Page 55 - 1965-05
P. 55
Nr. 3zry Drumul socialismului ra q . i ,
D i m m m C A R N E T C U L T U R A L UZINA „VICTORIA“ CĂLAN,
PARTID regiunea H unedoara
vinde din stoc disponibil pe baza de comenzi
Pe ordinea de zi: CALITATEA PRODUSELOR „Mîndră-i ţara haţeganăi( ferme, următoarele materiale :
— RULMENŢI ;
ltdr-unu din şedinţele largile ale dira de pildă la faptul că in înlre-
comili'U’lui (Ic jjdrtid s-a analizai pe prinderc sini zeci de brigăzi eviden Intitulat sugestiv, spectacolul de in localitate. Casa raională de cultu — ARRAZIVE Şl ABRAZIVE PE SUPORT ;
lar(| preocuparea colectivului privind ţiate in întrecerea socialistă, ca cele cînlece şi dansuri prezentat de an ră din Haţeg a oierii dovada posibi
imbuih'iirilirca continuă a ¿olilălii conduse de Iov. Margareta Apolzan, samblul Casei raionale de cullură lităţilor de care dispune şi chiar — CURELE TRAPEZOIDALE:
produselor. Materialul prezenlat pre Ana Crăciun, Uozina Novradi, Petru din Haţeg, a ciştiqal aprecierea una a unor rezerve care mai există şi
cum şi discuţiile purtate au scos în Mihăltan si altele, care în cadrul u- nimă a publicului. care pe viilor trebuie valorificate. — ARMATURI DIN FONTA Şl OŢEL;
evidenţă că in codrul Întreprinderii nor schimburi de experienţa a: pu Bogat în continui, spectacolul la Din punct de vedere regizoral,
„Căprioara“ din Sebeş s au oblinul tea să împărtăşească din metodele care şi-au dai concursul orchestra spectacolul hoteganilor a primit , o — ORGANE DE ASAMBLARE ;
succese însemnalc privind îmbună lor de muncă. Unele măsuri în acea de muzica populară, dirijată de Ma notă bună. Epilogul, în forma lui — LAMINATE FEROASE Şl NEFEROASE ;
tăţirea calhălii produselor. Faptul că stă privinţă au fost luate de comitelui tei Sebestyen. for originală, recitat
am realizat în aresl an circa 30.000 sindicalului. Trebuie însă mai mult maţia de dansuri, pe acelaşi fundal — REACTIVI Şl STICLĂRIE PENTRU LABO
lei beneficii pe scama îmbunătăţirii perseverat în realizarea lor. condusă de instruc de Im lega ne, a fost
calilâlu, faptul că produsele noastre Experienţa practică ne-a dovedit că torul Ştefan Gal NOTE DE SPECTATOR ..în Ion“ cu con RATOR ;
sini solicilale inir-o măsură iot niai un loc important in creşterea calita şi soliştii vocali ţinutul întregului
mare de cumpărători este o dovadă tivă a producţiei îl deţine preocupa — MATERIALE DE UZURA Ş! PROTECŢIE;
grăitoare în acesl sens. rea fiecărui muncilor de a-şi îmbo Sidonia Sulen, Au spectacol. Din el
La bazo realizărilor stau m ă s u r ile găţi necontenit cunoştinţele profesio rica Ştefan, Elena Făţan, Ana Ra- spicuim versurile: — LANŢURI INDUSTRIALE;
organizatorice şl politice pe care noi nale. Pentru aceasta în ultimul timp hoveanu, Lucia Bistrian şi Maria Frunză verde foi de nalbă
Mîndră-i tara hategana,
le-am luai. Printre acestea enu o funclional un curs de calificare a Cinloi s-a bucurat de un succes deo Ti-am cintat azi bucuria, — ŢEVI CONSTRUCŢII Şl INSTALAŢII.
măr, în primul rind. preocuparea tăbăcarilor. Deoarece cursul a dat re sebit.
colectivului nostru în direcţia m- zultate bune, comitetul de partid a. Spectacolul „Mînclrâ-i tara hale- Frumuseţea, bogălia. Listele de maleriale disponibile se pol consulta
Iroducerii tehnicii şi a procede indicat conducerii întreprinderii, co- gană’ a olerit prilejul reînlîlnirii Cîntecul şi-al nostru joc
Cu paşi iuţi, ori lini — pe loc,
elor tehnologice noi. U n e l e succe miletului sindicatului să prevadă în pc scenă a solistelor Sidonia Sulea, Ti le oferim drept salbă, zilnic, de către cei interesaţi, la serviciul aprovizio
se au si fost oblinule. Spre exemplu, planul de activităţi, privind creşlcrea Aurica Ştefan. Elena Fătan si Ana nare al uzinei.
