Page 50 - 1965-05

Pag. 2 Drumul socialismului NR. 3223

CALEIDOSCOP

O viaţă plină plus 10 grade. In felul acesla, ci au
confiimat descojierirea Iui Curii*. Pe
baza observaţiilor din timpul mm-
de evenimente fragierilor s-a ajuns la concluzia că
slind mai mult timp in apă la o tem­
* * T * T ^ T TïïH peratură de plus 4.4 grade. 50 la
Seicul Mohammed Ibrahim, in suta din oameni mor. La o tempera­
virslă dc ISă de ani, este considerat tură de plus 0,1 grade, se poaln re­
in albumul E T E M M S I M E R I A o „istorie vie" a Egiptului. Născut zista 75 de minute. Viteza do rărim
eslc individuală si depinde în pri­
în 1810, el a urmat cursurile vesti-
mul rind de grosimea stratului de
tei Academii din Cairo. A fost mar­
tor sau chiar a participai la unele grăsime de sub piele şi de antre­
cvenimenie islorice vestite, despre nament.' |
care aflăm numai din manuale şi In condiţiile cînd acţiunea fr *i-
Academicianul M. Korjev. arhitect
de caricaturi Rînduri peisagist principal al oraşului Mosco­ 7ă prof. dr Ştefan Bealobok, directo­ unică în România. Mulţumesc colegi enciclopedii. Jui durează peste 12 om, Icmpc.r-
lor dcndrologi români pentru primi
rul Institutului de dcndroloqic si po-
lura corpului scade treptat. O ase­
In limpul vieţii sale, el a fost dra­
va, sublinia că „această bogată co­
rea caldă şi călăuzire. Pentru muu
neze. Spre surprinderea mea am pu­
lecţie dendrologică e uimitoare şi re­ mologii' al Academiei de Şliinle Polo­ ca lor dc cercetare în viilor şi in goman {tălmaci) al sultanilor, aghio­ menea răcire se obţine pe o vreme
foarte rece, chiar dară omul exlc
tant al întemeietorului Egiptului mo­
dinir-o carie prezintă o adevărată comoară din tut să constat o colecţie foarte boga­ activitate«! de îmbunătăţire a arbori; dern, Mohammed Aii Paşa, şi prieten bine îmbrăcat, dacă muşchii lui nu
ta si că,, alil parcul cil şi arborctelc
punct do vedere al speciilor şi virs-
turnului le doresc mult succes". Sein
sini puşi în. mişcare. încălzirea în
al cunoscutului filozof arab Moham­
nează Tolli Imbre — Academia ma
tci plantelor". Peisagistic, nrbonMu-
sini refăcute pc baza celor mai mo­
muj simermn reprezintă „un ihonu- derne metode care corespund alil din qlnară de ştiinţe a U.P. Ungaria. med Abdu A participat, dc aseme­ asemenea cazuri, Irebine făcută,
după unii autori, treptat, iar dună
nea. la prima răscoala arabă împo­
de impresii ment national in arta parcurilor, in punct de vedere ornamental, (il şi uimi care slrăbat în fiecare an aleile triva dominaţiei britanice — sub alţii, dimpotrivă, cit moi repede.
Din zecile dc mii de vizitatori ano
care cadrele tinere dc dendroloqi şi
ecologic. Metodele folosite
pentru
Moartea survine alunei cind tem­
arhitecţi îşi pot îmbogăţi cunoştinţele conducerea pepinierelor sini dintre parcului din Simeria, mulţi lin să con conducerea lui Orabi Pasa, în IUBI. peratura corpului scade sub 24—25
dintre
Acestea sini numai citeva
şi ridica măiestria". cele inai bine studiate, în aşa fel ca semneze în cartea de impresii păre grade.
