Page 51 - 1965-05
P. 51
NR. 3223 Dtumul socialismului Pag. I
C â r t i n o i
OE OMEN DUMINICĂ 16 MAI 1965
i aodeani C I \E M 4 fara reprezentativă a Armatei; 6,.30
„Cîntec mindru-n tară auzi" — e-
detensiunedi nemalograful „Patria",- Matari — se Estrada veseliei; 9.00 Muzică popu
misiune de muzică populară ; 7.45
DEVA: Ucigaşii de femei — ci-
ptomatică PETROŞANI: Un enoriaş ciudat — ci- CînleceJc primăverii — muzică u-
lară la cererea ascultătorilor ; 10,00
riile 1-11 — cinematograful „Arta":
ncmalograful „Republica"; Scaramou- şoară; 10.40 La braţ cu opereta; 16.30
chc — cinematograful „7 Noiembrie''; Muzică uşoară; 17,25 Muzica uşoa
LUPENI: Pădurea spinzuratilor serii ră şi intcrpreln e i ; 18,30 Noi so
le I-II — cinematograful „Cultural"; lişti dc muzică populară,- 19,05
Mi-eşti dragă — emisiune dc roman
SIMERIA: Regina cîntecelor — ci
ţe ? 19,45 Chermeză muzicală; 21,20
Problemele ¡vile în aclivilalea eco nematograful „Mureşul"; ALBA 1U-
nomica, social«!, de iiivăţămint şi cul LIA: Clne-i criminalul?; Galapaqos Vă invităm
tură, sini disculolc cu mult disccr- GENZY6SYE TABOUÍS — cinematograful „Vicloria*; SCBEŞ;
nămînl de către organizaţiile de Roşu şi negru — seriile l-ll — ci
parlid, care dau indicaţii preţioase nematograful „Progresul"; Paula
menite să canalizeze eforturile oa captivă — cinematograful „Sebeşul";
menilor munţii în dircclia traduce ORÂŞTIE: Mofturi 1900 — cinema
rii in via|ă a tuturor sarcinilor. Se tograful „Patria" ; Două duminici,—
cunosc nenumărclc exemple unde cinematograful „Flacăra"; HAŢEG:
orqanizaliilc de partid au intervenit Ghepardul — seriile I-II — cinema
cu competentă şi răspundere pen tograful „Popular"; BRAD: La 4 paşi
tru a rezolva anumite neajunsuri dc infinit — cinematograful „Steaua
ivite în activitate«! întreprinderilor roşie"; LONEA: Veselie la Accapul-
economice, a umtălilor agricole so MESAJELE co — cinematograful „Minorul" ;
cialiste, a instituţiilor ele. 1UA: Şapte ani de căsnicie — cine
A intrat în obişnuinţa oamenilor matograful „Lumina".
ca ori de cîte ori înlimpină greu
tăţi in procesul de producţie, ori se ii 4 s> e <»
lovesc de unele piedici in viata lor Lingă furnal sau strung, In abataj cialiste din agricultura regiunii noas-
personală, să se adreseze cu încre son pe ogor, i-a încolţit in minte o Ire. Exislind preocup.iri şi de o par PROGRAMUL 1: 7,15 „Pe Valon
dere organizaţiilor do partid. Despre id ee; a văzut ceva Inimos sau ceva te şi dc alta, contractele încheiate se Prahovei" — muzică uşoară; 8,06
asemenea cazuri, despre felul cum nelalocul lui. Se gindeşte ori decite respect«! înlrutolul. In luna trecută, Muzică populară interpretată de
comitetul de parlid munceşte c:i oa ori arc o clipă dc răgaz, ¡nlr-un car de pildă — ne scrie tovarăşul Petru Angola Moldovan şi Ilic Udilă;
menii, nc-au informat recent citiva neţel, poate cam boţit, dar plin dc Urdca — planul de contractări la 8,30 Tealru la microfon pentru copii:
tovarăşi de la l F. Orăştie. fapte interesante, notează ceva. Dis laptele dc oaie a fost depăşit cu 5 la „Marele vrăjitor" ; 10,00 Operele
La comitetul de partid vin zilnic cută şi cu tovarăşii dc muncă ; Ic sulă, iar planul de preluări la ace 13,05 Concert dc prin'/.; 13,.10 De
numeroşi salariaţi pentru a primi un cerc părerea laşi sortiment s-a depăşit cu 58 la toate pentru toii; 14,25 Cînlă Giqi
sfat, un sprijin, o părere, ti găsesc — Nu greşesc cumva ? — li im sută. Marqa; J5.30 Inlcrprcli de muzică
întotdeauna aici multă inteleqere. treabă cl. uşoaiă ; 19,00 Vă invităm l«i dans;
După absolvirea cursului de califi — Nu. In. problema aceasta nu. Destinaţie greşită 20.20 Tealru la microfon: Premiera
care In meseria de tractorist, tînă- Dar poate că ar fi bine dacă le-ai „Atac dc cord" ; 22,20 Recital Luls«i
rul Cheorqtic Şimon <i fost repar gindi şi la... Aici, la Preparatia Petrila, primim Prima ; 22,30 La microfon Moria
tizat în sectorul de exploatare Oras- *>î se naşte o nouă idee... zi de zi sule de vagoane cu cărbune Mociilcscu şi orchestra sa; 23,00 In
tic. Ci dorea să lucreze insă intr-o Acasă, cind joaca copiilor a în terpreţi ai jazz-ului.