Secţia lăbdCărie a lost (loiala cu utilaj nivelului profesional al muncitorilor, Rahovcanu, cunoscute şi apreciate Mindrâ tara hategană !...
modern (maşinile de egalizat, de de organizarea unui curs de ridicare a de publicul halegan de la specta Pe lingă nota bună pe care cel
turnai. un agregat pentru vopsii şi calificării şi pentru muncitorii de Ia colele anterioare, precum şi a so mai exigent profesor — publicul —
uscat dlc.). Cu maşini şi utilaje de marochinărie. In şedinţa lărgită a co listelor Maria Ciuloi şi Lucia Bis- le-a acordat-o, organizatorilor an
mare runrlamcnl sini (loiale şi punc- mitetului de parlid s-a relevat faptul Irian, care au debutat cu succes. samblului halegan le mai revine
lele de lucru din seclia marochină- că au lost oblinule succese impor Solistă d căminului cultural din Lâ-
rie. tante şi in ceea ce priveşle îmbună Succesul spectacolului „Mîndră-i sarcina de a menţine activitatea an- | pugiul de Sus.
Din şedinţa lărgită a comitetului de tăţirea tehnologiei de fabricaţie. Un tara haleqană“ a fost asigurat si de samblului, de a o ridica pe a treap
parlid a reieşit necesitatea de a privi colectiv a conceput şi pus la punct cele patru dansuri în care gingăşia tă şî mai înaltă.
problema . calilătii nu Ia general, ci procedeul de acoperire cu strat pro tinereţii si gratia paşilor au concu Clipe recreative
in mod diferenţial, liiiimlu-se seama tector a suprafeţelor vopsite a unor rat armonios cu costumaţia speci
de specificul fiecărui loc de muncă. categorii de piei. Tovarăşii Ionn An- PETRE FĂRCAŞ1U
De pildă, din reclnmaliile primilc de drone, loon Dumilreasa, S. loan şi fică fiecărui dans. responsabilul subredacţici La căminul cultural din Sălişlea,
la beneficiari, deşi puţine la număr, alţii au crent mai multe tipuri de dis Cu spectacolul prezentat recent voluntare din Haţeg raionul Orăştie o fost organizată o
noi am iras concluzia că accesoriile pozitive care au condus la creşterea duminică culturală.
melniicc, pc care lc primim de la olte productivităţii muncii şi la îmbună In cursul dimineţii, pentru elevii
întreprinderi, nu sini întotdeauna de tăţirea calităţii produselor. Dar, s-a şcolii generale dc ti ani din localita
cea mai bună calitate. De aceea, ain scos în evidentă ca mecanizarea unor te. a fost prezenlat un program spe
luai masuri pentru sporirea exigen operaţii cere din partea inovatorilor cial de filme, apoi peste 500 de mem
tei la punctul de recepţie a materia o activitate şi mai intensă. Serviciului bri a; cooperativei agricole de pro COMUNA. FuORE ŞTI. RAION CÍMPlNA,REGPLOIEŞTI
lelor pe care le primim. tehnic şi comisiei de ingineri şi teh ducţie au participat ia înlîlnirea cu
Rezerve importante avem şi in ceea nicieni le revine sarcina să elaboreze „Fortăreaţă în orez* brigada ştiinţifică de la Cugir. Mem produc .
ce priveşle reducerea numărului pro planul de teme penlru inovaţii, iar brii brigăzii au răspuns întrebărilor
duselor reeondilionale Este adevărul cele propuse să Ie rezolve intr-un puse de cetăţeni, privind unele lucrări
eă numărul acestora a scăzut de la termen cit mai scurt. ----------BENJAMIN A P P E L ---------- - agricole de primăvară, situaţia din • anvelope pentru
25U cile au fost in luna ianuarie, io ÎOAN STAICU Vietnam, primele scrieri româneşti,
banda rulantă, la ccu. 100 în prezent. secretar dl comitetului de parlid cauza eclipselor ele. 8 anvelope pentru
A urmat apoi un bogat program ar
Posibilităţi rle a lc reduce si de a le de la Întreprinderea „Căprioara“ „ A c e a s tă c a rte c sle d e d ic a tă ţ ă r a
elimina complet sini muile. Nc gin- din Sebeş In ciuda faptului că „Fortăreaţă in tistic după care s-a vizionat filmul 8 anvelope pentru
n ilo r a n o n im i şi u m ili d in F ilip in e , orez“ nu c un roman autobiografic, artistic „Călătorie în aprilie".
