Page 48 - 1965-05
P. 48
fcjgJä Drumul ¡socialismului NR. 3227
Comunicat
PE SCURT
norvegiano-
iugoslav
MOSCOVA. — La invitaţia Uni
OSLO 14 (Agerpres). — unii Asociaţiilor sovietice de prie
In comunicatul dat publicităţii Ia tenie şi rela|ii culturale cu ţările
Oslo cu privire la vizita oficială a străine şi Institutului de relaţii
Lucrările Comisiei O.N.U. DEZBATERILE SANTO DOMINGO Broz Tito în Norvegia se arată că in soviclo-americanc, la 14 mai a so
preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, Iosip
sit la Moscova Cyrus Ealon, frun
cursul convorbirilor care au avut loc
cu acest prilej s-a făcut un schimb de taş al vieţii publice şi reprezen
tant al cercurilor dc afaceri din
pentru dezarmare CONSILIULUI Agravarea crizei dominicane păreri în legătură cu problemele re S.U.A., împreună cu familia şî cu
laţiilor dintre cele două ţări şi în le
gătură cu situaţia internaţională. un grup de persoane. au sosii
VIENA. — Vineri
Cuvîntul reprezentantului R.P. Romane DE SECURITATE SANTO DOM1NGO 14 (Agerpres). dali americani au fost omorîţ». Nu se xistă posibilităţi largi pentru dezvol Vicna secretarul de slat al S.U.A.,
Cele două părţi au constatat că e-
cunosc pierderile Insurgenţilor.
Noi elemente de tensiune surveni
te în cursul nopţii de joi spre vineri întrevederile trimisului special al tarea comerţului şi a colaborării e- Dean Rusk, şi ministrul aîaccrilor
externe al Angliei, Michael Stc-
NEW YORK 14 (Agerpres). — flict, soarta păcii generale este pusă NEW YORK 14 (Agerpres). — au agravat şi mai mult situaţia preşedintelui Johnson, fost ambasa conomice dintre R.S.F.I. şi Norvegia. wart, penlru a participa la mani-
Lo New York îşi continuă lucrările în pericol“. După ce reprezentanţii Uniunii So din capitala Republicii Dominicane, dor al S.U.A. la Santo Domingo, John S-a constatat că acordul cu privire testările organizate cu ocazia ce
Comisia de dezarmare a Organizatei Reprezentantul român a declarat că vietice şi Franţei (NT. Fedorenko şi Sanlo Domingo. Cinci avioane oare Martin, şi ale celorlalţi membri a» la desfiinţarea vizelor, încheiat intre lei de-a 10-a aniversări a semnă
Naţiunilor Unite. In şedinţa din 13 R. P. Română se pronunţă în mod respectiv Roger Seydoux) au cerut au decolat de pe baza de la San Isidro Comisiei O.S.A. cu reprezentanţii păr cele două ţări în 1964, contribuie la rii Tratatului dc stat cu Austria.
mai a luat cuvîntul reprezentantul Re constant pentru interzicerea şi dis Sn şedinţa de joi a Consiliului de au bombardat şi mitraliat în mai ţilor in conflict nu au dus pînă în înlesnirea contactelor dintre popoa
publicii Populare Române, ambasado trugerea armelor nucleare şi, ca un Securitate să fie admisă participarea multe rînduri poziţiile deţinute de prezent la nici un rezultat. rele Iugoslaviei şi Norvegiei. MOSCOVA. — La 14 mai. An
rul Mihaii Haşeganu. prim pas în această direcţie, pentru lui Ruben Brache (reprezentantul Re insurgenţi, obiectivul principal al a- Guvernul Caamano, menţionează a- Cele două părţi, se arată in comu drei Gromiko, ministrul afacerilor
Reamintind condiţiile internaţiona asumarea de către state a angajamen publicii Dominicane, desemnai de gu tacului lor foind postul de radio a- gentia France Presse, care deţine un nicat, îşi exprimă îngrijorarea pentru externe al U.R.S.S., care a făcut
le în care Comisia de dezarmare işi tului de a nu folosi cel dintîi această vernul constitutionalist al colonelului flat în mina insurgenţilor. In cursul vast sector al oraşului şi este bine înrăutăţirea situaţiei internaţionale in o vizită oficială în R. P. Ungaria, a
desfăşoară lucrările, vorbitorul a a- armă. Caamano), la lucrările acestui con acestor raiduri s-au înregistrat morţi aprovizionat cu arme şi muniţii, are unele regiuni ale lumii şi sini de pă părăsit Budapesta plecînd la Vie-
râtat că aceasta „trebuie să deter El a arătat, totodată, că R. P. Ro siliu, atît reprezentantul Marii Bri şi rănii». Unul din avioane a fost do o poziţie mult mai puternică1 decit rere ca toate conflictele dintre state na. La invitaţia guvernului au
