Page 55 - 1965-05
P. 55

Nr.  3zry                                                                                              Drumul  socialismului                                                                                                          ra q .  i ,



            D i   m m m                                                            C A R N E T                                C U L T U R A L                                            UZINA  „VICTORIA“  CĂLAN,



                                                          PARTID                                                                                                                                          regiunea  H unedoara


                                                                                                                                                                                                vinde  din  stoc  disponibil  pe  baza  de  comenzi
            Pe ordinea de zi:  CALITATEA PRODUSELOR                                   „Mîndră-i  ţara  haţeganăi(                                                                          ferme,  următoarele  materiale :
                                                                                                                                                                                                —  RULMENŢI  ;
              ltdr-unu  din  şedinţele  largile   ale   dira  de  pildă  la  faptul  că  in  înlre-
            comili'U’lui  (Ic  jjdrtid  s-a  analizai  pe   prinderc  sini  zeci  de  brigăzi  eviden­  Intitulat  sugestiv,  spectacolul  de   in  localitate.  Casa  raională  de  cultu­     —  ARRAZIVE  Şl  ABRAZIVE  PE  SUPORT ;
            lar(|  preocuparea  colectivului  privind   ţiate  in  întrecerea  socialistă,  ca  cele   cînlece  şi  dansuri  prezentat  de  an­  ră  din  Haţeg  a  oierii  dovada  posibi­
            imbuih'iirilirca   continuă   a  ¿olilălii   conduse  de  Iov.  Margareta  Apolzan,   samblul  Casei  raionale  de  cullură   lităţilor  de  care  dispune  şi  chiar               —  CURELE  TRAPEZOIDALE:
            produselor.  Materialul  prezenlat  pre­  Ana  Crăciun,  Uozina  Novradi,  Petru   din  Haţeg,  a  ciştiqal  aprecierea  una­  a  unor  rezerve  care  mai  există  şi
            cum  şi  discuţiile  purtate  au  scos  în   Mihăltan  si  altele,  care  în  cadrul  u-   nimă  a  publicului.  care  pe  viilor  trebuie  valorificate.                           —  ARMATURI  DIN  FONTA  Şl  OŢEL;
            evidenţă  că  in  codrul  Întreprinderii   nor  schimburi  de  experienţa  a:  pu­  Bogat  în  continui,  spectacolul  la   Din  punct  de  vedere  regizoral,
            „Căprioara“  din  Sebeş  s  au  oblinul   tea  să  împărtăşească   din   metodele   care  şi-au  dai  concursul orchestra  spectacolul  hoteganilor  a  primit  , o                 —  ORGANE  DE ASAMBLARE ;
            succese  însemnalc  privind  îmbună­  lor  de  muncă.  Unele  măsuri  în  acea­  de  muzica  populară,  dirijată  de  Ma­  notă  bună.  Epilogul,  în  forma  lui                  —  LAMINATE  FEROASE  Şl  NEFEROASE ;
            tăţirea  calhălii  produselor.  Faptul  că   stă  privinţă  au  fost  luate  de  comitelui   tei  Sebestyen.  for­    originală,   recitat
            am  realizat  în  aresl  an  circa  30.000   sindicalului.   Trebuie  însă  mai  mult   maţia  de  dansuri,           pe  acelaşi  fundal                                           —  REACTIVI  Şl  STICLĂRIE  PENTRU  LABO­
            lei  beneficii  pe  scama  îmbunătăţirii   perseverat  în  realizarea  lor.  condusă de  instruc­                     de  Im lega ne,  a  fost
            calilâlu,  faptul  că  produsele  noastre   Experienţa  practică  ne-a  dovedit  că   torul   Ştefan   Gal NOTE  DE  SPECTATOR  ..în  Ion“  cu  con­                                    RATOR ;
            sini  solicilale  inir-o  măsură  iot  niai   un  loc  important  in  creşterea  calita­  şi   soliştii   vocali      ţinutul   întregului
            mare  de  cumpărători  este  o  dovadă   tivă  a  producţiei  îl  deţine  preocupa­                                                                                                 —  MATERIALE  DE  UZURA  Ş!  PROTECŢIE;
            grăitoare  în  acesl  sens.        rea  fiecărui  muncilor  de  a-şi  îmbo­  Sidonia  Sulen,  Au­                     spectacol.   Din  el
              La  bazo  realizărilor  stau  m ă s u r ile    găţi  necontenit  cunoştinţele  profesio­  rica  Ştefan,  Elena  Făţan,  Ana  Ra-   spicuim  versurile:                            —  LANŢURI  INDUSTRIALE;
            organizatorice  şl  politice  pe  care  noi   nale.  Pentru  aceasta  în  ultimul  timp   hoveanu,  Lucia  Bistrian  şi   Maria   Frunză  verde  foi  de  nalbă
                                                                                                                     Mîndră-i  tara  hategana,
            le-am  luai.   Printre   acestea   enu­  o  funclional  un  curs  de  calificare  a   Cinloi  s-a  bucurat  de  un  succes  deo­  Ti-am  cintat  azi  bucuria,                      —  ŢEVI  CONSTRUCŢII  Şl  INSTALAŢII.
