Page 47 - 1965-05

NR. 3227 Drumul socia fag. 1

C O R E L A Ţ I A :

ANCHETA

NOASTRĂ

PE

Creşterea productivităţii muncii, sporirea continua a salariului pe şantierele
ŞANTIERELE de construcţii sînt condiţionate nem ijlocit de îndeplinirea normelor de muncă. G ra­ gazi. Ceea ce fac ei arc un caracter dicioasă a utilajului. Şlili cit ajută
destul de empiric.
utilajele? Dujiă părerea mea ele con­
Consider, cu loale lipsurile şi gre­ tribuie in proporţie de 80 la sută la
dul de realizare a normelor rellectâ, in acelaşi timp, şi preocuparea cadrelor tehni- utăţile inlimpinate de şantier in pri­ realizarea normelor, la muncile elec-
DIN co-inginereşti pentru asigurarea condiţiilor de m uncă, preocuparea m anifestată zi ma parle a anului, că numărul celor lualc cu ajutorul acestora : lucrări
de zi pentru îndeplinirea planului de producţie. Avînd in atenţie im portanţa acestui care nu şi-au realizat normele putea de roşu şi finisaje. Procentul amin­
tii este insă destul de diminuat
pe
fi mai mic daca exista mai mullă pre­
i/ALEA lapt, am căutat să vedem în ce măsură s-au realizat normele de producţie pe şan­ ocupare din partea normatorilnr. Ei şanlierele grupului noslru. De ce ?
Fiindcă n-am reuşii să le exploatăm
tierele grupului nr. 2 al T.R.C.H. din Petroşani. trebuiau nu numai să deschidă foile raţional. Mă reier îndeosebi la ma­
de lucru in acord global, ci să şi caralele care deservesc zidarii. In
JIULUI N erealizarea normelor de muncă stabilite a condus la pierderea unei pro­ urmărească practic cum se realizea­ Irimeslrul I, după ridicarea propriu-
ducţii in valoare de circa 500.000 lei. Pornind de la situaţia am intită, am adresat ză fiecare prevedere înscrisă in foaia zisă, lu noi a durat nejustificat de
de acord, trebuiau să lichideze for­
întrebarea : „DE CE N U S-AU REALIZAT NORMELE ?** mai multor tovarăşi de la maţiile mici de lucru exislente încă. mull perioada de pregătire penlru da­
rea iu exploatare a macaralelor. A-
grup şi de pe şantiere. să constate dacă era asigurat front ceasla deoarece după demontări de
de lucru suficient acolo unde activau
In rindurile ce urm ează am consemnat citeva din părerile exprim ate. echipele. Cu siguranţă că dacă s-ar la alle obiective nu se lace o verili-
fi procedat astfel situaţia jmtea fi care minulioasă a utilajelor. Abia
alta, mult mai bună. cind sini înălţate se constată că s-a
punctele de lucru, ce iac maiştrii. Ob- vîzionarea locurilor de muncă cn spart carcasa redactorului (le Io ro­
„De-am fi avut servăm o îmbunătăţire. Numărul c- materiale. E drept că avem in cadrul De altfel, eu excepţia unor sondaje tire, că instalatul pentru iluminai nu
chipclor rămase sub normă a scăzuI. grujnilui un serviciu (Ic aproviziona­ dcslul de izolalc. normalorii noştri e corespunzătoare. Numai un exem­
(Ic
n-au întreprins altceva. Puleau,
Totuşi trebuie să continuăm accaslă re, dar )>ersonalul de aici eslc ocu­ pildă, dm jiropric iniliallvă să ana­ plu : la blocul E 3 dm Vulcan reme­
front de lucru“ acliune piuă cind loale deficientele pat cu decontări, cu achitarea Iadu­ lizeze documentat şi competent an­ dierile de ordinul celor amintite au
rilor, cu confirmarea sosirii materia­
necesitat palm zile de muncă, iar in
vor li lichidate. lelor. Vom căulo să găsim modalita­ samblul de cauze care au dclerminal loial cu transjiorl şi monlaj macara-
tea de a se ocupa şi personalul de in medie pe fiecare lună ca 107 mun­ na n-a funcţional 10-11 zile. E prea
aici mai iulens de aprovizionarea citori de pc şantier să nu-ş> realizeze mull dacă ne gindirn că în anul tre­
Desigur ră la întrebarea pusă se şantierelor. uormele. cui o macara era dală in exploatare
poale răspunde multiplu, ne o spus Despre unul Poale pare paradoxal jicnim unii, STE1NJ ÍERTZ TEODOR, normalor în IC ore.
