Page 58 - 1965-05
P. 58
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3230
m m m n c t
PRINTR-O MUNCĂ
C O N F E R I N Ţ A
regiunea Hunedoara.
REGIONALĂ PERSEVERENTĂ — LA telefon nr. 3, interior 285,
tu. C. F. S. vinde din stoc disponibil minatoarele materiale:
REZ! JLTATE MAS BUNE — laminate de oţel ;
— laminate neferoase ;
A ctivitatea sportivă atrage azi pe stadioane, in să republican multe echipe de fotbal, vo lor. In prezent o scrie dc sportivi
lile de sport, pe traseele turistice tot mai m ulţi oa lei, handbal, rugbi, box. atletism şi au lipsuri serioase in pregătirea fi — vopsele pe baza dc ulei şi nitro ;
ligile se situează in coada clasamen zică şi mai ales cea tehnică datorită
meni ai m uncii. Lucru firesc deoarece prin g rija p a rti
telor. La faza pe tară o spar.tachiadei superficialităţii de care dau dovadă
dului şi statului nostru au fost create co n d iţii m a republicane lotul regiunii Hunedoa la antrenament. Acest lucru îşi are iz — pietre dc polizor (abrazive);
teriale corespunzătoare pentru mişcarea sportivă. ra a ocupat de-abia Jocul 13 in clasa vorul şi in faptul că instruirea unor
Regiunea H unedoara a cunoscut in a n ii regim u mentul general. Care sint cauzele a- sportivi se face de către cadre cu — aparataj electric ; \
lu i dem ocrat-popular o dezvoltare im petuoasă în cestor stări de lucruri ? slabă pregătire, plafonate, aşa cum
toate dom eniile de activitate, econom ic, social şi Multă vreme organele U.C.F.S. au sînl antrenorii Emeric Schncîder şi — materiale şi echipament de protecţie.
desfăşurat o muncă sporadică, fără loan Ciolno la atletism, loan liarbu
cultural. La un nivel corespunzător s-a dezvoltat la box, Marcel Golgoliu la fotbal, in
o privire în persjreclivă, iicglijind
şi mişcarea de cultură fizică şi sport. Acest lucru a calitatea procesului dc înşiruire teh structorul Iuliu Nagy la volei şi alţii. Materialele de mai sus se pot obţine pe bază rle co
reieşit pregnant cu p rile ju l recentei conferinţe re
nică, munca de selecţie şi jiromovarc O slabă preocupare a existat şi in
gionale U.C.F.S. care a analizat activitatea desfă dc noi tineri talcutali. Sint seclii dc ce priveşte organizarea campionatelor menzi ferme.
şurată de la ultim ele alegeri şi pină în prezent. performantă ca. Metalul Hunedoara la regionale şi raionale. Re lingă lapiul
rugbî si volei. Jiul PelriJa la lupte care că s-au organizai la puţine ramuri
menţin în echipe sportivi fără |)er-
O largă participare spectivă, iui se ocupă de pregătirea de sport, la ele a participat un nu Doritorii se pot adresa zilnic, peniru informaţii su
măr mic de echipe, pe alocuri luciu»
şi promovarea elementelor locale, la- du-şi loc mult formalism. Iii multe plimentare, la serviciul aprovizionării unde se pot con
lenlalc. Se înlilnesc cazuri citul pe razuri Consiliul regional U.C.F.S. s-a
Caracteristic pentru tara noastră lon Jiului. Brad, ţărani cooperatori banca rezervelor slau vreme îndelun mulţumii să constate existenta unor
osie faptul că in practicarea cxerci- dm Sebeş, Ilia, Orăşlic, elevi şi stu gată sportivi tineri, talenlali, dornici deficiente fără a lua măsuri liolări- sulta listele dc materiale disponibile.