            măr,  în  primul   rind.  preocuparea   tăbăcarilor.  Deoarece  cursul  a  dat  re­  sebit.
            colectivului  nostru  în  direcţia  m-   zultate  bune,  comitetul  de  partid  a.   Spectacolul  „Mînclrâ-i  tara  hale-   Frumuseţea,  bogălia.                                   Listele  de  maleriale  disponibile  se  pol  consulta
             Iroducerii   tehnicii   şi   a   procede­  indicat  conducerii  întreprinderii,  co-   gană’  a  olerit  prilejul  reînlîlnirii   Cîntecul  şi-al  nostru  joc
                                                                                                                     Cu  paşi  iuţi,  ori  lini  —  pe  loc,
            elor  tehnologice  noi.   U n e l e   succe­  miletului  sindicatului  să  prevadă  în   pc  scenă  a  solistelor  Sidonia  Sulea,   Ti  le  oferim  drept  salbă,             zilnic,  de  către  cei  interesaţi,  la  serviciul  aprovizio­
            se  au  si  fost  oblinule.  Spre  exemplu,   planul  de  activităţi,  privind  creşlcrea   Aurica  Ştefan.  Elena Fătan  si  Ana                                              nare al  uzinei.
            Secţia  lăbdCărie  a  lost  (loiala  cu  utilaj   nivelului  profesional  al  muncitorilor,   Rahovcanu,  cunoscute  şi  apreciate   Mindrâ  tara  hategană !...
            modern  (maşinile  de  egalizat,  de  de­  organizarea  unui  curs  de  ridicare  a   de  publicul  halegan  de  la  specta­  Pe  lingă  nota  bună  pe  care  cel
            turnai.  un  agregat  pentru  vopsii  şi   calificării  şi  pentru  muncitorii  de  Ia   colele  anterioare,  precum  şi  a  so­  mai  exigent  profesor  —  publicul  —
            uscat  dlc.).  Cu  maşini  şi  utilaje  de   marochinărie.  In  şedinţa  lărgită  a  co­  listelor  Maria  Ciuloi  şi  Lucia  Bis-   le-a  acordat-o,  organizatorilor  an­
            mare  runrlamcnl  sini  (loiale  şi  punc-   mitetului  de  parlid  s-a  relevat  faptul   Irian,  care  au  debutat  cu  succes.  samblului  halegan  le  mai   revine
             lele  de  lucru  din  seclia  marochină-   că  au  lost  oblinule  succese  impor­                                                         Solistă  d  căminului  cultural  din  Lâ-
            rie.                               tante  şi  in  ceea  ce  priveşle  îmbună­  Succesul  spectacolului  „Mîndră-i   sarcina  de  a  menţine  activitatea  an-  |   pugiul  de  Sus.
              Din  şedinţa  lărgită  a  comitetului  de   tăţirea  tehnologiei  de  fabricaţie.  Un   tara  haleqană“  a  fost  asigurat  si  de   samblului,  de  a  o  ridica  pe  a  treap­
            parlid  a  reieşit  necesitatea  de  a  privi   colectiv  a  conceput  şi  pus  la  punct   cele  patru  dansuri  în  care  gingăşia   tă  şî  mai  înaltă.
            problema  . calilătii  nu  Ia  general,  ci   procedeul  de  acoperire  cu  strat  pro­  tinereţii  si  gratia  paşilor  au  concu­       Clipe  recreative
            in  mod  diferenţial,  liiiimlu-se  seama   tector  a  suprafeţelor  vopsite  a  unor   rat  armonios  cu  costumaţia  speci­
            de  specificul  fiecărui  loc  de  muncă.   categorii  de  piei.  Tovarăşii  Ionn  An-                           PETRE  FĂRCAŞ1U
            De  pildă,  din  reclnmaliile  primilc  de   drone,  loon  Dumilreasa,  S.  loan  şi   fică  fiecărui  dans.  responsabilul  subredacţici   La  căminul  cultural  din  Sălişlea,
             la  beneficiari,  deşi  puţine  la  număr,   alţii  au  crent  mai  multe  tipuri  de  dis­  Cu  spectacolul  prezentat  recent  voluntare  din  Haţeg  raionul  Orăştie  o  fost  organizată  o
             noi  am  iras  concluzia  că  accesoriile   pozitive  care  au  condus  la  creşterea                                                    duminică  culturală.