Printre zecile de mii de vizitatori Cuvinte de apreciere, elogii găsim să corespundă mai multor scopuri: rilc lor. Am cules din acestea doar cele mai importante momente din
anonimi care slrăbat in fiecare an In însemnările fiecărui vizitator. „In pentru parc şi pentru valorificare. citeva muluri din numeroasele in viata bălrinului seic. In prezenl, el
aleile Arborohumilui de la Simcna, acest minunat laborator natural se Peşte tot domneşte cea mai mare în­ semnări ale specialiştilor din tară s locuieşte in oraşul Cairo, împreună
mîndric a regiunii noastre si n larii, cu solia şi cel 9 copii al lor. Se Fructe iodate
poale îmbina studiul biologiei specii­ grijire şi ordine. Doresc o dezvoltare de jiesle hotare. Din rlo am desprins
se numiri si cunoscători îndeaproape lor exotice cu producţia de puicii de­ a parcului şi a arborelumului şi lărgi­ înalta apreciere pc caro aceştia o a tine drept, merge fără baslon. ci­
ai comorilor vegetale pe care acesla corativi şi forestieri. Forma arhitec­ rea posibilităţilor locale dc culturii ca cordă colecţiei dendrologice dc la Si
le adăposteşte. turală a diferitelor părţi din arbore­ toate acestea să ajute mai mult răs­ meria, unde un mănunchi dc oamen teşte şi scrie fără ochelari, poate La Institutul de cercetări ştiinţi­
Despre boqălia şi varietatea aces­ povesti ore in şir, fără să obo­ fice în domeniul agriculturii (R.S.S.
tum vorbeşte de un înalt gust artis­ pândirii speciilor lemnoase, cxotico entuziaşti şi pricepuţi îngrijesc s
tui imens laborator natural, despre Kazahă), au fost efectuate o seric
tic". Semnează delegaţia de specia­ de ornament si dc interes economic". păstrează cu o deosebită alcntio bo sească.
frumuseţea peisagistică şi îngrijirea lişti silvicultori şi agronomi din U.P. „Mi-a produs o impresie de neuitat gătia naturală, adunată aici din mul dc experienţe care au constat din
deosebita ce i sc acordă vorbesc si Bulgaria. vizitarea arborelumului dc la Sime- te colturi ale lumii. Comoara arbore iodarea unor fructe ca, mere, prunc,
numeroasele aprecieri consemnate de „Am vizitat şi examinat arboretu* ria. Bogăţia colecţiei botanice, frumu­ turnului dc la Simeria este aşadar Temperaturi zmeură, struguri şa.
specialişli in urma vizitelor făcute. mul, parcul şi colecţia de la Simeria seţea aceslor exemplare, precum şi adevărată mindrie a regiunii noastre In urma stropirii acestor culturi
Am vrea să împărtăşim cititorilor doar cu cel mai marc interes — sublinia- varietatea peisagistică a parcului este şi a tării. cu o soluţie slaba (0,001 la sută)
citeva din aceste aprecieri. scăzute de iodurâ de potasiu, iodul s-a acu­
„După un sfert de veac — spune mulat în fructe. Procedeul a fost
prof. Al. Borza, director pensionar al aplicat de trei ori, în perioada în­
Grădinii botanice din Cluj — am vi­ Studiind influenta oscilaţiilor dc muguririi, in perioada cînd se leagă
zitat minunatul parc dendroloqie. L-am temperatură asupra unor celule, ţe­ rodul şi cu 20 de zile înainte* do
găsit mult mai bogat, mai metodic suturi sau organisme întregi, se strîngcrea reeolloi. Consumarea n-
aranjat şi pus cu totul în slujba hor­ constată fenomene interesante. Ast­ ceslor fructe ponto constitui un mij^
ticulturii şi a economiei larii, ca un fel, o temperatură de 50—60 grade loc foarte eficace do profilaxie * <j
sleqar al progresului în acest sec­ omoară celula. Se poale stabili, deci, guşii endemice.
tor de activitate. M-a bucurat ştirea clar influenta limitei superioare a S*a observai că la o salată obiş­
despre colaborarea sirînsă cu alitea temperaturilor morlalc. In schimb, nuită stropită in limpul cultivării
grădini botanice şi institute de cer­ cslc foarte qreu de stabilit limita
cetări ştiinlifice-forestiere. Felicit pen­ inferioară. Celula vie poate suporta cu îngrăşăminte iodate, creşte nu
tru aceasta pe neobositul colectiv de în anumite condiţii piua la minus numai microclcmenlut important
aici şi pe entuziastul director al a- 170 grade, şi chiar o temperaluiă pentru profilaxia guşii endemice, ci
cesiei insiilulii, mîndric a tării". şi mai joasă. şi salala, care devine totodată mai
Arhiteclii peisuqişli, cercetători gustoasă. De asemenea, sporeşte
ştiinţifici ai unor institute de pomi­ Omul şi animalele pot suporta consider abil procentul diferitelor vi­
cultură, ingineri forestieri, studenţi şi scăderi considerabile ale tempera­ tamine.