ţ»ilor fizice şi a sportului sini atrase denţi. oamenii muncii din întreaga de alirmare şi capabili dc rezultate le pentru remedierea lor. Aceasla şi
mase largi de oameni ai muncii, ti regiune, au participat la cele aproa|>e bune. ca urmare a faptului că nu întoldea-
neri şi vîrstmci. Jn aceasta direcţie 2.300 acţiuni turistice organizate in una biroul Consiliului regional a
au devenit tradiţionale sparlacliiadcle anul trucul. 121 au vizitat locuri isto ■ Activitatea sportivă de performan muncit la nivelul sarcinilor, nu a a- Elevul Grigore CosniQ din anul III
tineretului, crosurdc, duminicile cul- rice, mari şantiere ale construcţiei so tă la unele asociaţii cum este Mine lras toti membrii in rezolvarea pro laf Şcolii profesionale din Deva a
tural-sportive, acţiunile turistice, cam cialiste, $ i o i i pe!recul timpul liber rul Deva, sc rezumă numai la fotbal, blemelor. Itrecut pragul fiecărui au şcolar nu-
pionatele asociaţiilor, concursurile in mijlocul naturii. neglijind in mod nepermis cclclalle Conferinţa a apreciat că unele co ] mat cu note de 10. F.l nu este nmnai ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCA
pentru cucerirea insignei de poli întrecerile pentru cucerirea insig ramuri. misii regionale pe ramuri dc sport nu \ prietenul nulelor mari, ci şi al volu-
sportiv şi multe altele. nei de polisportiv au fost organizate In goana după rezultate imediate şi au adus aportul cuvenil la îmbu \melor de llleralnrâ beletristică şi
Sub directa îndrumare a organelor in 320 asociaţii sporüve Ireciivln-şi unele sedii de fotbal au neglijat nătăţirea activităţii sportului de per Itettnîen, a flote la biblioteca şcolii.
si organizaţiilor de partid, asociaţiile normele pînă în prezent peste '26.000 munca dc depistare si ]>regătire a c- formantă, lăsiiul ca lucrurile să mear I.ŞR de cărţi lecturale. in orele libere, DE INDUSTRIE LOCALA PETROŞANI
sportive din regiunea noastră în co tineri şi tinere. leunenlolor locale aducind sportivi gă de la sine. ] numai in primele patru luni ale a-
laborare cu organizaţiile U.T.M , co Aceste rezultate sînl rodul unei dinafară care nu dovedesc dragoste | uit lui aleslu acest lucru
Participanţii la conferinţă au ară
mitetele de ternei şi sindicale au reu munci perseverente desfăşurată de fată de asociaţii, urmărind doar in tat că în regiune există toate condi Foto : I TEKEK A N G A J E A Z A I M E D I A T :
şit, aşa cum s-a subliniat în cadrul organele şi organizando U.C.F.S. terese materiale.
conferinţei, să organizeze mai bine Deficiente se manifestă şi in pro ţiile pcnlm ca sportul dc performan
întrecerile de masă, să atragă cîl mai Lucrările conferinţei au apreciat cesul inslrucliv-oducativ al sportivi tă să se ridice la nivelul dorit. ¡Practica în producţie — UN MAISTRU PRINCIPAL TIMPLAR, sala
mulţi iubitori ai sportului, pentru insă că fală de condiţiile existente,
a-şi disputa întiiclalon in săli şi pe activitatea sj>orlivă de masă din re
stadioane. Numai la întrecerile pri giunea noastră nu s-a ridicai la ni Pregătirea sportivă Prima promoţie de elevi a Şcolii rizare 1.200—1.500 lei ;
mei sparlachiade republicane închi velul corespunzător. Alit darea <lc tehnice speciale de contabilitate nr.
nată celei de a XX-a aniversări a eli seamă cil şi participanţii Io discuţii 12 Sebeş, cu durata dc studiu de 6 — TREI MAIŞTRI TiMPLARI, salarizare 900
berării patriei au participat peste au arătat că organele şi organiza începe din copilărie ani. îşi desfăşoară în prezent prac
175.000 sportivi. ţiile U.C.F.S. iui au pus accentul pe tica in producţie în diferite întreprin -1.300 lei.
dezvoltarea formelor simple, uşor ac deri şi instituţii din tară.
In perioada analizată a crescut Pentru ca desfăşurarea practicii să Condiţiile de angajare sint cele prevăzute de
preocuparea pentru întărirea şi con cesibile în practicarea exercitiilor fi Formarea unor sportivi de valoare poale satisface. Campionatele şcolare decurgă în bune (ondiliuni, condu
solidarea asociaţiilor sportive. Nu zice. Sint unele asociaţii ca Minerul începe încă dm fragedă copilărie De cuprind un număr redus de elevi, iar cerea şcolii a alcătuit din timp un H.C.M. 1061/1959.
mărul membrilor U.C.F.S reprezintă Vulcan. C.F.lt, Teluş şi Minerul Deva sigur ră in această direcţie un rol elajielc pe şcoală sini organizate
ornic etapele de masă ale unor com deosebii revine şcolilor de loale gra plan special de muncă, care a lost
peste 21 la sută din populaţia rugin pe alocuri formal Unele selecţionate dezbătut în cadrul consiliului peda întreprinderea mai angajează muncitori timplari
im. Aceasta arată (oria de care dis petiţii mi s-au bucurat de populari dele, cadrelor de învăţători şi profe şi chiar cîştigălori sini slabi li ţi din gogic. Acest plan cuprinde probleme
pune mişcarea de cultură fizică şi tate. Csle surprinzător faptul că la sori. Ei sini aceia care au datoria să oficiu şi nu ca urmare a întrecerilor organizatorice, probleme privind con calificaţi, cu plata în acord. Se asigură condiţiile de
sport, popularitatea de care se bu labrica „Sebeşul" unde peste 00 la dezvolte la copii dragostea pentru pe clase şi inlcrclase Aşa se intim- ducerea şi controlul muncii elevilor
cură in rindul maselor. sulă dm salariaţi sini femei, alenlia sport, să-i inilie/c în practicarea lui, plă la Ualeg, llia si Orăşlio. Pe bună pe perioada practicii, realizarea legă cazare.