            melniicc,  pc  care  lc  primim  de  la  olte   productivităţii  muncii  şi  la  îmbună­                                                   In  cursul  dimineţii,  pentru  elevii
            întreprinderi,  nu  sini  întotdeauna  de   tăţirea  calităţii  produselor.  Dar,  s-a                                                   şcolii  generale  dc  ti  ani  din  localita­
             cea  mai  bună  calitate.  De  aceea,  ain   scos  în  evidentă ca mecanizarea unor                                                      te.  a  fost  prezenlat  un  program  spe­
             luai  masuri  pentru  sporirea  exigen­  operaţii  cere  din  partea  inovatorilor                                                       cial  de  filme,  apoi  peste  500  de  mem­
             tei  la  punctul  de  recepţie  a  materia­  o  activitate  şi  mai  intensă.  Serviciului                                               bri  a;  cooperativei  agricole  de  pro­  COMUNA. FuORE ŞTI. RAION  CÍMPlNA,REGPLOIEŞTI
             lelor  pe  care  le  primim.      tehnic  şi  comisiei  de  ingineri  şi  teh­                                                           ducţie  au  participat  ia  înlîlnirea  cu
              Rezerve  importante  avem  şi  in  ceea   nicieni  le  revine  sarcina  să  elaboreze   „Fortăreaţă  în  orez*                          brigada  ştiinţifică  de  la  Cugir.  Mem­  produc  .
             ce  priveşle  reducerea  numărului  pro­  planul  de  teme  penlru  inovaţii,  iar                                                       brii  brigăzii  au  răspuns  întrebărilor
             duselor  reeondilionale  Este  adevărul   cele  propuse  să  Ie  rezolve   intr-un                                                       puse  de  cetăţeni,  privind  unele  lucrări
             eă  numărul  acestora  a  scăzut  de  la   termen  cit  mai  scurt.        ----------BENJAMIN  A P P E L ---------- -                    agricole  de  primăvară,  situaţia  din       •   anvelope pentru
             25U  cile  au  fost  in  luna  ianuarie,  io   ÎOAN  STAICU                                                                              Vietnam,  primele  scrieri  româneşti,
             banda  rulantă,  la  ccu.  100  în  prezent.   secretar  dl  comitetului  de  parlid                                                     cauza  eclipselor  ele.                       8 anvelope pentru
                                                                                                                                                        A  urmat  apoi  un  bogat  program  ar­
             Posibilităţi  rle  a  lc  reduce  si  de  a  le   de  la  Întreprinderea  „Căprioara“   „ A c e a s tă   c a rte   c sle  d e d ic a tă   ţ ă r a ­
             elimina  complet  sini  muile.  Nc  gin-        din  Sebeş                                              In  ciuda  faptului  că  „Fortăreaţă  in   tistic  după  care  s-a  vizionat  filmul   8 anvelope pentru
                                                                                 n ilo r  a n o n im i  şi  u m ili  d in   F ilip in e ,   orez“  nu  c  un  roman  autobiografic,   artistic  „Călătorie  în  aprilie".