mine o sporire a spiritului de răs mână acordă importanta cuvenită şi tanii cît şi cel al Statelor Unite (lor borîl. adversarii săi: să fie rezolvate pe cale paşnică. Co striac, A. Gromîko va participa la
pundere cu care sint privite discuţi altor măsuri care ar putea contribui dul Caraeon şi respectiv Adlai Ste Pe de altă parte, puternice schim municatul subliniază necesitatea pro festivităţile prilejuite de împlini
ile din acest for, o creştere a efor la destinderea încordării, la stabilirea venson) s-au opus. buri de focuri s-au produs între for Agenţia Associated Press informea movării coexistenţei paşnice şi cola rea unui deceniu dc la încheierea
turilor in vederea eliminării focare unui climat de încredere în relaţiile Preşedintele Consiliului de Securi ţele insurgenţilor şi trupele america ză, la rindul său, că ministrul apă borării constructive dintre statele cu Tratatului de stat cu Austria.
lor de nelinişte care tulbură atmosfe dintre state, creînd astfel premisele tate, R. Ramani (Malayezia), s-a opus, ne, care au depăşit zona de demarca rării în guvernul lui Caamano, Ra- orînduiri politice şi sociale diferite.
ra internaţională". necesare dezarmării generale. de asemenea, invitării reprezentantu ţie şi au încercat să pătrundă dinco mon Manuel Monles Arache, a acu KHARTUM. — Primul ministru
M. Haşeganu a exprimat regretul şi O importantă deosebită ar avea în lui guvernului constitutional Caama. zat trupele americane că au violdt a- sudanez, Khalifa, a făcut cunoscut
reprobarea opiniei publice din Româ condiţiile actuale realizarea unor a- no, invocînd un regulament procedu lo de „zona de securitate". Trupele cordul de încetare a focului, surve că nu intenţionează să facă nici o
nia fată de acţiunile agresive de li semenea măsuri ca retragerea trupe ral al Consiliului. americane care înaintaseră cîtiva zeci nit la 5 mai, şi au încercat să ocupe R.P. Chineză a efectuat schimbare in guvernul său. In a-
pul celor din Vietnamul de sud şi lor şi lichidarea bazelor militare de Următoarea şedinţă, lo propunerea de metri in zona ocupată de insur uzina electrică aflată în apropierea ccst iei ministrul informaţiilor,
Republica Dominicană, acţiuni care pe teritorii străine, desfiinţarea blo delegatului francez, trebuia să aibă genţi au fost respinse pe poziţiile ini zonei americane: „Nu încape îndoia o nouă explozie atomică Salch Mahmud, exclus din Parti
dau naştere la locare de încordare în curilor militare. loc viner.i la orele 19 g.m.l. Intre timp, lă, a declarat Ramon, că nu mai pot dul naţional unionist, nu va fi în
lume, tind să ¡năbuşe mişcarea de c- M. Haşeganu a declarat că este ne ministrul de'externe din guvernul Ca ţiale ca urmare a unei riposte puter ii tolerate mult timp asemenea acţi PEKIN 14 (Agerpres). — locuit din funcţia sa aşa cum a ce
liberare naţională a popoarelor, şi iu cesară restabilirea de urgentă a drep amano, Jottin Cury, a trimis Consi- nice. In cursul acestor ciocniri dintre uni de violare a acordului dc ¡nec rut conducerea P.N.U. După cum
acest fel înrăutăţesc situaţia interna turilor legitime ale R. P. Chineze „în- siliului de Securitate şi secretarului insurgenţi şi interventionişti, doi sol- tare a focului”. Inlr-un comunicat transmis de a- s-a mai anunţai, Saleh Mahmud
ţională. trucît este de neconceput rezolvarea general al O.N.U o declaraţie în care gentia China Nouă sc anun|ă că la s-a declarat fn favoarea naţionali
„Republica Populară Română — a cficacc a problemelor dezarmării în se arată că oraşul „Santo Domingo 14 mai în R. P. Chineză a fost efec zării companiilor şi băncilor străi
spus vorbitorul — este profund inte lipsa uncia dintre puterile nucleare“. este scena unor evenimente tragice tuată o a doua explozie atomică. ne din Sudan, motiv penlru care
resată in însănătoşirea climatului po „Delegaţia română — a spus în în şi că se află în pericol iminent de a Conferinţa interamericană Comunicatul subliniază că „R. P. a fost înlăturat din rtndurile Parii
litic internaţional şi statornicirea , u- cheiere reprezentantul R P R. — este fi distrus“. Documentul menţionează Chineză dezvoltă arma nucleară ex dului naţional unionist.