principală este îndreptată spre fot iar pe cci mai talentat» să-i sprijine dreplale sc întrebau unii participant»
Faptul că la întrecerile sportive do bal. în perfecţionarea lor. la conferinţă de ce nu se mai organi turii dintre munca didactică şi cea
masă au luat startul numeroşi oa zează întreceri sportive la diferite din producţie, vizitarea de către ca Informaţii detaliate se vor primi la sediul între
meni ai muncii, — aşa cum subli Lipsuri au cxislal si în organiza In regiunea noastră, aşa cum subli discipline intre clase, şcoli şi ordşe. drele didactice a întreprinderilor în prinderii din strada Mihai Viteazul nr. 1 Petroşani.
niau în cuvîntul lor tov. Aurel Văi- rea onor duminici cullural-spoMive. niau iov. Cornel Cismaş, Tilus bog care elevii işi deslăşoaiă practica etc.
doaiui, Petru Almăşan, Iuliu Verni- Asociaţii sportive cu in sint Suriannl dan şi alin, în multe şcoli se desfă Conducerile şcolilor dm regiune, înainte de începerea practicii an
rlicscu şi nlli participanţi la conlc- IVlreşti, Victoria Dobra, Recolta Mi şoară o bogată activitate compehlio- cadrele dc specialitate trebuie să în fost organizate cu «devii vizite la u-
rinla regională U.C.F.S. — se dalu- halţ şi altele s-au limitai doar la or nală care cuprinde un mare număr ţeleagă moi mult că S|>ortuI contri numite întreprinderi ca ,,Sebeşul1',
reşte grijii cu care acestea nu fost ganizarea unor meciuri de fotbal, nu de elevi. In majoritatea şcolilor s-au buie la educarea elevilor In viilor ,,Căprioara“, Falnica de liirlie Pc-
organizate, popularizării competiţii s a u preocupat de atragerea a cit creai condiţii corespunzătoare pentru este necesar să existe mai multă dra Ireşli etc., in vederea Cunoaşterii in
lor. asigurării cu materiale şi a asis mai mulţi tineri ia activităţi sportive. practicarea sportului şi au (ost în goste, preocupare şi dăruire pentru ansamblu a procesului de producţie.
tentei tehnice din partea unor cadre La sale. mat ales, activitatea sporti cadrate cu cadre de specialitate. îmbunătăţirea activităţii sportive dm Iu cadrul acestor vizite, au fost in
Dacă în general orele de educaţie
calificate. vă oslo slabă, ea desfăşurîndu-se uni liziră din şcoli se desfăşoară normal, şcoli. Şcoala să constituie pepiniera vitai» contabili, tehnicieni, ingineri,
De marc popularitate in mulul ti lateral. iar pe alocuri csle inexisten aclivilalca sportivă dc performantă nu sportului dc performantă. care au discutat cu elevii probleme
neretului s-a bucurat crosul „Să în- tă. Aceasta ca urmare o faptului că legale de specialitatea aleasă Astfel,
limpinăm 1 Mai* la care în anul organele U.C.F.S. au neglijai activita elevii au fost familiarizaţi din timp
Ir'-cut au participat cu aproape tea asociaţiilor sportive săteşti, an cu diferite procese de producţie
'27.000 tineri şi tinere mai mulţi do subapreciat condiţiile şi posibilităţile In cadrul lucrărilor conferinţei a luai cuvîntul Iov. loachim Moga, se FLORIN CfMPEANU
rit fn anul precedent. A crescut pre existente. cretar al Comitetului regional Hunedoara al P M R După rc a scos in tehnician
ocuparea pentru organizarea unor Mare parte din lipsuri işj nu ră evidentă o serie de realizări obţinute de organele şi organizaţiile U.C.F.S.,
forme variate şi atractive de practi dăcina şi in stilul defectuos de mun vorbitorul s-a oprii asupra unor deficiente care s-au manifestat in ulti
care a exerciţii lor fizice. Asl Ici, n- că al consiliilor regional, raionale şi mul timp. Apoi, a arătat o parte din sarcinile ce revin Consiliului regio
proapc în hecare comună şi sal din orăşeneşti U.C.F.S. Perioadă înde nal U.C.F.S., consiliilor raionale şi orăşeneşti, tuturor asociaţiilor spor | Dragoste de meserie,
regiune s-au organizat duminici cul- lungată acestea au scăjial dm vedere tive, în vederea ridicării activităţii sj>orlive din regiune la nivelul cern’.