multe alic cadre de specialitate dc turii corpului. Se poate obţine o
peste hotare, în vizitele' lor prin tara scădere mare dc temperatură la o
noastră au poposii şi în imensa gră­ persoană care slă culcată jnlr-o Nylonul şi
cadă cu apă rece sau cu gheată. O
-- Ce fe-a/ cocoţai acolo i dină dendroloqică de la marginea bă- asemenea experienţă a fost efectua­
— Am o idee de inovaţie trînei localităţi ceferiste. însemnările tă încă cu peste o sulă de ani în
lor atestă însemnătatea jre care o a*
nu vreau sa dea coautori/ peste cordă colecţiei botanice din ţara urmă. S-a măsurat temperatura din electricitatea
mine. noastră. gura unor persoane cufundate in
Prof. dr. O. Schwarz, directorul Gră­ apă la plus 7 grade. La început, tem­
dinii botanice şi a Institutului de bo­ peratura din gură a scăzut cu 1—1.5 Funcţionarele uneia dintre marile
tanică sistematică a Universităţii din grade, apoi a început trcplat să firme londoneze siluale intr-un bloc
Jena, n lăsat in cartea de impresii, în inall erau de la un timp foarte con­
citeva rînduri. părerile delegaţiei de urce cu 1—1,5 grado. In zilele noa­ trariate, ca urmare* a unui fenomen
biologi din K.D. Germana : „Am ad­ stre ciliva savanli au efectuat o ex­ misterios. Lenjeria lor de nylon ora
repede distrusă prin destrămare,
mirat bogăţia de varietăli şi cu satis­ Şl perienţă îndrăzneală slînd cufundaţi
facţie constatăm că noua putere a limp dc o oră în căzi pline cu apă pierzindu-şi olaslicitale*a. Cercetă­
muncitorilor şi ţăranilor din U.PR. Una dio vietăţile ce populează arborclumul este păunul cu penajul iui aiit de exotic şi multicolor. rile întreprinse au dat un rezultat
primeşte aceste comori şi le foloseş­ ia temperatura de plus 5,5 pinu la surprinzător: s-a dovedit că aceaslă
te alil pentru centrul de cercetări clădire posedă un gen specific do
dendrologice cit şi pentru înfrumuse­
ţarea tării Şi pentru dezvoltarea sil­ Cînd vîntui bate cu TM oră nu ar exista pe lume pa- nulă la acordeon sau la trombon. Carol Quiniul. regele Spaniei, co- electricitate statică, iu special cînd
viculturii ,■ aceasta pentru viitorul ■^siuni, viata ar ii plicticoasă. Pa­ Vine omul acasă de la teatru, mâ- loclionel ceasLiri. De îndată ce primea sufbt viaturi puternice. Cimpul c*
tării, spre binele şi mulţumirea tu­ 139 km oră siunea pentru diverse colecţii este nincă. se odihneşte, citeşte ziarul şi un exemplar nou, el îl deslăcca pînă Icclric al clăţirii avea o acţiune dis­
turor", considerată uneori o ciudăţenie. Dfir, pune mina pe acordeon sau pe trom­ trugătoare asupra nyJonului.
O altă delegaţie din K.D.G., forma­ La 20 februarie a.c. o garnitură înrhipuili-vă că nenumăraţii colecţio­ bon. Cmlu o oră, două. Intră în con­ la ultimul şurub, apoi îl asambla din
li-din. rtSiciUiPli.- do tren cu cinci vagoane a parcurs nari de mărci poştale, dc etichete de flict cu societatea — cu solia, cu ve­ nou. Pasiunea regelui era alît de
na ca „aceasta gradină, prin arborii l<14 km pe cîmpiile înzăpezile din cutii de chibrituri, de tăieturi din“zia- cinii. cu consiliul de judecată tovă­ marc, ilicit el părăsea chiar şedinţele s
şi arbuştii bine dezvoltaţi, in spe­ DaUola do nord fS.U.A.) Faplul nu re. de cărţi rare, de autografe «ir re­ răşească, dar nu se poale opri. Pa­ Consiliului de stal ca să admire vroo|
cial ruşinoasele, poale incinta orice ar avoa nimic o.vlraordinar dacă rele nunţa deodată la pasiunea lor. Inchi- siunea cslc pasiune. Ea face din om nouă achiziţie.