tovarăşul intj. BOR1S GUTAN, direc­ dar să ştili că calilalca materiale­ şei la şantierul nr. 1 Petroşani, ne-a Apar (lefecliuui şi în timpul func­
torul grupului. Eu insă o sa ma releu lor sosite de la iurui2oh influenţează declarai că frontul de lucru necores­ ţionării. Ele se remediază cu mari in­
numai la o prună problemă Iu primul din facturii nerealizarea normelor la unele lor- punzător existent in prima parle a lirzieri. Printre mecanici se mai ma­
trimestru am iiUiinpinal un serios matii de lucru li aleetează îndeosebi anului ne-a determinat să uzăm de nileslă indisciplină. Unii. ca Sebaslia»
impediment din cauza temperaturilor pe zidari De pildă, jientru înzidirca un artificiu cu efeclc din cele mai Burtică, Nicolae Chilă, Nicolae Geor-
joase, a ninsorilor abundenle. Con im portanţi: cărămizilor sosite de la fabricile din negative asu|>ra realizării normelor. (jescu, Gheorghc Pelrîşor sini indis-
Mfler lotuşi că şi in aceste condilii Alba Iuha. Orăşlie şi Jimbolia (cără­ Ncavind unde lc amplasa, am repar­ ciplinati. Cu excepţia ultimului, cei­
se putea munci cu randament spo­ mizi slrimbe, deformate) se consuma tizai echipe calificate, in special de lalţi obişnuiesc să vină la şantiere şi
rit. oamenii puleau să-şi realizeze aprovizionarea mul! mai mult limp decil penlru cele -zidari, la Iurnarea beloanelor. In a- în slare de ebrietate La utilajele lor,
normele dacă noi am ii asigurai un bune. ccsle condiţii c uşor do imaginai dc cit şi lu allele, apar din neglijentă
Ironl de lucru corespunzător Obiec­ A lost un lucru indeobşle ştiul (le ce nu s au realizai normele. Apoi, defecţiuni. stagnări, care nu lac (le-
tivele atacale de noi, şi considerate )u condiţiile existentei unui front toată lumea, nc-a vorbit tovarăşul trebuie să spun că existenta unui nu­ cil să încurce lucrurile Ţoale „amă-
drept ironl de lucru pentru perioada de lucru corespunzător — ne spunea NlCOLAE SASU. şeful şanlierului nr. măr (lestul de mare (le formalii mici nunlcle“ amintite produc perlurbahi Huni cunoscători ai meseriei, şcjul atelierului lanf tutelor Uie
ecc a anului, au iosI insuficiente tovarăşul AUREL V1AEIUC, director I. că in dep0 2ile existau materialo, a creat serioase inconveniente )»l* in munca zidarilor sau a construclo- Bntaru şi muncitorul Aurel lanc de la Uzinele r,30 Decembrie“ Cugir
lală rlc numărul de muncitori exis- adjunct al grupului — aproviziona­ în cursul trimestrului 1. dar pe şan­ linia realizării normelor. Acestora nu rilor. Faptul că din motive ca cele lucreazit lu perjeefionarea dispozitivului de îndoit dinfi dc aşchicrc.