ncr relaţii de înţelegere şi rooperarc gata să participe la o dezbatere con atit atacul aerian asupra postului de clusiv în scopuri de apărare şi nu va
intre state, în eliberarea tuturor po structivă o problemelor dezarmării şi radio, cît şi poziţia de luptă luată de extraordinară a fost amînafă fi niciodată prima care să folosească LONDRA. — La Londra s-a a
poarelor de coşmarul unei conflagra îşi va aduce contribuţia la găsirea u- trupele americane din Santo Domingo. armele nucleare. Poporul chinez spe nunţat că la cererea guvernato
ţii nucleare, în schimbarea unei si nor căi şi mijloace care să contribuie Arătînd că atacurile aeriene au fost RIO DE JANEIRO 14. Corespon Explicaţia oficială pretinde că mo ră sincer că nu va avea loc nicio rului insulelor Mauritius. John Re-
tuaţii internaţionale în care, ori de la progresul negocierilor în acest do întreprinse de la baza San lsidro „con dentul Agerpres, V. Oros, transmite: tivul aminării ar fi de ordin procedu dată un război nuclear”. nnie, un contingent de trupe bri
cile ori şi oriunde izbucneşte un con meniu”. trolată de forţele americane de ocu Organizaţia Statelor Americane a ral, inrlrucît astfel s-ar evita tinerea „Guvernul şi poporul chinez — se tanice a părăsit Adenuf fndreptin-
paţie“, documentul adaugă că „a- liotărît ieri amînarea, practic pe timp simultană a conferinţei de la Rio cu spune în comunicat — voi lupta, ca du-sc spre Port Louis penlru „men
ceasta înseamnă că atacurile aeriene nedeterminat, a conferinţei inlernme- reuniunea consultativă ministerială a şi pînă acum pentru realizarea telu ţinerea ordine»" în această colonie
SESIUNEA O. S. au fost făcute, în cele din urmă, cu ricane extraordinare, care urma să O.S.A. de la Washinglon, convocată totale a armelor nucleare". britanică. In acest iei. trupele bri
lui nobil al interzicerii şi distrugerii
consimţămîntul forţelor Statelor Uni
să examineze evenimentele din Re
înceapă pe data de 20 mai la Rio dc
te sau la ordinul acestora“. In con Janeiro. S-a stabilit ca în 60 de zile publica Dominicană. In realitate, C.C. al P. C. Chinez şi Consiliul de tanice intervin în mod direct in
cele două
conflictul care separă
tinuare, documentul arată că O.S.A. S.U.A. au făcut totul să amine confe Stat al R. P. Chineze au adresat fe naţionalităţi ale insulelor— creolii
— Intervenţia şefului delegaţiei rom ane — „este incapabilă să rezolve situaţia să se fixeze un nou termen. Decizia rinţa, fiindcă nu doreau încă un pri licitări militarilor, lucrătorilor, tehni francezi şl hinduşii.