dendrolog şi botanist. Dorim ca lucră­ cinci vagoane ar fi fost trase dc o )»ui|i-vă că toii aceşti oameni ar re­ un erou. S a lv a re a
rile aci ¡nccpnli', să aibă o dezvolta­ locomotivă, In realitate ele nu au nunţa dinlro dală Io ceea ce s-a Dn om fără pasiuni, fără o a dona
re mare şi, sub sprijinul puterii popu­ fost trase ci împinse do.,, rafalele numit „Violon d’lnqrcs" sau „liobby" dragoste, f«irâ „liobby" cslc, în corn* Mnz.eul Teatrului rus a fost înfiin-l n a u fra g ia ţilo r
lare, să poată Ji de folos în realiza­ virilului (care .sufla cu 130 km pe şi s-ar apuca să-şi ____ _______ tat în anul 1894 de |
rea problemelor forestiere şi în ve­ oră), de la Portal la Minol. Aici soarbă cuminte colecţionarul A. A.
derea refacerii pădurilor. O mai bună I renii lai i s-a tăiai brusc răsuflarea ceaiul ¡n companiei Bahruşin. care în-j cu ra ch e ta
legătură cu străinătatea este dc mare şi s-a oprii singur la r»|iva mclri vreunei măluşi, in cepuso să colecţio­
se irit mi ii­
loc să
importantă". do un depou. le să plece în ce­ „PASIUNI" DE COLECŢIONAR neze materiale re­
feritoare ia istoria | La Institutul „Soiuzmorniiproiect",
lălalt capăt al ora­
teatrului naţionali (Im Ministerul Flotei Maritime al
şului în căutarea ” U.R S S , s-a realizat o rachetă cure
rus. In prezenl mu­
unui nasture rar. pnrnlic cu „colecţionarii pasionali", zeul dispune de 400 000 de exponate. permite salvarea rapidă a unui nau-
i* A4 w Colecţionările îmbogăţesc viata so* ca o antologie in comparaţie cu un fraqlat in mare.
rietăhi şi educa la colecţionari perse­ roman poliţist. I.a prima lotul este ★ Racheta este ejeclală dintr-un pis­
i » verenta, răbdare, caracter Ierni. Un Cea mai mare colecţie din lume de tol în direcţia necesară. Propria ei
,v* cataif cetate«!!) care colecţiona sticle dc al­ corect, Ja al doilea lotul oslo pasio- obiecte de arid rusă a aparţinui co­ încărcătură, care se aprinde, o pro­
a 9 cool «ivea nervi de fier şi voinţă de nant. lecţionarului P. M. Tretiakov. In anul pulsează- spre (uită. In ampenajul ra-
Este pasionant să desfaci in bucă|i
o|el. Se parc că dobîndise aceste ca­ sau să montezi aparate de radio, sau 1092 el a (lAruiDo Moscovei, întemeind rhclci se afla un fir de kapron uşor,
lităţi treptat, în limp ce încerca să prunul muzeu accesibil publicului din dar rezistent. Dc celalalt capăt al fi­
sâ-|i petreci o duminică întreagă dc Rusia
explice prieteniilor şi cunoştinţelor rului eslc legat cablul do remorcau'.
con linului colecţiei sale. iarnă deasupra unei copci trcimirind Căziiul in apă, racheta iui se scufun­
de plăcere la ghidul că vei prinde o
Dar. colecţionarii de ('lichele co­ şliucă de cinci kilograme, este pa­ Cele mai mari colecţii de timbre din dă, ci se menţine la suprafaţă, aido­
M merciale ? Ei sini adevărate enciclo­ sionant să repari un automobil model lume au fost cele ale lui Franklin ma unui colac de salvare. In parle«i
pedii. Întrebaţi pe un asemenea colec­ 1939 cumpărat de ocazie, sa le duci Roosevell, preşedintele S.U.A., şi Ja- din fală a rachetei eslc fixat un vîrf
ţionar carr; este greutatea netă a unei duminica în piaţa dc porumbei, este waharlal Nehru, preşedintele Indici din penoplast, care chiar dacă loveş­
cutii cu conserve de dovlecei sau cu pasionant să înveli pe o coţofană să ★ te în naufragiat, ea nu ¡1 răneşte.
