face la voia intim] fost diferite. Iată şi cîtcva exemple. Maistrul Teofil Crişan. şeful de echi­
Ieri, şi in alte zile, a adus zeci de netul raional dc parlid organizează stat şi revoluţie", „Centralismul de plini. Deşi c puţin mai greu, se pot Din cauză că lăcătuşii. sudorii, pă Sever Sabău şi alţi comunişti au
scrisori prin care colaboratorii si co­ preseminarii cu propagandiştii de la mocratîe — principiul călăuzilor al stabili, chiar pe flux, criterii dc ur­ strungarii, forjorii şi toţi ceilalţi mun­ criticat cu asprime atitudinea qrcşilâ
respondenţi ziarului nc informează toate formele de învăiămmi. In ziua structurii organizatorice a partidu­ mărire si apreciere a calităţii repa­ citori care participă la reparaţia lo­ a unor controlori in îndeplinirea a-
despre fapte pelrccuic pe întinsul de 9 mai. dc pildă, s-au dat consulta­ raţiilor. Principalul este ca termenul comotivelor erau organizaţi pe pro­ tributiunilor ce le revin.
regiunii. Citindu-le, romii plăcut im­ ţii pe marginea temelor „Materialita­ lui" ş,a. de garanţie să nu fie considerat o fesii si nu pc locul dc producţie, în­ Lecţia oferită in mod lovărdscsc,
presionat. Să deschidem citeva din tea lumii", „Conştiinţa — reflectare limită. Cu alte cuvinte, calitatea re­ drumarea şi supravcqlicrca lor era dc pc poziţia răspunderii colcclive
plicurile sosite recent şi să ledurăm a lumii materiale". „Legea unildţii HAŢEG paraţiilor trebuie să fie privită ca o foarte anevoioasă. Atunci, s-a trecut lată dc calilatea reparaţiilor, a prins
conjinulul scrisorilor. şi luptei contrariilor" ele. noţiune dinamică şi complexă, in con­ 1j reorganizarea muncitorilor in bri­ bine. Controlorii do calitate şi-au dat
Noi, lucrătorii din slalia C.F.R. Sl- Pentru propagandiştii de la cercu­ tinuu progres. Desigur că de la rocu- găzi complexe de luciu. Soluţia adup- scama că lucrul de mînluială nu folo­
merîa triaj — ne scrie coresponden­ rile în care se studiază problemele noaşteroa aceslui deziderat si pină lală şi-a dovedii din plin eficacitatea. seşte nimănui. Ca urmare, s-au ală­
de bază ale politicii P.M.R., consulta-
tul Nicolae lacobescu — am obţinut jiile se vor axa pe temele referitoa­ La Cabinetul raional de parlid din la înfăptuirea lui practică mai e un S-a îmbunătăţit aprovizionarea cu pie­ turat efortului comun, manifestind
zi dc zi succese toi mai frumoase in Haţeg, pregătirile in vederea închide drum lung dc străbătut. Sub îndru­ se de schimb si materiale. Timpul c- mai rnulld preocupare şi exigentă in
producţie. Ca urmare, pină in prezent, re la fot marca poporului român şi rii anului de invătomînt de parlid au marea comitetului dc partid, colecti­ fecliv dc lucru a fost mai bine folo­ munca lor. Ar li greşit să credem că
Ia indicatorii : regularitatea circula­ a limbii române, formarea stalului na­ început încă dc la sfîrşilul lunii tre^ vul nostru a făcut din calitate o ches- sit. Drept rezultat, ritmicitatea pro­ <k-acum lotul a mers „ca pc rodie".