din Republica Dominicană şi să sc a fost prezentată sub forma unei re lej de confruntare cu ţările care con cienilor. oamenilor de ştiinţă şi în-
GENEVA 14. — Corespondentul A- pendente în primul rînd de dezvolta opună cererilor Statelor Unite'*. zoluţii adoptate de către Secretaria damnă intervenţia armată a S.U.A. in Iregului personal care a contribuit la WASHINGTON. — Congresul
gerpres, Horia Liman, transmite: rea economică şi socială a ţărilor Ca urmare, Consiliul dc Securitate tul general al O.S.A. Republica Dominicană. realizarea cu succes a experienţei. S.U.A. a trimis preşedintelui John
Luind cuvîntul la discuţia asupra care trebuie să asigure mijloacele s-a întrunii vineri dimineaţa înlr-o son spre aprobare proiectul de le
raportului expus de dr. Candau, di materiale necesare. El a scos în cvir sesiune urgentă pentru a relua dez ge privitor la aderarea Statelor U-
rector general al O.M.S., şeful dele denlă faptul că in tara noastră pro baterile privind Republica Dominica nite la acordul internaţional asu
gaţiei române, dr. Ion Moraru, a gramele sanitare au fost adaptate con nă. unde situaţia se caracterizează, ANGLIA : OßMDZfltfsa eosiserv a t o a r e olfoţiae pra cafelei încheiat fn 196Z Pină
subliniat că pacea şi securitatea în diţiilor specifice şi armonizate cu pro potrivit agenţiei France Pressc, „prin- acum, 57 de ţări au ratilicat acest
lume silit condilii indispensabile pen gramele generale dc dezvoltare e- Ir-o reluare a luplelor“. După cc pre acord menit să stabilizeze şi să
tru viata şi sănătatea popoarelor, că ccnomică şi socială. şedintele Consiliului a dat citire de stD ccese î&i a l e g e r i l e m u n ic c p a le reglementeze preţurile cafelei
salvgardarea lor constituie o sarcină Dalele prezentate dc şeful delega printr-un sistem mondial de cote
primordială pentru toii membrii or ţiei române, cu privire la randamen claraţiei guvernului Caamano la pro LONDRA 14. — Corespondentul A- considerate sigure. Ziarele scriu că cîşligurilor dc voluri de către un dc export stabilit de Organizaţia
ganizaţiei. tul asistentei medicale in R. P. Ro punerea Iordaniei, Malayeziei şi Coas gerpres, L. Rodescu. transmite: controversele laburiste apărute în ul partid de la altul do-a lungul anilor Internaţională a Calele» — ICO.
Ocuplndu-se de problema maladii mână, specializarea personalului me- tei de Fildeş, Consiliul de Securitate Incepînd de luni si închcindu-se tima vreme în problema naţionaliză a fost întotdeauna un lucru privit
lor transmisibile — preocupare de dicosanitar, acţiunile complexe dc a adoptat în unanimitate o rezoluţie sîmbătă, în Anglia şi Walies conti rii otelului ar fi influenţai voturile cd normal. In sprijinul acestui argu GENEVA. — Adunarea genera
seamă a OM S. — vorbitorul a ară prevenire şi combatere a maladiilor nuă să se desfăşoare alegerile mu din regiunile metalurgice ale tării, ment ci amintesc, de pildă, cifrele lă a Organizaţiei Mondiale a Să
tat că programele sanitare sint de cronice au suscitai un viu interes. care exprimă profundul interes al nicipale penlru 2.582 de locuri de con unde in general laburiştii au suferii alegerilor municipale din 1963, cînd nătăţii a aprobai joi un buget de
Consiliului fată de evenimentele din
silieri. Rezultalele de joi. cînd s-a pierderi. laburiştii au cîştigat 554 de locuri, iar 42.442.000 dolari penlru viitorul
Republica Dominicană şi cere înceta votat in majoritatea oraşelor, permit Alegerile municipale sini conside conservatorii au pierdut 550 dc lo an financiar. Noul buget al O.M.S.
Noi acte de agresiune împotriva rea imediată a focului. Rezoluţia in conturarea unui tablou general care rate ca un fel de „repetilie genera curi, în timp ce la putere se afla un este cu aproape 3.000.000 de dolari
vită, de asemenea, secretarul gene se arată defavorabil partidului labu lă" electorală şi tocmai de aceea re guvern conservator. mai mare dccil cel dc anul acesta.