                                                                                 la o s ilo r  şi  t u t u r o r   a c e lo r   a m e r ic a n i   identitatea  dintre  autor  şi  eroul  său   IULIA  ROŞU  8 anvelope pentru
                            Scurte  informaţii                                   o r i  filip in e z i,  m o r ţi  sau  în   v ia ţă ,  c a re    este  evidentă,  mărturisită  chiar ;  şi   învăţătoare  —  Sălişlc-Orăşlie  8 anvelope pentru
                                                                                 m i-a u    a ju t a t   sa  în ţe le g   lu p ta    ţă r a ­  ceea  ce  eroul  jură  să  facă,  autorul
                                                                                                                   împlineşte.  Penlru  că  în  alte  împre­
               @  In  vederea  închiderii  în  bune con­  O   lnlr-o  scrisoare  trimisă  redac­  n ilo r   p e n lr u   p ă m în t  şi  p e n lr u   orez.   jurări  decîi  MarVcy,  AppeJ  a  parcurs   8 anvelope pentru   itere;
              diţii  a  anului  de  învăţăminl  de  partid,   ţiei,  tov.  PETRU  GAlNA  arată  că   P re c u m   şi  fic c i  m e lc   W i l l a ,   n ă s c u lă    acelaşi  drum  spre  înţelegerea  reali­  8 anvelope pentru
              pe  fain  oraşului  regional  Hunedoara   in  luna  aprilie  a c.  adunarea  gene­  d u p ă   fn lo a r c e r e a   ta tă lu i  ei  d in   F i l i ­  SIMERIA:  De  la
              au  fost  organizate  peste  30  de  con-   rală  a  organizaţiei  de  bază  P.M.R.                  tăţii,  fixindu-şi  ca  o  concluzie  logică                                     O anvelope pentr u
              snlldlii  colective  pentru  propagandişti   de  la  Preparada  cărbunelui  din  Pc-   p i n e “.   D e d ic a ţ ia    a c c as la ,   c a re    p r e ­  a  incursiunilor  sale  in  fondul  eve­
              si  cursanţii  ce  studiază  in  dilcrite   tnla  a  analizai  sladiui  realizării  sar­  c e d e   file le   r o m a n u lu i,  este  d e o s e b it   nimentelor  din  Filipine.  un  idea!  etic   subrsdactia  variata.
              forme  de  invăţămint  de  partid  şi  po­  cinilor  economice  ce  revin  unită­  de   s e m n ific a tiv ă .  B e n ja m in   A p p e l  îşi   şl  umanilar  major :  acela  de  a  spune   9  Cereţi  la  toate  magazinele  de  specialitate
              litic  U.T.M.  Astfel,  la  C.S.ll,  s-au  h-   ţii  respective.  S-a  relevat  cu  acest   e x p r im ă   r e c u n o ş tin ţa   faţă  d e   toţi  cei   adevărul.
              cordat  13   eonsullalii   coloclive,  la   prilej  că  înfăptuirea  propunerilor  lă-                 In  ansamblul  său  „Forlăreală  in  noastră  voluntară                   produsele  iubricii  noastre  fiind  de  calitate  su­
              I.C.S.H.  7,  la  E.M.  Teliuc  5,  iar  la   rule  de  tov.  Ştefan  Maroz,  lacob   c a re   l-au  a ju ta t  să  în ţe le a g ă   lu p ta   li-                               perioara.
              U.V.  Calmi  7  eonsullalii.     Rusan,   Victor  Rolaru,   Mihai  Ne­  lip in e z iln r    p e n lr u    p ă m în t  şi   p e n tru    orez“  evoca  o  bălălie  apocaliptică-
               In  aceasta  importantă  acţiune  şi-au   greau  şi  alţii  a  dus  la  îmbunătăţi­  o re z.  S cris  sub  im p e r iu l   u n u i  acut   murdară,  în  culisele  polilice   unde  Conştiinciozitate
              adus  conlrilnilia  secretarii  şi  membri   rea  procesului  de  produclie,  la  re­  s e n tim e n t  al  n e c e s ită ţii,  şi  d in   i m b o l­  tara  e  viudută  japonezilor,  dar  eroi­
              ai  Comitetului  orăşenesc  de  pariul   ducerea  coeficientului  de  cenuşă,  la                                                         Zilele  trecute  am  lăcut  o  vizită  la
              Hunedoara,  lectori  şi  consultanţi  ai                           d u l  u n u i  g e n e r o s   u m a n ita r is m ,  „ F o r ­  ca  pe  cîmpul  dc  lupla  unde  deslinul   oficiul  P.T.T.R.  din  Simeria  I.  De  la
              cabinetului  orăşenesc  dc  partid,  cadre   depăşirea  debitului  de  funcţionare  a   tă re a ţă   în  o r e z “  îşi  p r o c la m a   un  rost   şi  demnitatea  lilipinezilor  sînl  apăra­  început  am  rămas  plăcut  impresionat
              riidaclicc  de  la  şcoala  de  parlid  (le   socioruIui  preparare  cu  70  de  tone   p r o p r iu   :  acuta  d e   a  p r o d u c e   r e v c la -   te  dc*  către  taosi.  Căci  „Fortăreaţă   dc  cele  văzute.  Unul  după  altul,  zeci,   ÎNTREPRINDEREA
              un  an  din  Orăştie.             pe  oră.                         lui  u n o r   a d e v ă r u r i  n e ro s tite   in c a   iu   în  orez"  rămine  şi  un  impresionant   sule  de  celdtenl  se  perindă  prin  (alo
                                                                                 Jiler.H u ra .                     roman  dc  război.                cihlşeelor,  solicitînd  diverse  servicii.