la o s ilo r şi t u t u r o r a c e lo r a m e r ic a n i identitatea dintre autor şi eroul său IULIA ROŞU 8 anvelope pentru
Scurte informaţii o r i filip in e z i, m o r ţi sau în v ia ţă , c a re este evidentă, mărturisită chiar ; şi învăţătoare — Sălişlc-Orăşlie 8 anvelope pentru
m i-a u a ju t a t sa în ţe le g lu p ta ţă r a ceea ce eroul jură să facă, autorul
împlineşte. Penlru că în alte împre
@ In vederea închiderii în bune con O lnlr-o scrisoare trimisă redac n ilo r p e n lr u p ă m în t şi p e n lr u orez. jurări decîi MarVcy, AppeJ a parcurs 8 anvelope pentru itere;
diţii a anului de învăţăminl de partid, ţiei, tov. PETRU GAlNA arată că P re c u m şi fic c i m e lc W i l l a , n ă s c u lă acelaşi drum spre înţelegerea reali 8 anvelope pentru
pe fain oraşului regional Hunedoara in luna aprilie a c. adunarea gene d u p ă fn lo a r c e r e a ta tă lu i ei d in F i l i SIMERIA: De la
au fost organizate peste 30 de con- rală a organizaţiei de bază P.M.R. tăţii, fixindu-şi ca o concluzie logică O anvelope pentr u
snlldlii colective pentru propagandişti de la Preparada cărbunelui din Pc- p i n e “. D e d ic a ţ ia a c c as la , c a re p r e a incursiunilor sale in fondul eve
si cursanţii ce studiază in dilcrite tnla a analizai sladiui realizării sar c e d e file le r o m a n u lu i, este d e o s e b it nimentelor din Filipine. un idea! etic subrsdactia variata.
forme de invăţămint de partid şi po cinilor economice ce revin unită de s e m n ific a tiv ă . B e n ja m in A p p e l îşi şl umanilar major : acela de a spune 9 Cereţi la toate magazinele de specialitate
litic U.T.M. Astfel, la C.S.ll, s-au h- ţii respective. S-a relevat cu acest e x p r im ă r e c u n o ş tin ţa faţă d e toţi cei adevărul.
cordat 13 eonsullalii coloclive, la prilej că înfăptuirea propunerilor lă- In ansamblul său „Forlăreală in noastră voluntară produsele iubricii noastre fiind de calitate su
I.C.S.H. 7, la E.M. Teliuc 5, iar la rule de tov. Ştefan Maroz, lacob c a re l-au a ju ta t să în ţe le a g ă lu p ta li- perioara.
U.V. Calmi 7 eonsullalii. Rusan, Victor Rolaru, Mihai Ne lip in e z iln r p e n lr u p ă m în t şi p e n tru orez“ evoca o bălălie apocaliptică-
In aceasta importantă acţiune şi-au greau şi alţii a dus la îmbunătăţi o re z. S cris sub im p e r iu l u n u i acut murdară, în culisele polilice unde Conştiinciozitate
adus conlrilnilia secretarii şi membri rea procesului de produclie, la re s e n tim e n t al n e c e s ită ţii, şi d in i m b o l tara e viudută japonezilor, dar eroi
ai Comitetului orăşenesc de pariul ducerea coeficientului de cenuşă, la Zilele trecute am lăcut o vizită la
Hunedoara, lectori şi consultanţi ai d u l u n u i g e n e r o s u m a n ita r is m , „ F o r ca pe cîmpul dc lupla unde deslinul oficiul P.T.T.R. din Simeria I. De la
cabinetului orăşenesc dc partid, cadre depăşirea debitului de funcţionare a tă re a ţă în o r e z “ îşi p r o c la m a un rost şi demnitatea lilipinezilor sînl apăra început am rămas plăcut impresionat
riidaclicc de la şcoala de parlid (le socioruIui preparare cu 70 de tone p r o p r iu : acuta d e a p r o d u c e r e v c la - te dc* către taosi. Căci „Fortăreaţă dc cele văzute. Unul după altul, zeci, ÎNTREPRINDEREA
un an din Orăştie. pe oră. lui u n o r a d e v ă r u r i n e ro s tite in c a iu în orez" rămine şi un impresionant sule de celdtenl se perindă prin (alo
Jiler.H u ra . roman dc război. cihlşeelor, solicitînd diverse servicii.