In ceea ce-i priveşte, conservatorii
R. D. Vietnam ral ăl O.N.U. să trimită, ca o măsură rist. Ziarele subliniază în titluri mari zultatele amintite sînt interpretate ca văd in aceste rezultate o tendinţă LEOPOLDVILLE. — La Leopold
pe primele pagini cîşligul net de 552
partidului
o scădere a nopularilălii
urgentă, un reprezentant al său în favorabilă lor şi şi-au manifestat de
HANOI 14 (Agerpres) — lual, împreună cu forte aeriene ame de locuri al conservatorilor în timp laburist. viile a fost semnat un acord pe
Misiunea dc legătură a înaltului ricane, operaţiuni provocatoare în Republica Dominicană, care apoi să ce laburiştii au înregistrat o pierde In cercurile laburiste, insă, silua pe acum intenţia de a o folosi ca un baza căruia Statele Unite vor a-
comandament al Armatei populare dc largul coastelor nord-vietnameze. prezinte un raport In Consiliul de Se re netă de 377 de locuri şi liberalii tia este considerată mai puţin dra semnal încurajator penlru o ofensivă corda Congoului un împrumut in
eliberare din Vietnamul de sud o curitate asupra situaţiei actuale. Do de 174 de locuri. puternică antilaburislă în Parlament. valoare dc 15 milioane dolari. în
adresat Comisiei internaţionale de cumentul cere tuturor părţilor inte Semnificativ este faptul că labu matică. arălîndu-se că. de fapt, în a- Se crede că atacul conservator va în cadrul programului dc ajutor ame
supraveghere şi control din Vietnam După primele rapoarte, în cursul resate din Republica . Dominicană să riştii au cedat conservatorilor contro lcgerile municipale sint prezente de cepe chiar de luni, cînd Camera Co rican penlru Congo.
o scrisoare de protest împotriva unor atacurilor din 12 mai forţele locale lul in consiliile municipale din 23 de obicei probleme de ordin local şi nu munelor urmează să examineze în
noi acţiuni agresive ale forţelor a- ale Armalci populare de eliberare au coopereze cu reprezentantul secreta localităţi, printre care şi oraşe mari, pe scară naţională, şi că succesiunea amănunt noua lege a bugetului. CIUDAD DE MEXICO. — A luai
mericane şi sud-vietnameze. doborît două avioane americane şi rului general, pentru ca acesla să-şi ca Portsmouth, in care laburiştii de sfârşit dezbaterea generală în ca
La 13 mai, avioane americane şi au avariat numeroase alte avioane. poată îndeplini misiunea cu succes. ţineau de multă vreme majorităţi drul celei de-a 11-a sesiuni a Co
sud-vietnameze au bombardat şi mi misiei Economice O.N.U. penlru
traliat în mai multe rinduri nume In problema cipriotă America Latină fCEPAL) la care
roase teritorii populate din provin au luat parte 43 de delegaţi şl ob
ciile Nghe An şi Ha Tinh, precum şi servatori din ţări lalino-amcric.»
insula Con Co, din nordul zonei de Convorbirile gr eco-tur ceşti de la Londra
ne şi din alte regiuni ale lumii.
militarizate. A fost doborîl un avion.