                                                                                                                                                      Cu  răbdare,  bunăvoinţă  şi  înţelegere,
                                                                                                                                                      oficiantele  Vicioria  Lupaşru,  Adela                        „FEROEMAIL“
                                                                                   Membrii  cooperativei  agiicole  du   Despre  importanţa  mare  pe  care  o   Mancilâ,  cdsioru!  Alocu  Nacu  şi  (ac­
                                                                                 producţie  din  Mihalţ,  raionul  Alba.  au   are  plantatul  la  timp  a  legumelor  in   torii  poşlali  Sirian  si  Nicolae  Tăgîrla
                                                                                 cîştigat  In  ultimii  ani  o  bogata  expe­  cîmp  şi  mlrctincren  acestora  în  cele   işi  îndeplinesc  cu  dragoste  şi  con-
                                                                                 rienţă  in  cultura  legumelor.  An  de  an   mai  bune  condiţii  ne-am  convins  din   şliinciozitaie  îndatoririle.             PLOIEŞTI
                 Sporim  continuu                                                gume,  ajunqînd  ca  în  acest  an  sa   experienţă  proprie.  Dc  aceea,  de  în­  planul  de  prost aţii  şi  venituri  la  co­
                                                                                 ei  au  extins  suprafaţa  ocupata  cu  le­
                                                                                                                                                        Dalorilă  lor,  întregului
                                                                                                                                                                               rolccliv,
                                                                                                                                     devenit  prielnic,
                                                                                                                    dată  ce  timpul  a
                                                                                 cultive  legume  şi  zarzavaturi  pe  50
                                                                                 hectare.  Sporirea  suprafeţelor  eulti-   brigăzile  legumicole,  conduse  de  to­  respondentă  pe  luna  aprilie  a  fost   produce  şi  livrează  pe  bază  de  repartiţie,
                                                                                                                    varăşii  Marian  Uarna  şi  Onu  Breaz,
                                                                                                                                                      depăşit  cu  0.1  la  sulă,  la  Iclegrnme
                                                                                 vnle  cu  legume  este  urmarea  lap-   au  trecui  la  repicatu)  şi  plantatul  le­  primile  şi  expediate  cu  0.6  la  sută  clc.
                                                                                 tului  că  clin  proprie  experienţă  mem­  gumelor  in  cîmp.  Ca  urmare  a  muncii   In  condica  de  sugestii  şi  reclamaţii   —  tuburi  din  fontă  pentru  scurgere  cu
                 producţia  de  legume                                           brii  cooperatori  s-au  convins  de  a-   însufleţite  pe  care  cooperatorii  noş­  nici  o  observaţie.  Dimpotrivă.  Unii   piese  de  îmbinare  0  5O-0  200  mm.  şi  lungimi
                                                                                 vamajeie  mari  pe  care  le  aduce  co­
                                                                                                                    tri  au  desfăşurat-o,  pînă  în  prezent
                                                                                                                                                      cetăţeni  adresează  lucrătorilor  cuvin­
                                                                                                                                                                                               de  la  250  mm.  la  2.000  mm.;
                                                                                 operativei  acest  soclor.  Pe  lingă  fap­
                                                                                 tul  că  în  fiecare  unitate  se  creează   a  fost  planlată  cu  legume  o  suprafa­  te  de  mulţumiră  pentru  modul  ire­  —  radiatoare  (lin  fontă  pentru  încălzire
                                                                                                                    ţă  de  *46  hectare.  De  asemenea,  pe  o
                                                                                                                                                      proşabil  in  care  au  tos!  seivili.
                                                                                 posibilitatea  de  a  se  folosi  mai  in­  însemnată  suprafaţă  cultivată  cu  var­
                                                                                 tensiv  pămintul,  cultura  legumelor  in­  za  Si  alte  culturi  s-a  executat  şi  pri­                    centrală;
                                                                                 duce  mari  venituri  aproape  în  lot   ma  praşîIo.  Penlru  a  se  asigura  efec­  Oraşul                        —  vani  pentru  baie  în  lungime  de  1.200-
                                                                                 cursul  anului.  In  anul  trecut,  spre  c-   tuarea  unor  lucrări  de  bună  calitate,
                                                                                 xcmplu  cooperativa  agricolă  dc  pro­  consiliul  dc  conducere  al  cooperati­ tot  mai  frumos             1.680-1.720  mm.;
                                                                                 ducţie  din  Mihalţ  a  realizai  de  la   vei  a  luat  măsura  dc  a  reparliza  să                               —  articole  sanitare  pentru  instalaţii  i-
                                                                                 grădina  de  legume  un  venii  de  posle   muncească  la  grădină  cei  mai  har­  Pe  zi  ce  trece  oraşul  feroviarilor
                                                                                 000.000  lei.  Compar ind  sumele  rea-   nici  şi  pricepuţi   cooperatori,   cum   simerieni  capătă  un  aspect  lot   mai   gjenice  ca:  spălătoare  cu  suport  pentru  vase,
                                                                                 lizaie  la  hectarul  cultivat  cu  legume   sini  Olivia  Barna,  Marin  Ponoran.  Si-   modern  şi  plăcui.  In  planul  de  sisle-   chiuvete,  favoare  etc.