ţional român, organizarea şi condu­
ţiei. formarea şi staţionarea (renuri­ cerea de către P.C.R. a insurecţiei ar­ rute. Consultanţii şi lectorii cabine liune do onoare cc stă la inima fie­ ducţiei s-a îmbunătăţit vizibil do la Reparaţii dc calitate ncsalisfăcătoarc
lor, planul a fost îndeplinit în mod lului — pe baza recomandărilor pri cărui muncitor. Sînt numeroase ma­ o lună In alia. Cum era si de aştep­ s-au mai ivit. Opinia colectivului a
exemplar, iar ta indicatorul tonaj mate de la 23 August 1944. nule — au întocmit tematici pentru surile luate in acest sens. Eu mă tat, lucrul acesta s-a răsfrint pov.iliv intervenit insă cu promptitudine si
brut pe tren, prevederile au fost de­ Propagandiştii de la toate formele convorbirile recapitulative, expuneri voi referi numai la cîtcva. şi asupra calităţii reparaţiilor. treptat, treptat numărul lor a fost
păşite cu 0 la sută. Cele mai frumoa­ dc învătăinînt vor primi consultaţii cu se vor prezenta în fala propagan­ Anul trecut, pe adresa atelierelor Începutul aceslui an a coincis cu redus mult sul) coeficientul admis. In
se rezultate le-au obţinui Constantin pe maiqinon „Declaraţiei cu privire noastre au sosit mai multe scrisori reorganizarea controlului tehnic «le medie, timpul de imobilizare a loco­
la poziţia P.M.R. in problemele miş­ diştilor cu prilejul prescininariilor,
Buzoianu, şei de tură. Traian Stăni- şi telegrame prin care beneficiarii calitate si întărirea lui cu cadre bine motivelor reparate anul acesta, a fost
lo. şef dc manevră, Emil Bozan. con­ cării comuniste şi muncitoreşti inter­ informdh asupra evenimentelor in ne chemau la fala locului să ne ve­ pregătite, de înaltă calificare, fapt ce redus cu două zile. iar calitatea repa­
naţionale", adoptată de Plenara lăr­
ducător de manevră, Euqcn Popa, Pe­ ternaţionalc dem „opera". Unele din locomotive­ a permis introducerea controlului in- raţiilor s-a îmbunătăţit cu aproape 50 t
tru Zlăgncanu, loan Chinlă. inane- gită a C.C al P.M.R. clin aprilie 1954 In ziua de 5 mai a.c., s-au des fă le reparate se defectau chiar in ter­ terfazie la fiecare operatumc in parte. h sută fală du termenul de garan­
vranţi, Matei Trandaiir, revizor dc şi vor audia o informare poliliră asu­ menul de garanţie. Fireşte, supor­ De acum. , calitate! Lucrurile s-au ţie stabilit.
ace. Cazan Adaro, acar şi Alexandru pra evenimentelor inlornaliuiuik* din şural prcscminanilc cu propagandiş­ tam remedierile necesare. Acest pro­ petrecut însă altfel, la recepţia fi­ Cu toate rezultatele obţinute în sec­
ultima perioadă.
Riler, scriitor de vagoane. tii de la cercurile grupate — „Sta­ cedeu nu rezolva insă problema de nală. c/teva locomotive au fost intro­ ţia locomotive, mai sînt posibilităţi
In continuare, corespondentul ne tutul P.M.R.", şi „Problemele dc bază fond : evitarea repetării unor astfel duse din nou în atelier pentru re­ şi rezerve nofolositc. Colectivul nos­
informează că cclcrişiii din Simeria 1 LI A ale politicii P.M.R." iar în ziua de de cazuri. Trebuiau depistate cauzele medierea unor clelerţiuni. Probele e- tru c holăril să facă toi ce-i stă in
triaj sint hoiărîti su intimpine Con­ 9 mai a.c., cadrele didactice din raion ce făceau ca unele reparaţii să nu se rau evidente: controlul dc calitate uuiintă pentru valorificarea lor.
gresul partidului cu rezultate deose­ ridice la nivelul cerul. Simplu dc „închidea ochii" în faţ;i lucrului de NOVAC OARCEA
au participat la o consultaţie pe mar­ spus. In principiu toii erau dc aceeaşi minimală. Problema controlului a ia­ şeful serviciului C.T.C.
bite. ginea unor probleme cuprinse in De­ părere. Practic inso, n-a fost tocmai cul obiectul unui punct aparte pe Atelierele R.M.R. Simeria Uzina ,,30 Decem brie" C ugir
Iată o altă scrisoare,, Corospondcn- Tn raionul llia. pregătirea propa M aşini de spălat rufe.
tul Poire Miiroi a iiililulal-o „Şeful qandiştilor în vederea închiderii în claraţia P.M.R. din aprilie 1964.
de echipă". Să citim : Nicolae St an­
ei u venise in oraşul flăcărilor nes­
tinse dinlr-o localitate de pe malul
Dunării. De copil l-a olras meseria
de olclar. Aşa că. imediat după ter­ Probleme ale sfatu populare
minarea şcolii, s-a angajat in secto­
rul o|clărie dc la C S. Hunedoara.