Alte grupuri de avioane au efec STOCKHOLM. — Ziarul suedez
tuat zboruri provocatoare şi de recu ATENA 14. — Corespondentul A- sub preşedinţia unei torte persoane „Expresen", care a furnizat recent
noaştere deasupra altor teritorii ale gerpres, C. Alexandroaie, transmite: neutre. Partea turcă are obiecţii se informaţiile ce au permis poliţiei
R.D. Vietnam. In aceeaşi zi, numeroa Presa ateniană de vineri a anun rioase fată de orice procedură în care să aresteze ciţiva membri ai unei
se nave dc război ale flotei a 7-a au JAPONIA. — La ţai că, după convorbirile de joi sea O.N.U să aibă vreun rol, preferind organizaţii neonaziste suedeze, a
pătruns in Golful Bac Bo şi au efec- Tokio a avut loc ra dintre ministrul de externe al Gre ca orice înţelegere să aibă un carac relevat joi că „luhrerul" acestei or
de. curind o de ciei, Costopoulcs, şi colegul său turc ter pur bilateral". ganizaţii, Bjoern Lundahl. era
monstraţie de pro Tsîk, s-a anunţat că cele două păr|i Din Nicosia, corespondentul ziaru membru al Ku-Klux-Klanului. Zia
test împotriva po au constatat cu satisfacţie evoluţia lui „Avghi" anunţă că, potrivit unor rul a publicat în facsimil carnetul
liticii americane în favorabilă a acestui prim contact gre- surse demne de încredere, N.A.T.O. lui Lundahl de aderare la Ku
Vietnam, Ia care au co-turc şi au hotârit ca el să continue a întocmit un nou plan de pacificare Klux-Klan, semnat dc către Ifora-
S P O R T luat parte peste pc- cale diplomatică obişnuita, adică a insulei. Acesla prevede ca afaceri cc Slierman Miller şi prin care »
de persoa
15.000
prin intermediul ambasadorilor de la
se conferea titlul dc „mare dra
le externe şi de apărare ale Ciprului
ne. S-au produs in
cidente violente in Ankara şi Atena ai celor două ţări. să intre în competenta Greciei — re gon" in „clanul nr. 1”.
In cursul Sntîlnirii s-a hotârit, de ase
gele Greciei urmind să fie. conside
tre demonstranţi şi menea, ca viitoarele convorbiri să rat şi ca rege al insulei — să se TEL AVIV. — La frontiera din
A VI A ETAPA A CURSEI PÂCU
poliţişti. Cîtiva po privească nu numai problema Cipru instaleze Sn Cipru un regim de auto tre Siria şi Izrael au izbucnit joi
PRAGA 14 (Agerpres). — liţişti au fost ră lui, dar şi ansamblul relaţiilor dintre nomie internă sub un guvernator lo noi incidente între trupele celor
Cea de-a 6-a etapă a „Cursei niţi. iar în rindul cele două tari. cal, să se predea Turciei o bază mi- două ţări. A avut loc un susţinui
Păcii“ Berlin-Praga-Varşovia s^a demonstranţilor au „Convorbirile greco-turccşti de la lilarâ pentru o perioadă de 50 de ani, schimb de focuri de artilerie.
disputat ieri pe traseul Hlumec— tost operate ares Londra — scrie oficiosul proguverna- una din cele două baze militare bri
Pardubicc, contra cronomelrului tări. menta) „To Vima”, — au luat sfirşit tanice să fie transformată în bază a CANBERRA. — Robert Meuzies,
individual. Startul s-a dat din mi IN FOTO: As fără a Îi siguri dacă cele două părţi N.A.T.O., strămutarea populaţiei de primul ministru al Australiei, a
nut în minut, în ordinea inversă pect de ta demon vor putea ajunge la un acord asu origine turcă în anumite canioane făcut joi o declaraţie in care ^ .
a clasamentului etapei a 5-a. Din straţie. pra creării mecanismului special pen special constituite. anunţat că Australia se opune d.\
cei 98 de alergători care şi-au mă lru continuarea şi promovarea con In declaraţiile sale recente, pre cutării problemei indeponderT.,
surat forţele pe distanta de 54 de tactelor lor. După cum reiese din de şedintele Makarios a subliniat, insă, Rhodesici de sud la Conferinţa
kilometri cel mai bun rezultat l-a claraţii, partea turcă nu a acceptat faptul că guvernul cipriot este holâ- primilor miniştri ai Commomvcdlt-
obţinut polonezul Rajumund Zie- contrapropunerea greacă potrivit că rît să respingă orice fel de planuri hului. cc urmează să aibă loc luna
linski. El a realizat ]hl6’49'\ fiind sau propuneri care ar veni în con viitoare, la Londra.