lent in toi cursul trimestrului I. In rea ritmică cu materiale este unul tiere nu. Acest lucru se mai mani­ li s-au putui încredinţa fronturi to- arătalc mai sus muncitorii silit ne-
lond, do ce s a ajuns in acea.slă si­ din factorii de care depinde realiza­ festă cu destulă frecventă chiar şi respunzăloarc de muncă şi nici n-au voîli să slea ore iu şir lără să |>ro-
tuaţie? Vina osie a noastră liindcă rea şi depăşirea normelor de pro­ astăzi De ce ? Cu loale că n-avem existat condiţii penlru urmărirea şi diitâ ceva grevează foarte mult asu­
în anul trecut n-am reuşit să predăm ducţie. La noi, dm păcate acesl lac- oameni care să se ocupe mai opera­ supravegherea muncii lor. pra realizării normelor elaborate, de Înşirate cn o salbă, Între culmile mitetului executiv al Sfatului popular
rilmic, eşalonai, apartamentele alia­ altfel, judicios. înalte acoperite (le păduri, satele al comunei Săsciori, s-a prevăzut ca
te in execuţie. In aceslc conrlilii a Părerea mea este că I.P.I.P. ar Ire- Sebcşel, Săsciori, La2. Căpîlna şi Mur­ valoarea lucrărilor ce sc vor execu­
trebuii sa riâm bălaie, cum s-ar s|)une. bui să vadă problemele sectorului din ga, sini aşezări străvechi, în care ta pr■ ii muncă patriotică să fie de
să jjredăm in ullimelc douâ-lrei luni Valea Jiului printr-o allă oplică dccit oamenii, de u lungul veacurilor au 133.500 lei.
re n-am reuşii să lacem în toi cursul cea de j»ină acum Conducerea aces­ trudit cu securea şi (irczul la pădu­ Lucrările prevăzute au Început. Nu­
anului. JJalălia finală“ pentru rea­ tei unilali ar trebui să se intereseze re, iar alţii la plulăiit. Astăzi, cu mai la extinderea j»arcului din Săs-
lizarea planului pe ’C4 tui ne a mai nu numai de realizarea planului va­ mullă |)lăccre, cetăţenii acestor aşe­ cion, peste 230 de participanţi au
permis să ne gindirn la ziua de mii- loric şi lizic. ci şi dc sprijinul efec­ zări Hi vorbesc despre viata fericită )>reslat 1.300 ore (le muncă patrio­
ne. la asigurarea unui Ironl de lucru tiv pc care sectorul din Valea Jiului ))e care o trăiesc, despre prefacerile tică, realizind economii in valoare
corespunzător eleclivelor de care am adinei petrecute în satele lor. (Ic 2.000 Ici. La curăţatul celor 250
II dă şantierelor. Cred că în felul aces­
dispus. Din aceaslă cauză zidarii, zu­ ta silualia s-ar jmlea îmbunătăţi mull, Citeva dintre acestea sînt edifica­ ha de păşune, valoarea lucrărilor e-
gravii şi dulgherii au lucrai foarte toare. In localitălile amintite, loti xeculate- prin muncă patriotică sc ri­
))u|m. A trebuit să restituim oamenii copiii sînt cuprinşi la invălămint. Dc dică la 15.000 Ici.
împrumutau de la alte unităti, să a- pregătirea lor se Re|)aru|ii şi întreţineri de drumuri,
cordăm numeroase concedii şi să plă­ | Alte păreri... ocupa acum 35 ca­ consiruirca de po­
tim stagnări masive, Repet, aceasta dre didactice. For­ dele, amenajarea
este una din cauzele pentru care lim- maţiile de cor, tea­ de (intini publice,
cu­ ÎNNOIRI
Echipa de muncitori nccalificaţi plantarea dc ar bor î
pul de muncă n-a fost folosit ralio- tru, dansuri. bri­ ornamentali, îm­
f e l condusă de CONSTANTIN TUTUNA- găzile artistice dc
nal. penlru care o parle din munci­ RU. de la şantierul din Vulcan, iui prejmuirea cămine­
torii noştri nu şi-au realizat normele. şi-a realizai normele în primele trei •aqitalie ele., lor culturale ele.,
luni. L-am solicitat pe şeful echipei prind în prczenl G40 sînt oile realizări
să-şi expună părerea despre acesl lu­ de artişti amatori, ale cetăţenilor de
a«
aici. Valoarea
cru : „Lucrez de mullă vreme pe şan- care au prezentat ccstor lucrări eslc
Să fim mereu lierul din Vulcan. Am 17 oameni în şi continuă să prezinte zeci de |>ro- mai mare de 77 000 lei.