Văzindu-si visul împlinit, s-a străduit
să înveţe repede tainele meseriei.
Oţclarii cu expeiien|ă i-au împăr­ © Propuneri core prind vîoţâ punere In parte şi a slabilit în corn- linele surse şî posibilităţi în această au fost instruiţi cu sarcinile cc lo
tăşit cu drag din cunoştinţele lor bo- > Din 1.151 propuneri, 321 s-au polonia cui revine spre rezolvare şi direcţie. revin. Instruirea a fost făcută de
gale. Acum Nicolae Slanciu conduce înfăptuit ® O largă participare a mijloacele de înfăptuire. De pildd, )a Pentru o urmărire mai operativă membrii comitetului executiv al sfa-
o echipă de oţclari destoinici. Echipa cetăţenilor © Forme organizatori- propunerea făcută de olegălorii din $i o rezolvare cit mai corespunzătoa­ tului popular raional. De asemene.*
sa şi-a depăşit cu mult angajamen­ ce variate. comuna Apoldul de Jos de a se con­ re a propunerilor (¿cule de alegători, s-au dat indicaţii ca în planurile lor
tele luate în cinstea zilei de 1 Mai tinua lucrările de Amenajare a dru­ comitetul executiv le-a repartizat si de activitate să fie incluse acele pro­
şi este hotărîtă să Ic depăşească şi pe mului spre salul Singătin s-a stabi­ po secţiunile dm cadrul stalului puneri ale alegătorilor care se pot
cele luate iu cinstea Congresului Cnmpanin electorală din acest an, lii că prin contribuţia în muncă din onpular raional rezolva pe plan local.
a dovedit încă o dată interesul mereu aces! an se vor executa 5 km, iar Pentru fiecare din propunerile dale Avi ud în vedere că unele propu­
partidului.
crcscind al cetăţenilor în conduce­ rostul în anul următor. La Apoldul spre rezolvare fie întreprinderilor neri necesită studii pentru găsirea
O însemnare asemănăloare cu a- rea treburilor obşteşti, in găsirea ce­ de Sus s-a propus deschiderea unui sau inşii'uliilor din raion, fie secţi­
ccea a corespondentului Petre Miiroi lor mai eficace metode de muncă. T.a cabinet stomatologic. Soluţia dală a unilor slutului popular raional, s-a mijloacelor şi resurselor dc tnlăplu-
am primit si «lin partea muncitorului î n l î In inie cc au avut loc cu candi­ fost ca secţia de sandiaie şi preve­ stabilit, termenul de soluţionare. In iic, sfiitul popular raional a indicat
Petru Găină, de la Prcparalia de căr­ daţii dc deputaţi, ca si cu alte prile­ deri sociale raională să ia măsuri cu unele cazuri s-au luai chiar măsuri ca ele sA fie incluse în planul do
muncă al comisiilor permanente. Co­
buni din Petnla. In cuvinte puţine, juri s-au făcut propuneri privind ri­ săptăminal de două ori, medicul din îmndiaie. Astfel, propunerile dc a se misia pormancMiiă qospodărire comu­
pline de semnificaţie, el ne vorbeşte dicarea aspectului edilitaro-gospoda- circumscripţia Miercurea să se do­ infinita in comuna Poiana o agenţie nală de pe lingă sfatul popular raio­
despre electricienii clin echipa con­ resc a! localităţilor, executarea ur.or nal şi - d prevăzut iu plan studierea
dusă de Lupsa Nicolae care au termi­ lucrări de reparaţii şi construcţii la posibilităţilor de extindere a spaţi­
nat cu o lună înainte de termen lu­ obiectivele social-culturale ele. Ace­ ilor verzi, iar comisiti permanentă
crările de iluminare a incintei între­ laşi interes l-au manifestai alegatorii comerţ şi cooperaţie, studierea posi­
prinderii. La aceste lucrări şi-au adus fată de înfăptuirea propunerilor. Nu bilităţilor dc înfiinţare în coinunelo
din plin contribuţia electricienii Pe- rare ou fost cazurile cind o dală cu raionului de noi unităţi prestatoaro
treinberg Ştefan, Ardelean Mihai, propunerea s-a venii şi cu soluţia, cu do servicii. Studii asemănătoare şi-au
Chclos Georgel. Tirca loan. pe piep­ sugestii pentru folosirea unor resur­ piopus să facă şi comisiile perma­
tul cărora strălucesc insignele de se locale şi materiale, cu angajamen­ nente de pe lingă sfaturile populare
fruntaşi în întrecerea socialistă. te privind participarea Ui acţiunile comunale.