urmat la 7 secunde de Peschel. reia acest mecanism trebuie să fie tradicţie cu interesele fundamentale
Surpriza etapei nu a fost atit vic constituit din reprezentanţii perma ale poporului cipriot şi ar servi in NEW YORK. — In oraşul De
toria lui Ziclinski, cotat de altfel nenţi au celor două ţări la O. N. U. terese străine. mopolis. statul Alabama. a avut
ca un bun alergător de contratimp, loc miercuri o demonstraţie in
ci abandonul Jui AJexei Petrov, sprijinul respectării drepturilor ci
purtătorul tricoului galben. După importante probleme de fiziologie maritime de nord, navigaţia pe a- vile ale populaţiei de culoare. In
30 de kilometri de cursă. Petrov, — problema prelucrării in creier ceastă cale va începe cu circa două ❖ V. N. TERESKOVA DISTINSA fost găsit un om mort, iar la un cursul demonstraţiei a intervenit
suferind de furunculoză, nu a mai ß e a diferitelor informaţii provenite săptămîni înaintea termenului o- C U PREMIUL ..GALABERT” spital de la periferia Romei a fost poliţia, care a arestai 15 tineri.
putut continua întrecerea . din mediul exterior. Nu este exclus bişnuit. Ea va fi deschisă de spăr adus de un călugăr un rănit des
Ciclistul român Constantin Du- ca semnalele luminoase să permită gătorul de gheată „Lenin" şi de In timpul vizitei pe care o efec pre care acesta a spus că a fost NAIROBI. — Ministerul Aface
mitrescu s-a clasat pe locul 7 la „să vadă“ activitatea unui creier alte spărgătoare de gheată sovie tuează fu Franţa, Valentina Niko- călcat de urr automobil. Ulterior rilor Exlernc al Kenyei a trans
r o i” fată de învingător. Deşi a viu care gindeşte. tice, care vor ieşi să înfrunte ghe laeva-Tereşkova a fost distinsă cu s-a descoperii că rănitul, Erme- mis la posturile dc radio o decla
astro-
premiul „Galabert" pentru
beneficiat de o „plecare" bună, ♦ N O I CERCETĂRI ţurile la începutul lunii iunie. nautică. Premiul francez „Gala negildo Foroni, se bătuse de fapt raţie în care se arată că guver
Dumitrescu a marcat un Timp mai IN D O M E N IU L bert" a fost instituit In anul 1957 lingă zidul minăstirii cu şoferul nul Angliei trebuie să anuleze
slab decit ¡1 recomandase perfor C HEM ILUM INESCENTEI * FESTIVALUL .PRIMĂVARA In acest an, navele sovietice vor pentru stimularea celor mai remar Pierino Scaii, pe care il omorîse. constituţia din I9G1 a Rhodcsiei dc
mantele sale în acest gen de intre- ! LA PRAGA" transporta în porturile situate pe cabile succese in cucerirea şi ex EfecLuind cercetări la mîiiăstire, sud, să nu recunoască rezultatele
ceri Totuşi, in ultimele două zile I Oamenii de ştiinţă de la Univer In capitala Cehoslovaciei a înce litoralul nordic al Uniunii Sovie plorarea Cosmosului. poliţia a descoperit cantităţi mari recentelor alegeri ialsiiicalc. sâ
de ţigări străine.
Dumitrescu a făcut un efort se- I sitatea de Stat din Moscova au e- put tradiţionalul festival „Primă tice cu zece la sută mai multe măr Cosmonautului A Nikolaev i-a instituie sancţiuni economice îm
rios de a recupera minutele pier- I fectuat noi cercetări in domeniul vara la Praga“. Festivalul, care se furi decit anul trecut. In afară de fost luminată o medalie pentru potriva regimului rasist al lu> |
dute in etapa a 3-a, reuşind un I chemiluminescentei — emisiune va încheia la 11 iunie, oferă anul aceasta, pe calea maritimă dc nord zborul cosmic efectuat. <► SECETA CUM PLITĂ Srailli, să recurgă, ca măsură ex
salt de 30 de locuri spre fruntea I foarte slabă de radiaţii luminoase, acesta un bogat program, cuprin spărgătoarele de gheaţă vor con LA M IL A N O tremă, la intervenţia militară if
clasamentului. Reprezentantul nos- I care însoţeşte unele reacţii chimice. zând 47 concerte, dintre care 8 con duce spre fluviile Obi, Lena, Eni- De patru luni, provincia Milano Rliodcsia dc sud şi să recunoască
tru se află acum pe locul G la I Printre altele, ei consideră posibil sei şi altele circa 100 de nave flu * C O N TR A B A N D A C U ŢIGĂRI este cuprinsă de o secetă cum nu guvernul în emigraţie al popu
4*28", in urma lui Lebedev, noul I ca, pe baza semnalelor luminoase certe de muzică de cameră, şi 26 STRĂINE s-a mai înregistrat din anul 1938. laţiei africane din Rhodesia de sud
lider al clasamentului. din interiorul organismelor vii, să reprezentaţii de operă. Programul viale pentru navigaţia pe aceste Ageufia ANSA relatează că poli (cînd acesta va fi creat).