lormalie. Niciodată ca in ucesl an iui
In fruntea acestor acţiuni s aO si­
ne-am realizat aşa slab normele. Să (jrainc cullural-arlislicc, vi2 ionatc de tuat permanent deputaţii sfatului
un mare număr dc spectatori Peste
printre oameni nu credeţi că nu ne frămînlă. Dar 300 do a|)arate dc radio şi televizoa­ |)opular comunal, dinlre care s^au e-
ce pulem noi să lacom cind nu sin-
tem ajntatv cum «re cuvine? Cum re. 1.180 de (liferile abonamente la videntiat in- mod deosebit tovarăşii
credeţi că se pol realiza normele în reviste şi ziare, vorbesc dc la sine Nicolae Bogdan, din circumscripţia
condilii ca cele pe care o să le a- (Icsjjrc dragostea (Ic cultură a oame­ electorală nr. 7, Florea Petru, circum­
nilor din aceste locuri. Cămine cul­
Păid o asistentă lobnîcă corospun minlesc ? in primut nud sînlem Iram- turale moderne, cu săli siralioaso, scripţia nr. 4. Tiberiu Barb, din sulul
7.ălodre. pornită in primul rjnd de balali pe şanlier pe la diverse locuri biblioteci cu mii de volume, slau la Scboşel, circumscripţia nr. 20, Traiau
Hatcgan. salul Căpîlna, circumscrip­
la maistru şi coulmuind cu şelul de de muncă Niciodată în acest an n um dispoziţia cetăţenilor.
ţia nr. 28, Pavel Mihu, satul Marga,
Lupeni — tuiul din oraşele minerilor din Valea Jiului — devine pe zi ce trece tot mai frumos. AU'i,
şantier şi conducerea grupului nu se s-ou construit in ultimii ani blocuri eu Unii arhitectonice moderne, cu apartamente luminoase şi conforla- şliiit unde o să muncim o lună în­ Harnici şi pricepuli, minaţi de do- circumscripţia nr. 21.
poale conccj»e realizarea normelor de bile, noi obiective sncîal-culturale. cheiată. Socotili şi dumneavoastră, rinla de a-şi înfrumuseţa în continua­ O contribuţie importantă şi-au a-
către liecare muncilor In parle, şi-a IN FOTOGRAFI!-:: Vedere din oraşul Lupeni. la 17 oameni cile minule preţioase se re satele în care trăiesc, cetăţenii* dus-o cetăţenii Ioaniclhe Bogdan, Ro­
dai părcrea şi ION S1TESCU, in­ pierd cu de|)lasările de ici colo. Sîn- din aşezările de pc Valea Sebeşului
ginerul şei adjuncl al grupului. Lu Icm luaţi de pe şanlier şi Uimişi în iau parle cu mult entuziasm la lu­ tila Dreghici, Gheorghc loadin, Maria
socotesc că asislcnlă tehnică înseam­ tor a cam influenta! nerealizarea nor­ tiv de aprovizionare, continuăm să Ani intervenit cu următoarea în. Irnnzii la descărcări de vagoane. Ac- crările cc se executa j)rin muncă pa­ Sorbăncscu, Vasile Ţimpea şi inulti
nă, pe lingă mulle allcle, asigurarea melor la o parle (lin muncitori. Ei uzam cu incăpălinarc de modalităţi Irebarc : — Sliaţi ce dezavantaje a- ceplăm, că se plăleşle bine. dar cind triotică. In frunte cu deputaţii sfa­ alţii. Realizările de piuă acum con-
si organizarea locului de muncă pen­ au losl nevoiţi să stagneze tocmai :lin greoaie de aducere a materialelor la duc formaţiile iniei de lucru, şliaţi şi ajungem acolo constalăm că vagoa­ tului popular, cetăţenii reuşesc ca de sliluie doar o primă clapă, pe calea
tru liecare echipă in j)arie. De felul motivul că n-au avui asigurate ma­ punctele de lucru. Mă reier la fap faptul că un procenl anumit de mun- nele. uneori, n-au fost Irase la ram­ la o zi la alta, să obţină noi rcali- a noi şi noi iniăpluiri obşteşti, cărora
cum există orienlare in asigurarea terialele necesare la locurile de mun­ Iul că maiştrii emil bonuri (le con­ cilori nu-şi realizează lunar normele pă. Aşleplăm limp destul de mult şi z.ări pe calea bunei gospodăriri şt cetăţenii satelor de pc Valoa Sebe­
condiţiilor optime de lucru, depinde că. lu cadrul gru)»ului mă ocuj) per sum, bonurile sini trecute jirinlr-o dc producţie. Ce măsuri aţi luai pe abia apoi ne apucăm de lucru. Se în- înfrumuseţări a comunei. Pentru a- şului, silit holănli să le dea viată.