gem dc mure. )(i va răspunde imediat. spună „imillumesc" şi, in general, „Pasiunea" scriitorului James Al- Dacă, de pildă, racheta cade pe pun­
El ştie. de pildă, că sucul de ananas osie pasionant să ian lucruri pe care dnge eslc pescuitul subacvatic. Cu un ica unui petrolier, <'a nu poate pro­
conservat este produs in India, c«i oamenii lipsiţi dc fantezie le consi­ echipament subacvatic ('1 u călătorit fl voca un Incendiu, deoarece, lovindu-
sardelele provin din Marea Caspică deră neralionale. pe lot globul. După cum reainoaşli se de metal, vîrfu! ei din penoplast
sau din Portugalia şi că lirinza do nu provoacă seînlei, iar încărcătura
Oi. deşi colecţionarii sini conside­ scriitorul, pescuitul subacvatic il >n*B are timp să ardă încă înainte ca ra-
Olanda este uneori fabricată thiar viorea/ă şi îi sugerează cele mai in
în Olanda. raţi oameni ciudaţi, nu se poale spu­ cheia să ajungă ta liniă.
ne că aceştia nu înfrumuseţează viata. presante idei. In funcţie de distantei de zbor ne­
Cea mai mare bucurie a unui ade­ Iată acum cîleva exemple de colec­ cesară. racheta se încarcă cu unul din
vărat colecţionai de tăieturi din ziare ţii şi colecţionari, cărora iui le-an lip ­ Inq. A, A. Beskiirmkov. colecţionea­ cele 10 linuri de cartuşe care dilcră
este să găsească o eroare. îşi, cn cil sit, sau nu le lipsesc nici fantezia, ză de mulţi ani lotografii iu legătură Intri* vie în ceea ce priveşte puterea
greşeala cslc mai absurdă, cu cil il ici |)t,|‘ş(?v*‘| eillil. (ii istoria automobilului, molocicleloi. încărcăturii. Cel mal puternic cărlir»
sancţiunea care îl ameninţă pc redac­ ir Indroglisoruiiii, navelor cu aripi sub­ noalc propulsa racheta la o disl^VAu
tor este mai mare. cu aţii eroarea acvatice. săniilor cu elice. Din aceste de 350 ivi.
descoperită este mai valoroasă pentru Filozoful antic Arisloiol erau uu
colecţionar pasionat. E) a adunat şi fotografii, dintre rare multe le reali­
cunoscători. Oricare dintre colecţio­ a descris uu mare număr de plante. zează singur, c| creează filme dia­
narii de greşeli ar jnitea ocupa cu O parte dintre acestea le-a luat din pozitive uniculc (0 temă. In colocha
competentă postul de corector şef la grădina botanică de la Likeuni. altele Un Beskurnikov se pol vodca velu­
orice ziar. Datorită pasiunii pentru co­ i-au fost triniise de oamenii dc ştiin­ rului auotpropuls.il al lui Kubilm, au­ S in c ro n iza re a
— Cine oare ne-a pus sâ in­ lecţii, omul îşi formează o a doua
spectăm drumurile ? profesio. ţă care l-au insolit pc Alexandru Mn- tomobilul blindat ru care a călătorii
Prima recoltă de lamei din grădina lăcătuşului Lungu Nicolao, dc cedon în timpul campaniilor in Ră­ Lenin, primele automobile Ford şi colo tim pului
Desene; V. MlMAlLESCU U.M. Cuqir. Eslc cunoscută pasiunea celor care sărit. inui moderne modele de hidroglisoarc.
Cinci orologii atomice americane
A J ii de mult. ziarele centrale de puncte ta primi titlul de cam­ de pescuit staţionar pescorul spor­ dacă s-ar fi utilizat cirlige cu des­ tiv rupi inzind astăzi încă multe au întreprins un adevăra! înconjur
PESCARII serat in coloanele lor ştirea că la carul respectiv va trebui să înde­ găsească momentul potrivit pentru chidere mai mare ele erau mai scos hi evidenţă măestria pescari­ tindeni aceeaşi cu o aproximaţie de
al lumii pentru ca ora să lie pretu­
„taine44. Cele II ediţii ale ..mondia­
tiv trebuie să cunoască
absolut
pion al lumii. In standul sau pes­
A * şf „Spartul popularu au In­
lelor“ desfăşurate piuă acum un
eficace decil celelalte foarte subţiri
toate „muşcăturile“ peştilor şi să
O milionime de sec.