Clasamentul general individual: j se detecteze tumorile maligne, să cuprinde, de asemenea, tin mare mari artere siberiene. ţia şi agenţii gărzii financiare Confederaţia agricolă a cerut uti
lizarea tuturor resurselor de apă
I. Lebedev (URSS) 2. Swerts (Bel se urmărească evoluţia lor înregis număr de prime audiţii, printre din Roma cercetează în prezent un LA PAZ. — Reprezentanţi» sin
gia) la 2*07"; 3. Zielinski (R.P.P.) trarea chemiluminescentei a şi per care lucrări de Prokofiev, Hinde O VICTIMELE C IC LO N U LU I caz deosebit de contrabandă. Este din regiune pentru a se proceda la dicatelor muncitorilor mineri, si-
la 2*15'*; 4. Peschel (R.D.G.) la mis să se vadă cum apar in pro mith şi Lutoslawsky. DJN PAKISTAN irigarea terenurilor Apele Podu derurgişti. constructori. cadrelor
2,43*,; 5. Springel (Belgia) la 3*53"; cesul proliferării maligne „inhibi Baritonul român N. Herlea, artist vorba despre contrabanda cu ţi lui sint atit de scăzute incit nu se didactice şi personalului sanitar
gări străine, în care sînt implicaţi
6. C. Dumitrescu (R.P.R ) la 4*28" torii cancerigeni“ (substanţe care al poporului, va apare in spectaco Potrivit rapoartelor publicate de şi călugării minăstirii din Albano, mai poate pescui Datorită acestui din Bolivia au încheiat un pact
etc. încetinesc reacţiile chimice) şi cum lul cu opera „Don Carlos" de autorităţile pakistaneze, numărul fapt s-a observat un fenomen ne- intersindical, care prevede coordo
dispar ei in citeva zile prin admi Verdi victimelor provocate de puternicul localitate aflată la 30 kilometri de maiintilnit pînă acum : peştii se narea acţiunilor de luptă în apă
nistrarea unor preparate chimiole- Roma. In apropierea minăstirii a mănîncă intre ei rarea cererilor de mărire a sala
L O T O C E N T R A L rapice anticanccroase. ♦ N AVIG A ŢIA PE TRASEUL ciclon care s-a abătut asupra re riilor şi a altor revendicări. Po
Există temeiuri să se presupună C ĂII M ARITIM E DE N O R D giunilor orientale ale Pakistanului trivit prevederilor acestui pact.
La tragerea Lolo-ccntral din 14 că şi activitatea sistemului nervos VA ÎNCEPE ÎNAINTE se ridică la cel puţin 500 de morţi muncitorii din toate sectoarele vor
mai 1905 au fost extrase din urnă ur central este însoţită de o lumines- DE TERMEN şi mai multe mii de răniţi. Nu a declara greve de solidaritate în ca
mătoarele numere: cenţă foarte slabă. Dacă această m r e iu f im f e n i zul in care într-unul din aceste
C8 34 21 8 G9 53 26 II 83 43 ipoteză se va confirma, cercetătorii Cu toate că gheţarii blochează fost stabilită pînă acum suma glo sectoare va înceta lucrul.
Premii suplimentare: 43 39 79 vor putea aborda rezolvarea unei frică o bună parte din traseul căii bal ă a pagubelor materiale.
Pond de premii: 909.S42 Ici.
Rr»daclia şl administraţia ziarului: 6tr. Dr, Pelru Groza nr. 25, telefon 1588, 1275, 1585, 2070, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul» întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva. 40.065