realizarea normei. La noi, cel pulin sonal de aceaslă problemă şi Irebuie litieră destul de comphcală şi aceş­ linie de organizare şi normare a limplă că j)!ouă. Treţfuie să slăm că cest an, în planul dc măsuri al Co­
aşa con«uripr, tocmai aici se încurcă să afirm că încă se mai manileslă tia nu mai au posibilitatea să urmă­ muncii ? n-avem manfale de proiecţie. Iarăşi M. RUGINESCU
lucrurile Se inlîinesc pe şanlierele deficiente. rească onorarea comenzilor. Consi­ — A existat o dispoziţie a condu­ pierdem limp prelios. Spuneţi şi
noaslrc, !a o analiză mai amănunţită, Materialele, piuă să Me puse iu der că un astfel de sistem trebuie a- cerii T.R.C.H. in privinţa lichidării dumneavoastră dacă în condilii ca
cazuri citul între normele bine sta­ operă, parcurg două drumuri : pri­ hanrlonal. E necesar să găsim ceva formaţiilor mici de lucru prin coma­ astea se pol realiza normele ?“.
bilite şi terenul care se pregăteşte in mul dc la fabrică in depozitele noas­ ma< elicace si pentru contabilitate şi sarea lor in brigăzi mari. Ne-am an­ DUMITRU BĂLAN, sccrelarul or­
realitate echipelor, există discordan­ tre, al doilea din depozilc la lecurilc pentru şanlier. trena! rleslul de greu în realizarea ganizaţiei de partid de la şantierul
tă. Exemple aş jiutea lurniza de la de muncă. Am să mă refer la citeva dispoziţiei amintite. Continuăm şi nr. I Petroşani : „Cele spuse de tova­ R ES P EC Tă -TI T O V A R Ă Ş I I !
execuţia casei de cuiIură şi dc la deficicnţe privitoare la cele două aslazi să mai avem pe şanlier for­ răşul Tulnnaru sini lucruri adevărate
numeroase blocuri aflale în execuţie. probleme, lnlr-o primă elnpă, care maţii de la 2 la 0 oameni. Cil despre care se intimplă şi la şantierul noslru. (Urmare din pag. 1) a fost afirmativ. Rău este însă că se
Ncconcordanlele exislente se dalo- coincide în limp cu aproipe toi tri­ Dacă cealaltă problemă, Irebuie să recu­ Din aceaslă cauză oamenii sînt ne- tărăgănează dc la o lună la alta în-
inul|umili. Cred că conducerea gru­
resc proaslei orienlări a maiştrilor mestrul L materialele ce trebuiau să nosc că în afară de unele sondaje pului Irebuie să dovedească mai mul­ sc potriveşte dc minune. Doar ver­ (lc))linirea acestei cereri îndreptă­
care dau dispoziţii greşite, care nu-si sosească de la furnizor au parcurs n-am întreprins nici o analiză temei­ lă orienlare in această problemă. Eu surile care urmează trebuie schim­ ţite.