* Vesti importante am primit şi dc patriotice ce se organizează în acest Masurile luate dc sfaturile popu­
la corespondenţii voluntari dc la Uzi­ SCO]) lare, cit şi interesul manifesta* de
na „Victoria" Călan. Inir-una din scri­ In campania electorală din acest plaseze aici. La şcoala din Poiana s-a CCC. şi la Jma un oficiu P.T.Ţ.U. cetăţeni an contribuit la înfăptuirea
sorile sale, tovarăşul Iosil Craşca ne an s-au făcut în adunările ce au avui. propus dotarea laboratorului cu a- au fost soluţionate in scurt timp. in pnmnl trimestru ol anului a 32!
relatează succesele obţinute de mun­ loc in raionul Sebeş 1.151 de propu­ parata] corespunzător. Pentru aceas- Operativitate în rezolvarea propune­ propuneri făculc în campania electo­
citorii de la emailaj. Printre altele, neri. Din acestea 820 privesc lucrări l-l S;d alocai din bugetul sfatului rilor a dovedit şi autobaza IR.T.A. rala. In comuna Miercurea, de pildă,
ne informează că numai in luna apri­ gospodcireşli-edilitare, 100 sini dc popular raional pe 19(>5, suma cuve- Sebeş, care a schimbat traseul cursei unde comiletul executiv a manifestat
lie ei şi-au depăşit planul cu 20 bu­ domeniul agrosilvic, 74 social-cullu- iută. spre Secase) şi a introdus o nouă o deosebită preocupare, s-an înfăp­
căţi chiuvete, 12 bucăţi spălătoare rale etc. Multe din propuneri insă au reve­ cursa Sebeş Daia. De asemenea tuit 53 de propuneri din cele 105
pentru bucătărie, 30 bucăţi lavoare. Încă din perioada campaniei elec­ nit pentru a fi rezolvate unor între­ U R.C C. a prevăzut în planul dc pers­ cile sau (acul. La fel stau lucruriJo
torale, la indicaţia comitetului ra­ prinderi şi instituţii din raionul pectivă construcţia unor magazine
Succese frumoase obţin si în luna moi In comuna Petre.şti (21 din 103), Dra-
ional de parlid. sfatul popular a pri­ Sebeş. Ele se referă la transportul în universale la Girbovo, Pian, Cui si
daloriiă unei organizări judicioase a şov (14 din 27), Săsciori (12 d<n 24),
muncii şi a preocupării pentru ridi­ vit cu loată răspunderea aceste pro­ comun, aprovizionare etc. Aceste pro­ altele. Ohaba (12 din 23). Aici. periodic,
carea calificării profesionale ele. puneri şi a luat măsuri de realizare puneri au lost seleclionele, iar insti­ Deoarece mare parte dm propu­ sfaturile populare au analizat în şe­
a lor. tuţiilor respective Ic-au fost aduse nerile făcute de alegători se pot dinţe de comitet executiv sau în se­
Intr-o altă scrisoare, acelaşi cores­ Ţoale propunerile făcute au fost la cunoştinţă în scris. Asemenea pro­ rezolva pe plan local, cu forţele şi siuni felul cum oriiul violă propu­
pondent ne relatează următoarele: evidenţiate. Aţii sfaturile populare puneri au fost dale spre rezolvare mijloacele din comună sau raion, prm nerile alegătorilor.