cu profil rotund. In ceea cc pri­
2ti septembrie la Calaii va avea
plinească anumite cerinţe impuse
loc campionatul mondial ol pesca­ dc regulamentul concursului, /lsffei a face „înţeparea' Mulţi dintre veşte plutele. Pană remarcă că la lor francezi, italieni şi belgieni, In starea actuală a lucrurilor, sin­
pescarii sportivi nu ştiu să sesi­
rilor sportivi. Destejar că vestea a i of £ concurenţii vor trebui sa uti­ zeze la timp ciad „muşcă“ carasul ..mondialele“ din Italia cei mai caic. datorită experienţei, cunoş­ cronizarea dinlro diferilele observa­
tinţelor şl materialelor de înaltă pre­
toare nu ('sie decîl de ordinul unei
mulţi concurenţi au utiliza! un
SPORTIVI amatorii sportului cu undita din gur fir de iiylou şi un singur ac sau óbletele. Di intirzi.e această o- singur fel dc plute : cilindrice, lungi cizie folosite, an reuşit să intre de noimi dinir-o secundă şi ed nu poale
lizeze numai o trestie ru un sin­
fost primită cu marc interes
de
li ameliorată prin metodele uzuale.
multe ori in posesia medaliilor dc
de 10-12 cm şi de grosimea unei
peraţie şi atunci cină fac iufejia-
tara noastră, dornici să-şi măsoare
Momeala va fi cca naturală Iu ca­
forlcle pc teren „propriu14 ru cei zul concursului de la Macin se re­ rea ru citeva zecimi de secundă ţigări e ra u cum arată plutele de aur Ităminc de văzut, la 2t> sep­ Aceste metode se bazează, in esen­
A tembrie. in ce măsură ei ver reuşi ţă pe observare<i astronomică şi sem­
mai tirzlu ratează momentul şi iu
mai iscusiţi a$i ai trestiei şi nyIo­ comandă pentru participanţi vier- consecinţă peştele.. îşi vede de dru­ porumb de la noi. Aceste plute să se. acomodeze cn apele Dunării nale radiot'leclnce. In primul caz. r|s-
s-au dovedit cele mai sensibile şi
muşi de carne, deoarece in această
nului din 2ft de ţări ale lumii.
IN constă întrecerea pentru campio­ zonă „muşcă44 foaite des oblelul. mul lai. Fără îndoială că. (ăcind in acelaşi timp cele mai dinamice dc la Măcin şi anume de neregulaiitătilc roiala'i
Ironomii se lovesc de un obsuiv >),
liste iiKercsout de arătat din re
Ştim cu toţii că scnbarnl şi clea­
o serioasă lectură a revistei de spe­
Pescarii noştri sportivi au înce­
subit o. babuşca. cosacul. plat ic a şi
natul mondial şi cum se dispută a- alţi peşti din fauna cyprandaie. Re­ cialitate .Minatorul şt pescarul nul dacă simt imediat după ..muş­ put pregătirile dornici ca la ei aca­ terestre cart* nu este constantă decil
gulamentul prevede că se poale, u- spot tiv44, la care sc adaugă şi r.v- cătură“ o cit dc mică rezistentă c, să să ocupe un loc mai bun decit cu o aproximaţie de o milionime de
ceastă com.petif.ie inedită care se tiliza minciocul şi că înainte cu 5 perienta căpătată in ieşirile pe bal­ plutei „scuipă“ momeala şi o iau cele înregistrate la ultimele trei secundă. In al doilea ( «iz. obstaco­
află la cea de-a )2-a ediţie Ca orice
ÎNTRECERI campionat mondial. şi întrecerea minute se poate face nada locului tă. pescarii sportivi îşi pot îmbo­ ia . sănătoasa In cadrul piui clor uit'mul concurs dc selecţie la 29 lul îl reprezintă limpul de propaga­
ed:tii (K-Îi-tf)
Di voi participa la
re al undelor radioeleclrice care se
cilindrice această rezistenlă este
găţi cunoştinţele şi deci întoarce­
respectiv.
pescarilor sportivi pentru titlul de
cel mai bun „pescar de pescuit sta- Ce ins’camnă nadă? Plin opeia- rea de la pescuit poale fi in cunu­ complet anulată. întrebuinţarea al­ august cu ocazia cam niouutcior iclleclă in condiţii variabile pe io-
noslcră.