organizează' bine locurile de muncă un drum destul de anevoios. De ce? normatorul ar nică Cred, acum. că dacă procedam recomand să-şi permanenliz.eze oa­ bate. Unii adaugă ....$i timp liber S-a insistat şi la conducerea
ce le coordonează. Greşelile acestea I iindră la inrepulul anului noi mi asllel, puteam schimba silua(ia. menii la descărcări în tranzit, pen­ mei de fel“, folclor nou dictat O.C.L. mixt Brad (director Tilianu
îşi găsesc izvorul şi in faptul că pre­ ne am planificai judicios, in amănun­ Din neglijenţa noaslră, a normalo­ tru a nu mai crea nîci şantierului şi de... necazurile cetăţenilor din lo­ Vasile), j»entru deschiderea punctu­
zenţa maişirilor printre echljje lasă ţime, necesarul de materiale penlru sta mai mult rilor, se mai intimplă jie şanlier şi nici necalilicatilor greulăli în reali­ calitatea respectiva. De fopt despre lui O.C.L. Numai ca tovarăşii de la
de dorii. Pol cila exemple : maiştrii loală jierioada de execulie a anului următoarele lucruri. Oameni cu o ca­ zarea sarcinilor de producţie". cc esle vorbo ? O.C.L. mixt amina mereu soluţio­
Mihai Dobner, Mibai Popescu, Pelre 196;>. in baza căruia trebuiau ITicule lificare mai scăzută prestează oj»era- CORNEL VASIAN, normalor şef In această localitate, unde sînt narea acestei probleme, iar comite­
Muntcanu işi ţ)elrec jumătate din comenzile la furnizori. De aceea, pen­ pa teren lumi ce se pretind categoriilor mari la şantierul nr 4 Lupeni: „La realiza­ peste 100 familii, majoritatea mineri, tul executiv, cu toate că s-a qîndit
timp in birou, rezol vind |)robleme tru o seamă de materiale ca (¡linguri, de încadrare. In aslfel de cazuri, oa­ rea indicilor de normă slabiliţi, apor­ nu este nici-o unitate a comerţului la uncie soluţii, nu insistă mai ho­
minore. Dacă am face un calcul a- radiatoare, conductori de cupru, tu­ menii nefiind corespunzător pregă­ tul şefului de formaţie este substan­ de stat sau cooperatist. Penlru a se tărî!.
mămmlit. bazai pe o documentare buri P.erqman uni n am avut repar­ tiţi nu-şi pol realiza normele, deşi in­ ţial. Dacă acesta nu participă efecliv aproviziona cu cele necesare (pro­ Unitatea si aşa va fi deschisă.- Dar,
) inutioasă, am vedea că ncrealiza- tiţii. A irebud să batem pe Ia leale dicele de salarizare obţinut este ri­ la activitatea de producţie a echipei, duse alimentare şi industriale), oa­ cetăţenilor nu le este indiferent cînd
; normelor se datoreşte şi pier- porţile, să rugăm diverşi furnizori l'n răspuns la întrebarea anchetei dicai Inlr-o asemenea silualie se gă­ menii ttebuie să vină pină la Brad, se va face acest lucru. Ei vor să
< zrii de limp preţios, lin singur să no servească. In final am reuşit se ))oalc desprinde şi din ceea ce sesc majorilalea iormaliilor rămase nu o coordonează corespunzălor, re­ distantă de 3 kilometri. Alt mijloc pună capăt drumurilor pe care le
zultatele ce se obţin sînt slabe. Încă
exemplu : chiar dacă oamenii sini să le aducem, dar cu marc înlîr2iere am să rclat02 eu, ne spunea Iov. ing. sub normă. de locomoţie nu esle decit trenul fac penlru orice lucru, pină la Brad,
prezenţi la ora 7 pe şantier, ei nu şi in canlilăli neîndestulătoare. I \V1U PIENARU, de la şantierul din mai sini şefi de echîj)ă sau brigăzi sau... pe jos. Pe lingă faptul că ce­ cil mai curînd.