Colectivul de muncă din cadrul ser­ comunale cit şi cele orăşenesc si ra­ Li J.R.T.A., LfR.C.C, sectorului reţele p.irticiparea cetăţenilor, comitelui e- Înfăptuirea propunerilor (acute do
viciului desfacere îşi depăşeşte a- ional au o evidentă a propunerilor fă­ al uzinei eleolnce, oficiului raional xeculiv a pus un acconl deosebit pc nleqăiori in campania electorala con­
proapc zi de zi planul, datorită tolo- cute dc alegători. PT.T.R, întreprinderii de industrie formele organizatorice alo muncii de stituie si în conlinuairc o preocupare
sirii cu chibzuinţă a timpului de lu­ In lot timpul campaniei electorale, locală ele. masă. După con.slituirea slalurilor principală ?i sfaturilor populare din
cru. Ca urmare, muncitorii acestui pe lînqă sfatul popular raional a In cursul lumi martie, după înche­ populare s-a trecui la reorganizarea raionul Sebeş Ele vor contribui la
serviciu au livrat beneficiarilor în funcţionat o comisie formală din- ierea campaniei electorale, comitetul coimieielor do cetăţeni pe cireum- ridicarea aspectului cdilitaro-qospo*
cursul lunii aprilie cu 51 bucăţi vane tr-un vicepreşedinte al comitetului executiv a orgamz.al o şedinţă de scrvplii electorale, străzi şi blocuri. rlăresc a* comunelor
băi, cil 17 bucăţi cazone bai. cu 13,<i executiv şi delegaţi ai unor organi­ lucru cu toii (actorii chemaţi să con­ Ele cuprind pesie 800 dc membri, cc- MĂRCI) SILVESTRU
tone piese sanitare mai mult deeit zaţii de masă si ai unor întreprin­ tribuie la înfăptuirea propunerilor tă­ tăiem harnici, oameni cu prestigiu, instructor al secţiei organiza­
prevedeau sarcinile. Cîleva cifre şi deri şi insli'.utu ţU.UCC, l.U.T.A., cute de alegători, uncie *-a discutat buni gospodari. Pentru antrenarea la torice a Sfatului popular raional
fapte. Dar ele reflectă hărnicia, preo­ I.F.). Comisia d analizat fiecare pro­ importanta realizării acestora cit şi dilerite acţiuni membrii comitetelor Sebeş
cuparea de zi tu zi a muncitorilor
pentru a înscrie pe graficele în­
trecerii rezultate tot mai frumoaso.
Deschidem şi alie plicuri primite Lucrări făcute „Ceva“...
in această săptăinînă, pe cele trimise O T E
de Vasilc Slremtan din Teiuş, Dun-
ciulescu Traian din OrAştic, Coslel pe jumăfafe lasă de dori!
Slănciulescu din Deva. In ţoale gă­
sim lucruri demne de consemnat. Lă­ Acum, i usa. au venit zilole calde, Pe străzile oraşului Pctrila ca şi in
vechi corespondenţi cil ziarului nos­ Justificările Mulţi nm uitat de necazurile din iar- torilor de spori, moi precis a popica­ incinta minei circulă zilnic sule de Unda (Glielar), au fost prezentate in îndelung formaţiile de cîntere ş! dan­
Mare a lost bucuria in rîtulul ama­
O La cinematograful nou- din salul
cătuşul dc revizie Dumitru Zuba, un
suri. grupul de recitatori, brigada ar-
Că
tru. a surprins în timp ce işi exe­ nă Numai că I.L.I... continuă să-şi c- rilor, cind cu vreo palru ani in urmă oameni. Majoritatea se îndreaptă spre ultima vîlmiu' Iii nit* rare s-au bucurat lislira de agitaţie şi formaţia de gim­
licheleze firma de slab gospodar. Din
cuta serviciul un fapt despre care cauza defecţiunilor, nu se asigură asociaţia sportivă Jiul Hotrila a lăcut gurile de mină unde îşi desfăşoară dc* aprecierea unanimii a <pe» laturi­ nastică ritmică caic an prezentai pro­
a ţinut să ne informeze Mecanicul r e z o l v ă apă caldă în nici o zi. Oare esie fi­ apel la tineri să participe pi in mun­ activitatea. Ei sînt însă nedumerii lor. Filme r.u „Ultima şansă". „Codin". grame Inimoase si atrăgătoare. (R.