briqadă complexă din sectorul Gră cetat şi la ferestrele vecine au în din multe exploatări miniere ale PROGRAMUL II; 6,00 Cînlă fan
Văii Jiului — notează muncitorul
dişte. A venit cu încredere la co ceput să se stingă luminile, cl se Constantin Băduţă. De cele mai multe
mitetul de parlid. Secretarul s-a con aşează la masă. Răsfoieşte încă ori primim cărbune bun, curat, senin
sultat cu şeful biroului personal, cu o dată carneţelul. Apoi, cu migală,
începe să aştearnă pe hirlia albă slo ca in abataje se desfăşoară o susţi
serviciul mecanizări. Dorinţa lină- nută întrecere penlm calitate. In ul
rului a fost satisfăcută. Astăzi el de vele la care s-a gîndit in cursul zi timul timp insă am început să ne
serveşte cu multă pricepere si con lei... Mai citeşte odată. Intr-un loc
şterge, în altul adaugă. Şi iar citeş întrebăm dacă nu cumva tovarăşii de
ştiinciozitate o briqadă complexă de Ia minele Petrila si Dilja greşesc des
pe Valea lui Brad. te. Acum i se pare că merge Trece tinaţia unor vagonele! Âlllel nu ne
Matei Stan, muncitor la sectorul totul „pe cnratu, pune scrisoarea dăm se.ima cum de în zMole de G. 7 şi
de industrializare s-a adresat comi intr-un plic şi a doua zi — uneori 8 mai am primit piatră, noroi, bucăţi
tetului de partid cu ruqămintca de chiar atunci, seara — o duce la dc lemne, roti du vagonele. fier vechi
poştă.
a i se crea condiţii mai bune (le lo- ...La redăriie a sosit ieri un mal laolaltă cu cărbunele.
ţ-cuit pentru el şi familia sa. Orzul
dăr de scrisori. Intre ele şi scrisoa
respectiv a fost studiat cu simt de
rea pe care anul de la furnal sau Dezaprobăm atitudinea
răspundere de membrii comitetului strung, din abataj sau de pe ogor...
de parlid. La propunerea acestuia, Respiră dc prospeţime, e plină dc
. cererea a fost rezolvată în scurt fapte. E contribuţia miilor de oa şoferului!
timp. „Sint foarte fericit. Am găsit meni la redactarea ziarului.
la comiletul de parlid multă înţele Mă numesc Morar Nirolae şi vreau
gere" — şi-n exprimat mulţumirea Prietenii tehnicii noi să vă relatez un caz petrecut in ziua
muncitorul forestier Matei Stan. de 8 mai a.c. la autogara I.RT.A. din
Un caz similar a fost şi cel al Astăzi vă scriu despre cîliva prie Deva.
muncitorilor forestieri Avram Boy- teni ai tehnicii noi — îşi anunţă de Se apropia ora de plecare a autobu
dan şi Jonn Bogdan. Ci obţinuseră la început intenţia muncitorul Fii - zului cu nr. 51.669 HD pe traseul
aprobare de la conducerea între lop Iosii, dc la Preparatia de cărbuni Drva-Pojoqa. La volan, şoferul No-
prinderii pentru aprovizionarea cu din Ltipeni. La noi în înlreprindcre vnlski Vidali. Aglomernlie. cum pro I
lemne de foc din parchetele secto sint mul|i tovarăşi pasionaţi dc cu babil e în fiecare siinbălă. Un celă-
rului Grădişte. Se ştie că din sec ceririle tehnice, preocupau de per |ean, pe nume Crăciun loan, s-a urcat
torul respectiv transportul materia fecţionarea procesului de producţie. prin f<i|ă; in spate nu mai era loc.