încep lucrul liindcă n-au asigurate Spuneam că materialele parcurg şi Vulcan. Vreau să mă refer la modul care se eschivează, lipsesc din di­ tăţenii plătesc în plus pentru cum­ Eslc dc datoria tovarăşilor din
verse motive dinlre oamenii pe care-i
pregălirile coresj)unzătoare. lu gene­ drumul din depozite la punctele de cum pot influenta normalorii. in bine conduc Noi îi numim pe aceşlia părarea unor produse (fie chiar şi conducerea O.C.L. mixt Brad şi a
sau in rău, realizarea normelor In
ra). maiştrii n-au imprimai şelilor de lucru. La noi, in multe cazuri, merg primul rind trebuie să afirm că nor- „Ş tiţi cit ajută „plimbăreţi". Doi dinlre ei — Pavel ţigări) cile 3 lei (costul trenului), tovarăşilor din comitetul executiv
echipă obiceiul de n-şi lăsa lucrul pe un drum tare anevoios, din care maiorii au obligaţia să slea mai mult Pişcureanu şi Ştefan Dodoc, zidari, se pierde şi mult timp cu drumul. al sfatului popular orăşenesc de a
numai duj»ă efectuarea j»regătir:lor cauză se pierd mulle ore de muncă. timp pe teren. Acelaşi lucru se cere au rămas împreună cu ionnu|iile lor Locuitorii au cerut cu diferite oca­ rezolva in timpul cel inai scurt ce­
necesare muncii penlru a doua zi. In primul trimestru, din lijisa mijloa­ şi din partea alaşamentişlilor. Prinm sub norma slabililă. Fiind în biroul zii înfiinţarea unui punct mixt al rerea şi proinmerea cetăţenilor din
celor de iranspoit, materialele care utilajals? 80'/“
Neasigurarca unei temeinice asis­ trebuie să vadă cum intră oamenii la organizaţiei de parlid j)ot să spun că O.C.L, Răspunsul organelor in drept Şteampurile Vechi.
tente tehnice conduce la încălcarea au o mare pondere in construcţii cum lucru, să calculeze (lecadal ceea ce ne-am interesai îndeaproape do loa­
sini : cărămidă, nisip, balast, fişii,
disciplinei muncii, la abateri de ordin erau aduse pe şantiere din depozite realizează echipele. Împreună cu le echipele care mi\şi-au realizat nor­
tehnologic. cu greutate, cu inlirzieri uneori des­ maiştrii irebuie să organizeze puncte­ S-ar jmtea întreba cineva — şi-a mele. S-au trasat chiar sarcini mem­
brilor de )>artid, tehnicienilor de pc
le rle lucru, să urmărească componen-
Pentru existenta acestor neajun­ tul rlo mari. Acum, aceaslă problemă |u echipelor sau brigăzilor, să vadă dai părerea VALENTIN SMÂRĂN- şanlier să urmărească de ce anumite
s-ii mai remediat. Totuşi continuăm
suri trebuie să spun că se face vi­ ducă există front de lucru corespun­ DESCU inginerul şef adjunct al gru­ formalii de lucru nu-si realizează
să avem neajunsuri. In momentul (le normele, ce greulăli îolîmpină, pen­
novată şi conducerea grupului. Noi zător. Teoretic cam aşa trebuie să pului — ce legătură există mire
Ij|a nu dispunem de oameni care să se ¡olimpie. Practic însă... La noi a- utilaje şi realizarea normelor de tru co apoi să putem lua operativ mă­
n-am intervenit prompl iu elimina­ cesie rerinle se realizează şi nu prea. călre constructori ? Judecind mai surile necesare".
rea unor astfel de deficiente. Abia ia materialele (lin depozitul (Ic la Li- Mă refer aici îndeosebi la faptul că complex lucrurile se jroale *cons- A. OARGĂ
vezeni $i să le transporte pe şanti­
încopind din luna aj»rilie urmărim, la normalorii nu-şi desfăşoară activi­ lula că exislă o slriclă depen­ 1. TODORONI
ere; nu loale şantierele au un res­
primele ore alo dimineţii. cum se în­ tatea iu mod sistematic, că nu prea-si dentă intre muncitori (mă refer la şeful serviciului de organizare
cepe lucrul, cum sini organizate ponsabil care să se ocupe de apro- petrec timpul printre echipe şi bri- realizarea normelor) şi folosirea ju­ a muncii din T.R.C.H.