                                                                                 cu  cele  realizate  la  hectarul   cul­  mion  Boancăş,  Ironim  Cîrnal,  Mihailă   matlzaic  a  oraşului,  ..Piaţa  Unirii"  o-
                                                                                  tivat  cu  culturi  cerealiere  sau  plan­  Bedelean,  Floare  Bondol,  Maria  Com-   cupă  un  loc  central.
                                                                                  te  tehnice  se  poale  spune  ca  veni-   su  şi  alţii,  care  la  invătâmîntul  agro­  Aici,  vechile  alei  şi  zone  verzi  au
                                                                                  lurile  de  pe  hectarul  dc  grădină  sînt   tehnic  cu  durata  de  3  ani  au  dove­  fost  orînduile  şi  amenajate  după  noile
                                                                                 de  două  ori  mai  mari.          dit  multă  sîrguînţă  în  însuşirea  ma­  cerinţe  ale  frumosului.  Mai  bine  de
                                                                                   Oblinerca  de  producţii  sporite  de   terialului  predat.  Ei  participă  cu  re­  500  m.p.  de  alei  au  Iost.  pavate  cu   m i m   m   u t i l a j   c h im ic
                                                                                  legume  la  hectar  cere  însă  preocupa­  gularitate  la  numea  şi  execută  lu­  mozaic  într-un  colorit  plăcut  şi  fru­
                                                                                  re,  cerc  muncă  plină  de  răspundere,   crări  de  calitate.     mos.  In  centrul  parcului,  o  linlină
                                                                                  îneepind  cu  alegerea  şi  pregătirea  le­  Măsurile  luate  pînă  în  prezent  pre­  ariczlâiiă  va  împodobi  decorul.
                                                                                  mnului  şi  piuă  la  recoltai,  lată  pen­  cum  şi  cele  pc  care  le  vom  lua  în   Covoare  de  flori  multicolore  re|m   PLOIEŞTI
                                                                                  tru  ce  încă  din  toamna  anului  trecut   viitor  constituie  o  garanţie  că  in  a-   alcnlia  trecătorului,  indcmnindu-l  să
                                                                                  am  ales  cu  grijă  suprafaţa  do  50  hec­  cest  an  vom  realiza  producţii  şi  ve­  ia  ioc  pe  una  din  băncile  parcului.
                                                                                  tare  pe  care  o  cultivăm  cu  legume,   nituri  sporite  de  la  grădina  dc  legu­
                                                                                  oncnlîiulu-ne  spre  terenul  aluvionar   me.  Pc  lingă  alte  măsuri  menite  să  Cu  sprijinul                   STRADA  DEPOOLDI  NR.  16
                                                                                  (lin  lunca  Tîrnavei  şi  a  Mureşului.  O   contribuie  la  sporirea  produclici,  în
                                                                                  dală  cu  arătura  lăcută  in  toamnă,  pe   acest  an  am  prevăzut  să  irigăm  o   cetăţenilor              Oferă  spre  vinzare  unităţilor  socialiste,  din  sto­
                                                                                  suprafaţa  de  30  hectare  am  adminis­  suprafaţă  dc  pcsle  15  hectare  culti­
                                                                                  trat  cite  20  tone  gunoi  dc  grajd  la   vate  cu  legume.  In  această  direcţie
                                                                                  hectar,  iar  pc  20  hectare  am  dat  în   am  avut  o  preocupare  susţinută,  reu­  Simerienil  parlicipă  cu  însufleţire   cul  disponibil:
                                                                                  primăvară  cile  200  kg.  supcrfoslat                              la  acţiunile  de  înfrumuseţare  a  ora­
                                                                                  şi  100  kg.  azotat  de  amoniu.  La  ale­  şind  ca  pînă  în  prezent  să  termi­  şului  în  care  muncesc  şi  trăiesc.  De
                                                                                  gerea  cullunior  am  linul  cont  de  con­  năm  pregătirile  necesare  irigării  a   la  începutul  anului  şi  pînă  în  prezent   —  MATERIALE  ABRAZIVE;
                                                                                  diţiile  dc  climă  şi  sol  din  cadrul  co­  ceslei  suprafeţe.  Ne  vom  ocupa  apoi   ei  au  efectuat  diferite  lucrări  a  căror
                                                                                                                    cu  toata  grija  ca  lucrările  să  fie  fă­  valoare  se  ridică  la  353.000  lei.  Prin­
                                                                                  operativei  noastre,  orierilîndu-ne  mai   cute  la  timp  şi  de  cea  mai  bună  ca-   tre  aceslea  aminlim :  amenajarea  a   —  TABLĂ  INOXIDABILA;
                                                                                  mult  spre  roşii  şl  varză  de  toamnă,   lilnlc,  rcpelind  praşilclc  ori  de  cîte   ti.UUO  m.p.  zone  verzi,  plantarea  a  pes­
                                                                                  care  în  anii  Ircculi  au  dat  pro­                              te  1.500  bucăţi  arbori  ornamentali  şi   —  ŢEAVA  DE  ALAMĂ;
                                                                                  ducţii  mari  la  hectar.  Nu  am  negli­  ori  va  fi  nevoie,  astfel  îneît  perma­  arbuşii  decorativi.