Cu răbdare, bunăvoinţă şi înţelegere,
oficiantele Vicioria Lupaşru, Adela „FEROEMAIL“
Membrii cooperativei agiicole du Despre importanţa mare pe care o Mancilâ, cdsioru! Alocu Nacu şi (ac
producţie din Mihalţ, raionul Alba. au are plantatul la timp a legumelor in torii poşlali Sirian si Nicolae Tăgîrla
cîştigat In ultimii ani o bogata expe cîmp şi mlrctincren acestora în cele işi îndeplinesc cu dragoste şi con-
rienţă in cultura legumelor. An de an mai bune condiţii ne-am convins din şliinciozitaie îndatoririle. PLOIEŞTI
Sporim continuu gume, ajunqînd ca în acest an sa experienţă proprie. Dc aceea, de în planul de prost aţii şi venituri la co
ei au extins suprafaţa ocupata cu le
Dalorilă lor, întregului
rolccliv,
devenit prielnic,
dată ce timpul a
cultive legume şi zarzavaturi pe 50
hectare. Sporirea suprafeţelor eulti- brigăzile legumicole, conduse de to respondentă pe luna aprilie a fost produce şi livrează pe bază de repartiţie,
varăşii Marian Uarna şi Onu Breaz,
depăşit cu 0.1 la sulă, la Iclegrnme
vnle cu legume este urmarea lap- au trecui la repicatu) şi plantatul le primile şi expediate cu 0.6 la sută clc.
tului că clin proprie experienţă mem gumelor in cîmp. Ca urmare a muncii In condica de sugestii şi reclamaţii — tuburi din fontă pentru scurgere cu
producţia de legume brii cooperatori s-au convins de a- însufleţite pe care cooperatorii noş nici o observaţie. Dimpotrivă. Unii piese de îmbinare 0 5O-0 200 mm. şi lungimi
vamajeie mari pe care le aduce co
tri au desfăşurat-o, pînă în prezent
cetăţeni adresează lucrătorilor cuvin
de la 250 mm. la 2.000 mm.;
operativei acest soclor. Pe lingă fap
tul că în fiecare unitate se creează a fost planlată cu legume o suprafa te de mulţumiră pentru modul ire — radiatoare (lin fontă pentru încălzire
ţă de *46 hectare. De asemenea, pe o
proşabil in care au tos! seivili.
posibilitatea de a se folosi mai in însemnată suprafaţă cultivată cu var
tensiv pămintul, cultura legumelor in za Si alte culturi s-a executat şi pri centrală;
duce mari venituri aproape în lot ma praşîIo. Penlru a se asigura efec Oraşul — vani pentru baie în lungime de 1.200-
cursul anului. In anul trecut, spre c- tuarea unor lucrări de bună calitate,
xcmplu cooperativa agricolă dc pro consiliul dc conducere al cooperati tot mai frumos 1.680-1.720 mm.;
ducţie din Mihalţ a realizai de la vei a luat măsura dc a reparliza să — articole sanitare pentru instalaţii i-
grădina de legume un venii de posle muncească la grădină cei mai har Pe zi ce trece oraşul feroviarilor
000.000 lei. Compar ind sumele rea- nici şi pricepuţi cooperatori, cum simerieni capătă un aspect lot mai gjenice ca: spălătoare cu suport pentru vase,
lizaie la hectarul cultivat cu legume sini Olivia Barna, Marin Ponoran. Si- modern şi plăcui. In planul de sisle- chiuvete, favoare etc.
cu cele realizate la hectarul cul mion Boancăş, Ironim Cîrnal, Mihailă matlzaic a oraşului, ..Piaţa Unirii" o-
tivat cu culturi cerealiere sau plan Bedelean, Floare Bondol, Maria Com- cupă un loc central.