Multiplele răspunsuri primite din parlea cadrelor de )>c afirmaţiile interlocutorilor noştri Irebuie să fie privite cu zează normele : in colaborare cu maiştrii să creeze condiţii
şantiere, ni se par foarte concludente in problema cc nc-a multă seriozitate de către conducerea grupului de şanlicrc. reale penlru realizarea lor.
inleres.il. Prima scuză, pornită din dorinţa de a sc voala o Pentru remedierea situaţiei şi realizarea normelor stabilite, In viilor, organizaţiile de parlid au datoria să analizeze
anumită reahlalc. referitoare la timpul care n-a permis o se recomandă ca pe şantiere să se organizeze execuţia in periodic modul de organizare a muncii, ielul în care sc
execuţie in condiţii normale, cade. E adevărat ră şi condi­ lanţ. alîl pc verticală cil şi pe orizontală, să se stabilească realizează normele, să analizeze cauzele care îngre­
ţiile neprielnice de execuţie au influenţai. Dar, aşa cum au cit mai exact şi din limp necesarul de materiale, in funcţie unează munca oamenilor, luînd măsurile necesare. I ii
arătat cei care au răspuns anchetei noastre, (duzele sini de volumul lucrărilor ce se vor executa. Este indicai ca ne­ aceaslă direcţie Irebuie acţionai cu toată holărirca din două
mull mai multe. Faptul că nu s-a asigurai front dc lucru co cesarul dc materiale s.î fie judicios corelai cu graficele dc motive |)nncipa1c: realizarea normelor conduce la realiza­
rcspunzălor, că eprovizionarea cu materiale s-a făcut şi sc dare în exploatare a fiecărui obiectiv in parle. Penlru şan­ rea productivităţii şi producţiei planificate, la obţinerea unui
tace încă defectuos, că asistenţa tehnică lasă de dorii, iar tierele din Petroşani şi Pelrila, esle bine ca aprovizionarea cişliq cil mai ridicat al muncitorilor conslruclori.
utilajele nu sini folosite raţional, răspund la unison între­ cu materiale dc masă să se facă centralizai şi la limp. prin Deficienţele amintite de interlocutorii noştri nu reprczinlă
bării anchetei noastre, organizate pe şantierele din Valea grija personalului de la dejiozilul din Livezeni. numai ceva specific pentru grupul de şantiere din Petroşani.
Jiului. Considerăm că penlru situaţiile amintite o mare răs­ Vor trebui aplicate măsuri eficace şi )>e linia organizării Ele sc manifestă inlr-o proporţie mai mare sau inai mică şi
pundere poartă atît conducerile şantierelor, cit şi conducerea muncii. Iii acesl sens esle necesar să sc facă revizuirea în­ pe celelalte şantiere. Aceste cauze au determinat nercaliza-
grupului. Dacă exista mai mullă grijă faţă de rezolvarea de­ cadrării brigăzilor şi echipelor aslfel incit categoria medie rca planului valoric şi chiar alli indicatori, în primele luni
ficienţelor semnalate, cu siguranţă că situaţia era cu (olul dc încadrare să fie cît mai apropiată de categoria medic a ale anului 1065, la nivel de Irust. Tocmai de aceea conduce­
alta. Este destul de regretabil şi faptul că deşi situaţia amin­ lucrărilor ce urmează să se execute, vor trebui să se liehi- rea trustului va trebui să-şi îndrepte atenţia spre lichidarea
tită s-a cunoscut, nici organizaţiile dc parlid dc pe şantiere deze formaţiile mici de lucru prin comasarea acestora, să se lor cil mai urgentă. Măsurile sc impun a sc lua grabnic de­
n-au luat măsuri eficiente. extindă sistemul de plată a muncii în acord global şi la lu­ oarece nu va mai trebui să se reediteze situaţia din anul
Ne aftăm înlr-o perioadă dc execuţie destul de bună. crările de insfataţil electrice, sanitare şi de încălzire. Iii trecut cînd, lot datorită unor lipsuri de natura celor discu­
Acu:-.i, pe şantiere munca se poale desfăşura în condiţii din acelaşi timp normalorii vor trebui să stea mai mult pc teren, tate în rindurile dc inai sus, nu s-a putut realiza planul
cele mai corespunzătoare. Lipsurile semnalate pină acum, să urmărească îndeaproape modul cum muncitorii îşi reali­ valoric şi lizic încredinţat trustului.
CONTEMPLIND NATURA’