(tonar44 are un regulament bine de­ liunea de nodă se b/felege ea pes­ nată cu o saramură respectabilă tor plute ca cele de dop aşa cum tării programate tot Ia Măcin. îna­ Benlru ca toate orologiile din lume
finit editat şi controlat de Confe­ carul poate face apelul4' peştilor, de biban, caras sau roşioarâ. au făcut membrii echipei noastre intea disputării campionatului mon­ sâ indice aceeaşi oră. nu răminea (le-
PENTRU sportiv La campionatul mondial adică reunii ea lor in locul unde ra semnările făcute de cunoscutul pes­ joacă frumos in apă. dar nu sem­ dial. aşa nun se procedează la m ire cil o singură soluţie şi anume, trans-
Aceasta
g 1 ost complet greşită.
Este interesant de urmării în­
derata internaţională dc pescuit
mare rnmpe!il>e, la Constanta tor
arunca undita prin momeală
cu
flecare echipă ru ii alcătuită din mincarea** care-i place, De exem ­ car sportiv Ion Pană. membru al nalizează precis „muşcăturile“. acea lor lucrările mnorrs>dui in­ lormaroa unora din ele iu „comis-
voiajori dc exactitate", caro s«'i sc
ă pescari sportivi. In cazul actua­ plu iu cazul de fală pescarii pot echipei noastre reprezentative, şi După rum se vede pescuitul spor­ ternaţional al Confederaţiei inter, deplaseze diutr-un Iov in altul, con­
naţionale de pescuit spoirii in ca­
in privinţa prezentării „sculelor“
lului campionat, rare. se ra desfă­ arunca un aluat combinat cu sin- de concurs. Pescorul spoiţii> tre­ tiv nn este chiar atit de uşcr cum drul Cărora se vor derula proble­ stituind un tel de „etalon călător".
ci pate penlm unii ueinUiaţi Pen­
TITLUL şura pe Dunăre, in apropiere de plasă cu greutate astfel incit să buie să studieze cu mare atenţie tru a fi un pescar sportiv, desărir- me legale de viitoarele campionate care d»; Biroul National de Standarde
ge închegat, viermuşl, prins Uur-o
Acest proiect a fost pus în apli­
Măria, flecare echipă va avea un
şit trebuie neapărat să-ţi însuşeşti
mondiale de pescuit staţionai Icn-
balta iu cere aruncă (adincimea
nu-I disloce cursul apei. O dată
stand, un loc. de unde va puica
jiC'uni. Concursul rn dura timp de peştii reuulli Ia această momeală apei. curenţii etc) pentru a-şi „re­ tehnica construirii unor ..sm/lc* a- setă şi otarru. probiemn in legătură din S I).A care <\ expediat trei oro­
decrale. cunoaşterea profundă a
,*> oic in decursul cărora pescarul pescarul are sanse mai mari de o gla“ plumbul şi pluta rit se poale locurilor de pe haltă, a vieţii peş­ cu proiecţia apelor şi de turism logii eu rubidiu • n misiunea de a si'
deplasa dinir-o <apilnlă în alia pentru
MONDIAL caic ru prinde cei mâi mulţi peşti tat de viermuşul proaspăt din acul tariu al său pc marginea ultimului tilor şi multe altele. sportiv. a sincroniza orologiile observatorilor
dc bine pentru ca ele sa dea ran­
prinde cu undita, peştele fiind ten­
damentul necesar Intr-un comen­
va primi pentru fiecare peşte 5
rare dau ora exactă. Simultan, o fir­
lată de ce s-a ajuns piuă Ia or­
său, Măestria uimi pescar nu con­
puncte, iar pentru fiecare gram al
peştelui cile 1 punct Care dintre stă numai in sculele de mare fineţe campionat mondial disputai anul ganizarea uimi campionat mon­ PAUL OCHIALRÎ mă particulară americană a întreprins
aceeaşi operali" cu două orologii cu
ei va totaliza cel mai mare număr pe care Ie posedă In concursurile trecut in Italia, Pană scria că dial al undiţai ilar, pescuitul spor­ redactor la ..Agcrprcs"
cesiu.