te tehnice se poale spune ca veni- su şi alţii, care la invătâmîntul agro Aici, vechile alei şi zone verzi au
lurile de pe hectarul dc grădină sînt tehnic cu durata de 3 ani au dove fost orînduile şi amenajate după noile
de două ori mai mari. dit multă sîrguînţă în însuşirea ma cerinţe ale frumosului. Mai bine de
Oblinerca de producţii sporite de terialului predat. Ei participă cu re 500 m.p. de alei au Iost. pavate cu m i m m u t i l a j c h im ic
legume la hectar cere însă preocupa gularitate la numea şi execută lu mozaic într-un colorit plăcut şi fru
re, cerc muncă plină de răspundere, crări de calitate. mos. In centrul parcului, o linlină
îneepind cu alegerea şi pregătirea le Măsurile luate pînă în prezent pre ariczlâiiă va împodobi decorul.
mnului şi piuă la recoltai, lată pen cum şi cele pc care le vom lua în Covoare de flori multicolore re|m PLOIEŞTI
tru ce încă din toamna anului trecut viitor constituie o garanţie că in a- alcnlia trecătorului, indcmnindu-l să
am ales cu grijă suprafaţa do 50 hec cest an vom realiza producţii şi ve ia ioc pe una din băncile parcului.
tare pe care o cultivăm cu legume, nituri sporite de la grădina dc legu
oncnlîiulu-ne spre terenul aluvionar me. Pc lingă alte măsuri menite să Cu sprijinul STRADA DEPOOLDI NR. 16
(lin lunca Tîrnavei şi a Mureşului. O contribuie la sporirea produclici, în
dală cu arătura lăcută in toamnă, pe acest an am prevăzut să irigăm o cetăţenilor Oferă spre vinzare unităţilor socialiste, din sto
suprafaţa de 30 hectare am adminis suprafaţă dc pcsle 15 hectare culti
trat cite 20 tone gunoi dc grajd la vate cu legume. In această direcţie
hectar, iar pc 20 hectare am dat în am avut o preocupare susţinută, reu Simerienil parlicipă cu însufleţire cul disponibil:
primăvară cile 200 kg. supcrfoslat la acţiunile de înfrumuseţare a ora
şi 100 kg. azotat de amoniu. La ale şind ca pînă în prezent să termi şului în care muncesc şi trăiesc. De
gerea cullunior am linul cont de con năm pregătirile necesare irigării a la începutul anului şi pînă în prezent — MATERIALE ABRAZIVE;
diţiile dc climă şi sol din cadrul co ceslei suprafeţe. Ne vom ocupa apoi ei au efectuat diferite lucrări a căror
cu toata grija ca lucrările să fie fă valoare se ridică la 353.000 lei. Prin
operativei noastre, orierilîndu-ne mai cute la timp şi de cea mai bună ca- tre aceslea aminlim : amenajarea a — TABLĂ INOXIDABILA;
mult spre roşii şl varză de toamnă, lilnlc, rcpelind praşilclc ori de cîte ti.UUO m.p. zone verzi, plantarea a pes
care în anii Ircculi au dat pro te 1.500 bucăţi arbori ornamentali şi — ŢEAVA DE ALAMĂ;
ducţii mari la hectar. Nu am negli ori va fi nevoie, astfel îneît perma arbuşii decorativi.
jai nici culturile de legume timpurii. nent, culturile să fie curate de bu Un mare volum de muncă s-a de — DIVERSE MATERIALE.
Astfel, pe o suprafaţă însemnata am ruieni şi bine întreţinute. Avem ast pus la amenajarea curţii şcolii de 0
avut însămîntaf spanac şi ridichi de fel deplina siguranţă că vom realiza ani, dată în folosinţă anul acesta. In
lună. O parte din producţia acestor In acesl an producţii şi mai mari de fruntea acţiunilor întreprinse s-au Doritorii se vor adresa cu comandă fermă la se
culturi am şi valorificat-o, realizlnd legume la hectar şi o dală cu aceas
ta vor creşte în mod simţitor venitu situat deputaţii Gheorghe Mocioiu,
un venit de peste 5.000 lei. In zilele | Cornelia Petru tiu şi Teodor Dinică.
următoare vom începe şi valorifica rile cooperativei şi ale membrilor ILIE COJOC AR U diul uzinei, unde se pot consulta listele respective.