Voşi losif a cerut să remorcheze un resc?! Fără îndoială că nu. Cerinţa că pairioticâ la construirea unei po­ de ceea re înlilnesc în cale Pe slra „Ciuleiul întrerupt", „Virala de aur Cărpîni.şan — coresponden! I.
tren cu supraionaj „Locomotiva este In luna octombrie a anului trecut, noaslră de a avea apă caldă este cu picarii. Citva timp „şantierul" noii da care duce la nună miîlneşti nuina a comediei" şi multe altele, au atras Dc un Inimos succes s-o bucu­
bine întreţinută, funcţionează irepro­ la Amnoasa s-a dai in folosinţă un alil tnai îndreptăţită cu cit in taxele popicarii situai în apropierea clubului gropi si bălti care incă din anul tre un mare număr de spectatori. Pe rat simpozionul prcz«'nlat de elevii
şabil. vom termina cursa în bune bloc de locuinţe cu 40 de apartamen­ pe care le plâtun l L.L. se percepe si sindicatelor a cunoscut freamătul en­ cut încurcă buna circulaţie Pe a marginea unor liline s-au organizai (lavei a XI-,» reală de Ij f><.oala nu­
condiţii" — a spus printre altele me­ te — blocul 59. Noi. locatarii, ne-ani apa caldă. De cr aşa, cind practic nu tuziasmului tineresc. ceaslă stradă nici iluminatul nu e<le interesante nebuni de masă. Astfel, rlie din S»‘he$. Intitula« „Din întuneric
canicul Voşi losif, cind a solicitat străduit să dăm dovada de spirit gos- a picurat nici t.in strop dc apă caldă Dar. începutul nu a fost continuat. corespunzător, becurile lipsind din după vizionarea filmului „Un «¡uns în la lumină", simpozionul a trecut in
remorrarea unei încărcături suplimen­ portărei încă din primele zile după la robinetele apartamentelor ? După un timp lucrările s-au abando­ toamna anului trecui. Nici curlea mi­ plină vara" a urmai un foarte atrac­ revistă noile realizări obţinui'' de
tare — no scrie corespondentul. Din miliare. Am împodobit cu qrijă a- nai. Acum, lucrările executai», sint nei nu se bucură de o îngrijire co- tiv concurs „Cine şlie cislicfă". Pasio- tar fi noastră de la eliberare piuă în
respunzătoare. Sc
vede că aici spi-
De cc nu şe pune capăt uuci stări
această frază se desprind multe. Me­ parlamr-nicle. spatiile de folosinţă co­ de lucruri care nemulţumeşte îmi- pe cale de a se deteriora iianta întrecere dintre concurenţi a prezent. (Ionel l.inifceanu — cores­
canicului Vosi losif ii place meseria mună ele. Dar, sosirea timpului fri­ Iii)e o 40 dc mineri, locatari în iccst Ar !1 dc dorit ca asociaţia sporli- ritul qospodăresc lasă de dorit. Poa- (»ist cişligolă «I«-* iov. Dfăgnlpsrn Vio­ pondent ).
aleasă, lace lotul pentru ca locomo­ guros ne-a adus neplăceri, cauzate bloc ? vă Jiul să acorde mai multă alenlie le că se vo gindi totuşi cineva şi la rica, realizatoarea celor |[)() de punc­ Pc lingă Şcoala generala de 8
te (Speriosu Pelru, I. Bodca — co­
de gospodarul blocurilor: întreprin­ acestei lucrări şi să nu sc opre-is(«i această problemă de ordin qospodă- ani dm Sălaşul superior, raionul Ha­
tiva pe care o conduce să lie bine Le anTmlim tovarăşilor dc la la I.L.L, la jumătatea drumului, mai ales că respondenţi). ţeg, se află o seră in caro «devii, fo­
derea de locuinţe şi localuri (Im Pe­ resc şi va lua măsurile corespunză*
întreţinută şi reparată, să funcţioneze troşani. Necazurile au provenit din că justificările nu rezolv.i o cerinţă amatorii dc spoit doresc terminarea 0 Elevii Scolii qeneralc de 8 ani losind cunoştinl«de invătalc* la ştiin­
vreme cit mai îndelungată în condiţii cauza centralei termice care nu a alil de importantă. popicar ici. toare. nr. 3 din Sebeş an prezentat un ciclu ţele naturii. in<|riies»' planle şi «Asa-
dun. In acesic zile a şi iu^[ recoltată
bune de siguranţă a circulaţiei. funcţional corespunzător. Niciodată Locatarii blocului nr. 59 B CONSTANTIN de. spectacole în sala Casei «le cul­ seria a doua de salată. (? Sntoiroj
căldura la bloc nu a trecut de 15 CONSTANTIN BADUŢA
D. LUPAŞCU grade. din Aninoasa corespondent corespondent tură. Publicul spectator a aplaudat — corespondent).