lului lemnos se face numai pe ca La cabinetul tehnic sînt trecuţi în re Şoferul, pe un ton brutal, l-a „invi
lea ferată. Muncitorii amintiţi s-au, gistrul inovatorilor. Şi in dreptul nu tat“ sâ coboare. Cetăţeanul a încercat
adresat serviciului transporturi pen- melor lor esle Ircculă cîte o cifră, s«!-i explice că în spate nu se mai
if _.Jni obţinerea unui voqon necesar care arală cîte inovaliî au realizai. putea urca. Atunci şoferul — plin de f
aducerii lemnelor de la Grădişte'’ la Că toii sint harnici şi pe acest la- calităţi fizico, n-am ce zice! — l-a
Or«!ş!io. Aprobarea s-.i tărâqănot rîm, aşa cum tot rolec'tivul îi ştie luat in braţe st l-a aruncat pur şi
mult timp. Atunci oamenii s-au n- in producţie, o spun şi inovaţiile în snnplu atare din maşină ! I
dresat comitetului de parlid. care a registrate anul acesta. De toate sint Toţi i-au dezaprobat gest ti I. Desi
studiat posibilitatea de rezolvare a t din ele 10 sini aplicate, iar alte gur, c«!lătorul a greşii urcind prin
problemei, fără să se inqreuneze bu ■ 17 sint in experimentare. Cine sini ivită, dar şoferul nu proceda mai bine
nul mers al planului do transporturi. realizatorii acestor inov-alii ? Jcnn făcindu-i loc? Nu era mai omeneşte
Oameni de diferiţi* virslo si pro Dumitrcscu, Reqheni Pave!. Ilroştea asa ? Eu cred că do Am vrut să-mi
fesii qăsesc la comitelui de partid Ni col ne, Pop Vasile, fvanciu Maria consemnez părerea in condica de
răspunsuri si la unele probleme sint doar cilivo. sugestii. Dar şoferul . ne a sfidai pe
strict personale, do viată. In urmă to|i călătorii : „voi sericii ce vreţi,
cu citcva luni la comitetul de partid Confrate respectate că eu fac ce-mi place şi nu dau ni
a venit un om înqindurat, abătut. mănui socoteală". Mă inlreb. nici con
„Vă cer un sfat prietenesc, o păre întreprinderea pentru contractarea ducerii J.R.T.A. nn-i dă şoferul in
re, tovarăşe secretar... Nu mai am $i industrializarea laptelui din Simeria cauză socoteală, dacă propriei lui
linişte iu familie. Din cauza unor are nmhe contracte cu unităţile so conştiinţe nu-i po.ite da ?
clişeuIiî. 6olia m-a părăsit. Uneori ii
dau ci dreptate, alteori, mie. Nu ştiu
ce să fac. Mă bate qindul să divor-
tez"...
bună soluţie? Aveţi un copil, v-ali D in I i£ m
„Crezi c«! aceasta este cea
mai
înjghebat un cămin, o familie. De
ce să o distrugeli?" — l-a întrebat
secretarul. Au discutat mult timp
să se împace, să fie mai înHoqă- s ă p i ă m î m i i
împreună. In cele din urmă omul a
fost sfătuit să-şi cheme sofia înapoi,
tor cu ca. El şi-a recăpătat liniştea
sufletească, a căminului, în care
domneşte inleleqerea şi respectul
Am desprins numai cîleva aspecte N e a m u l Ş o im ă re ş tilo r
reciproc.
privind felul cum comitetul de şi datoria de a face drcplate, Tudor
partid de la I.F. Orăştie, rezolvă ce Noul film românesc în culori, pe Şoimaru va asculta glasul conştiin
rerile şi sesizările oamenilor muncii. ('cran lat. „Neamul Şoimăreşlilor",
Important este faptul că oamenii se reînvie binecunoscutul roman cu a- ţei şi-şi va învinge inima.
e<*laşi nume, al lui Miliail Sadoveanu. Poveslea acestei dragoste şi a luptei
adresează cu multă încredere orga lui Tudor Şoimaru pentru dreptate
nului de partid, membrilor săi, ori In fala noastră se (Jcslaşooiă fresca se împleteşti* cu povestea minunatei
de cile ori inlimpină anumite qreu- socivil islorică a Moldovei de l;i în
, iăli, ori de cîle ori observă defi ceputul secolului al XVlII-lea, sul) prietenii care-l leagă dc Shnion Bîr-
ciente intr-un sector de activitate domnia lui Tomşa Vod«!. epocă fră- noavă. şi de hanul tătar Temir-bei.
Realizat de Mircea Drăgan, filmul
sau altul. Iar competenta şi operati nnnlată de luptele boierilor pentru „Neamul Şoimăreşlilor" cuprinde în
vitatea cu care sini rezolvate ce domnie.
rerile, sugestiile, propunerile lăcu- Pe acest lundal se profilează po dislribulic pe: Georqe Calboreanu,
le, demonstrează grija mereu cres- vestea lui Tuder Şoimani, reîntors Sleian Ciubotăraşu, Colea Răulu, Dina
ciudă pentru traducerea lor in viat«!. după 20 de ani de pribegi», in salul Cocea, Mîhai lioqhîl«!, Ana Maria Ni-
său. împărţit între dragostea pentru
A. DAVID Magda Orlieianu, frumoasa fiică a cobiii, Fory Eterie, Ion Bcsoiu, Dem
boierului care-î năpăstuise neamurile, Radulescu.