rea cepei verzi dc pe cele 4 hecta cooperatori. responsabilul centrului
re. Pe suprafeţele care s-au eliberat SIMION CRISTEA de radioiicare
Protejate de foliile de polietilenă, legumele cooperativei agricole de şi sc eliberează în continuare vom imj. la cooperativa agricolă de EMIL CREŢU
producţie din Simeria cresc viguroase. îngrijirea lor este lotuşi necesara. planta varză şi roşii de toamnă. producţie Mihalţ, raionul Alba impiegat dc mişcare
logul instrumentelor; 7,30 Sfatul me Programul II: 7,35 Muzică uşoa al popoarelor; 19,30 Pe teme agra
dicului: Profilaxia arteriosclerozci; ră,- 7,45 Din repertoriul taragolis- re. 19.55 Muzică uşoară, 20,23 In
% 7.*45 Muzică de estradă; 9,00 Cînte- tului Ion Murgu; 8,35 Melodii pe terpreţi români pe scene mondiale:
I ce şi jocuri populare înregistrate portativ; 9,30 Vorbeşlc Moscova; Elena Cernci — Opera „Aida" de
recent; 9,25 ..Melodii... melodii“ — Verdi, 23,05 Penlru prietenii muzi
muzică uşoară; 10,20 Piese de es 10.00 Tnranlele, 11,30 Pc teme in
tradă, 11,30 Radio prichindel; II,*15 dustriale, 11,55 Melodii populare in cii de dans.
MARŢ! 18 MAZ 1965 Piese interprétalo de fanfară; 12,03 terpretate la diferite inslrumente;
Muzică de estradă interpretata de KiiOcÎin meteorologic1
Iolanda Mărculescu. Erna Sack şi J2,15 Cînlece penlru copii de E-
n \ o n O slujbă sigură — cinematograful Jean lonescu; 12,30 Melodii popu mil Lerescu; 12,30 Pagini orchestra PENTRU 7<X OUE
„Sebeşul“; ORĂŞTIE: lvailo — ci- lare inlcrprclatc de Eleonora Bi- le din opere; 13,03 Muzica uşoara;
DEVA : Zborul întrerupt — cine nomnlogralul „Patria"; Maria — ci sorca, Uilica Ungureanu şi Dumi 13,45 Ciulă orchestra Ansamblului Vreme călduroasă cu cer noros
matograful „Patria" ; Secretul lui nematograful „Flacăra”; HAŢEG: tru Poloroacă; 14,10 „Ciută inima ziua. Izolat vor cădea averse de
M.ithias — cinematograful „Arta“ ; Feriga de nur — cincmalograful mea" — muzică uşoară; '»5.35 „Po folcloric al Sfatului popular al Ca ploaie. Vînlul va sulla potrivit din
PETROŞANI : Un enoriaş ciudat — „Popular“; BRAD: Intilnirc cu spio pas pe plaiuri moldoveni:" — emi pitalei. 14,00 Concert de prinz,- sectorul vestic. Temperatura maxi
cinematograful „Republica" , Spăr nul — cinematograful „Steaua ro siune de folclor muzical; 17.00 „O 15,05 Buchet de melodii populare ;
gătorul — cincmalograful „7 No şie”; LONEA: Vii şi morţi — seri plimbare la şosea” — muzică uşoa 16.00 „Melodii de ieri, interpreţi de mă a aerului va fi cuprinsă între
iembrie”; LUPEN'I: O slea cade din ile I şi II — cinematograful „Mi ră; 17,25 Pagini de mare populari azi" — muzică uşoară; 16,30 Inter 20 şi 25 grade, iar minima intre 7
cer — cinematograful „Cultural”; nerul”; 1 LI A: Folsilicatorul — ci- tate din muzica de esiradă; 1H.I5 şi 13 grade.
SIMERIA : Vii şi morţi — seriile ncmaloqralul „Lumina". Charleston, vals, tango — muzică preţi români de operă; 17.)5 Piese
I şi II — cinematograful „Mure corale dc Sabin Drăgoî; 18,00 Cin- PENTRU URMĂTOARELE
uşoară; 20,00 Radiogazela de sea
şul"; ALBA 1UL1A: Calabuch; Dez I t 4 I ) I O tece populare învăţate de la buni 3 ZILE
rădăcinaţii — cinematograful „Vic ră; 20,30 Dansurile tuturor vîrste- ca. 18,15 Versuri închinate Parti
toria"; SEBEŞ Eroi curajoşi ca ti Programul T 5,06 Concert de di lor; 21,15 Ediţie radiofonică Tudor dului; 18.30 Atlas muzical, muzică Vreme schimbătoare, cu cer no
grii — cincmalograful „Progresul"; mineaţă; 6,10 lntermezii; 7,15 Dia- Aighezi; 22,45 Muzică ritmică. uşoară; 19,05 Din folclorul muzical ros şi temperatura staţionară.