                                                                                  jai  nici  culturile  de  legume  timpurii.   nent,  culturile  să  fie  curate  de  bu­  Un  mare  volum  de  muncă  s-a  de­  —  DIVERSE  MATERIALE.
                                                                                  Astfel,  pe  o  suprafaţă  însemnata  am   ruieni  şi  bine  întreţinute.  Avem  ast­  pus  la  amenajarea  curţii  şcolii  de  0
                                                                                  avut  însămîntaf  spanac  şi  ridichi  de   fel  deplina  siguranţă  că  vom  realiza   ani,  dată  în  folosinţă  anul  acesta.  In
                                                                                  lună.  O  parte  din  producţia  acestor   In  acesl  an  producţii  şi  mai  mari  de   fruntea  acţiunilor  întreprinse   s-au   Doritorii  se  vor  adresa cu comandă fermă  la se­
                                                                                  culturi  am  şi  valorificat-o,  realizlnd   legume  la  hectar  şi  o  dală  cu  aceas­
                                                                                                                    ta  vor  creşte  în  mod  simţitor  venitu­  situat  deputaţii  Gheorghe  Mocioiu,
                                                                                  un  venit  de  peste  5.000  lei.  In  zilele                      |  Cornelia  Petru tiu  şi  Teodor  Dinică.
                                                                                  următoare  vom  începe  şi  valorifica­  rile  cooperativei  şi   ale   membrilor   ILIE  COJOC AR U     diul  uzinei,  unde  se  pot  consulta  listele  respective.
                                                                                  rea  cepei  verzi  dc  pe  cele  4  hecta­  cooperatori.                     responsabilul  centrului
                                                                                  re.  Pe  suprafeţele  care  s-au  eliberat   SIMION  CRISTEA                     de  radioiicare
                 Protejate  de  foliile  de  polietilenă,  legumele  cooperativei  agricole  de   şi  sc  eliberează  în  continuare  vom   imj.  la  cooperativa  agricolă  de   EMIL  CREŢU
             producţie  din  Simeria  cresc  viguroase.  îngrijirea  lor  este  lotuşi  necesara.  planta  varză  şi  roşii  de  toamnă.  producţie  Mihalţ,  raionul  Alba  impiegat  dc  mişcare
                                                                                  logul  instrumentelor;  7,30  Sfatul  me­  Programul  II:  7,35  Muzică  uşoa­  al  popoarelor;  19,30  Pe  teme  agra­
                                                                                  dicului:  Profilaxia  arteriosclerozci;   ră,-  7,45  Din  repertoriul  taragolis-   re.  19.55  Muzică  uşoară,  20,23  In­
           %                                                                      7.*45  Muzică  de  estradă;  9,00  Cînte-   tului  Ion  Murgu;  8,35  Melodii  pe   terpreţi  români  pe  scene  mondiale:
           I                                                                      ce  şi  jocuri  populare  înregistrate   portativ;  9,30  Vorbeşlc  Moscova;  Elena  Cernci  —  Opera  „Aida"  de
                                                                                  recent;  9,25  ..Melodii...  melodii“  —                           Verdi,  23,05  Penlru  prietenii  muzi­
                                                                                  muzică  uşoară;  10,20  Piese  de  es­  10.00  Tnranlele,  11,30  Pc  teme  in­
                                                                                  tradă,  11,30  Radio  prichindel;  II,*15   dustriale,  11,55  Melodii  populare  in­  cii  de  dans.
                                   MARŢ!  18  MAZ  1965                           Piese  interprétalo  de  fanfară;  12,03   terpretate  la  diferite  inslrumente;
                                                                                  Muzică  de  estradă  interpretata  de                              KiiOcÎin  meteorologic1
                                                                                  Iolanda  Mărculescu.  Erna  Sack  şi   J2,15  Cînlece  penlru  copii  de  E-
                      n   \ o    n               O  slujbă  sigură  —  cinematograful   Jean  lonescu;  12,30  Melodii  popu­  mil  Lerescu;  12,30  Pagini  orchestra­  PENTRU  7<X  OUE
                                                 „Sebeşul“;  ORĂŞTIE:  lvailo  —  ci-   lare  inlcrprclatc  de  Eleonora  Bi-   le  din  opere;  13,03  Muzica  uşoara;
                  DEVA :  Zborul  întrerupt  —  cine­  nomnlogralul  „Patria";  Maria  —  ci­  sorca,  Uilica  Ungureanu  şi  Dumi­  13,45  Ciulă  orchestra  Ansamblului   Vreme  călduroasă  cu  cer  noros
                matograful  „Patria"  ;  Secretul   lui   nematograful  „Flacăra”;   HAŢEG:   tru  Poloroacă;  14,10  „Ciută  inima                  ziua.  Izolat  vor  cădea   averse  de
                M.ithias  —  cinematograful  „Arta“  ;   Feriga  de  nur   —   cincmalograful   mea"  —  muzică  uşoară;  '»5.35  „Po­  folcloric  al  Sfatului  popular  al  Ca­  ploaie.  Vînlul  va  sulla  potrivit  din
                PETROŞANI  :  Un  enoriaş  ciudat  —   „Popular“;  BRAD:  Intilnirc  cu  spio­  pas  pe  plaiuri  moldoveni:"  —  emi­  pitalei.   14,00  Concert  de  prinz,-   sectorul  vestic.  Temperatura  maxi­
                cinematograful  „Republica"  ,  Spăr­  nul  —  cinematograful  „Steaua  ro­  siune  de  folclor  muzical;  17.00  „O   15,05  Buchet  de  melodii  populare ;
                gătorul  —  cincmalograful  „7  No­  şie”;  LONEA:  Vii  şi  morţi  —  seri­  plimbare  la  şosea”  —  muzică  uşoa­  16.00  „Melodii  de  ieri,  interpreţi  de   mă  a  aerului  va  fi  cuprinsă  între
                iembrie”;  LUPEN'I:  O  slea  cade  din   ile  I  şi  II  —  cinematograful  „Mi­  ră;  17,25  Pagini  de  mare  populari­  azi"  —  muzică  uşoară;  16,30  Inter­  20  şi  25  grade,  iar  minima  intre  7
                cer  —  cinematograful  „Cultural”;   nerul”;  1 LI A:  Folsilicatorul  —  ci-   tate  din  muzica  de  esiradă;   1H.I5             şi  13  grade.
                SIMERIA  :  Vii  şi  morţi  —  seriile   ncmaloqralul  „Lumina".   Charleston,  vals,  tango  —  muzică   preţi  români  de  operă;  17.)5  Piese
                I  şi  II  —  cinematograful   „Mure­                                                               corale  dc  Sabin  Drăgoî;  18,00  Cin-   PENTRU  URMĂTOARELE
                                                                                   uşoară;  20,00  Radiogazela  de  sea­
                şul";  ALBA  1UL1A:  Calabuch;  Dez­     I t   4   I )   I  O                                       tece  populare  învăţate  de  la  buni­      3  ZILE
                rădăcinaţii  —  cinematograful  „Vic­                              ră;  20,30  Dansurile  tuturor  vîrste-   ca.  18,15  Versuri  închinate  Parti­
                toria";  SEBEŞ  Eroi  curajoşi  ca  ti­  Programul  T  5,06  Concert  de  di­  lor;  21,15  Ediţie  radiofonică  Tudor   dului;  18.30  Atlas  muzical,  muzică   Vreme  schimbătoare,  cu  cer  no­
                grii  —  cincmalograful  „Progresul";  mineaţă;  6,10  lntermezii;  7,15  Dia-  Aighezi;  22,45  Muzică  ritmică.  uşoară;  19,05  Din  folclorul  muzical  ros  şi  temperatura  staţionară.
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60