tural-sportive cu care prilej s-n de controlul şi îndrumarea- activităţii a- In lumina Salutului CC. al P.M IC, adresat primei Conferinţe j>e Iară de muncă - . . v - ^
semnat cel mai iute, mai puternic, sociatidor. a Uniunii de cultură fizică şi sport, va trebui ca organele şi organizaţiile
mai rezistent linăr din sat. Fie au Prin practicarea evcrciliilor fizice U.C.F.S,, in colaborare strinsă cu celelalte organizaţii de masă, să pună in Mulţi tineri, elevi ai Scolii tehnice I I *
prilejuit în acelaşi limp un mijloc şi a sportului, oamenii muncii îşi dez centrul preocupării lor dezvoltarea lot mai largă a educaţiei fizice şi a do maiştri din Brad şi ai Scolii pro ■ W f f e L B A S U P E R . .
important de petrecere a timpului voltă o sene de calităţi li/.icc şi mo- sportului dc masă, să cuprindă in asociaţiile sportive un număr lot mai fesionale din Gurahar/ii işi îmbogă t r Ţ E N T R U SPĂLAREA T F S Ă I U R U O R
liber în mod plăcui, recreativ. ral-oducalivc. Tocmai de aceea orga mare dc oameni oi muncii dc la oraşe şi sale. întregul tineret in practi ţesc cunoştinţele acumulate îu şcoa
carea organizată, permanentă şi sistematică a educaţiei fizice încă din lă in cadru) E. M. Barza, la Uzina de piN BUMBAC IN Şl ClNt PA PR' CUM
In prezent, tot mai mulţi oameni nele şi organizaţiile U.C.F.S. au da
ai muncii îndrăgesc turismul, un mi toria să acorde toata alenlia compe» anii premergători şcolii, potrivit cu virsta şi dorinţa fiecăruia. Nccesilâ o preparare a minereurilor. Un fapt, ........................4, i f A L B A L U X
nunat mijloc de recreere, de educa tihilor dc masă, să atragă in intre- |)icocii|>arc permanentă pentru organizarea şi desfăşurarea campionatelor înlimplal mai recenl, a scos in evi
ţie patriotică şi cclălenească. Peste c m cîl mai mulţi iubitori ai sj>or- asociaţiilor sportive, a fazelor de in.isă, a competiţiilor republicane pen dentă dragostea puternică a aceslor m i L « < P E N r R U SPĂLAREA F I B R E L O R
1U8.0U0 muncitori din Hunedoara, Va- lului. tru dezvoltarea turismului, drumeţiei locale, ciclismului, mololurismului şi tineri peniru meseria aleasă, pentru
a sporturilor aplicative. Să muncim mai mult pentru dezvoltarea activi munca. A R T I F I C I A L E DIN LINĂ Şl MATASE
tăţi sportive la sale, folosind baza materiala, cadrele de specialitate din In urmă cu cil va timp, în faţa noas
Sportul şcolile de 8 ani, activul obştesc de care dispunem pentru asigurarea tră s-a ridicai o sarcină deosebit de N A T U R A L Ă . SPALĂ ¡N APE HORE: §1
unei activităţi permanente. Este nctcsai ra activitatea sj>orlivă compc-
importantă — era necesară săparea
* SĂRAI E FOLOSI f I EUÎ Ni f i t Di R E
liţională şi de performantă din regiune să (ie condusă cu mai multă com urgentă a unui canal |>rin care să . J g S fr ^ P P C D U S E L g ■
de performanţă petentă. Să fie dezvoltate cu prioritate ramurile sportive cu pondere se tragă cablurile dc forţă de la u- J
zma electrică la staţia electrică nr. 1.
marc la jocurile olimpice ca: atletism, gimnastică, natatic, box*, lupte,
haltere, ciclism, fotbal şi lir. Trebuie luate loale măsurile jrentru îmbună In acel limp. personalul cu calificare
la un nivel superior! tăţirea activităţii sportive in rindul copiilor, elevilor şi siudcnlilor. corespunzătoare din cadrul uzinei era
instructorii volun
angajat în alte munci, mai imjiorlan-
Cadrele mişcării sportive, antrenorii, profesori»,
tari. arbitrii, membrii comisiilor pe ramuri de sj)orl şi colegiilor, le revine Ic, care nu puteau fi abandonate, nici
sarcina de răspundere de a munci ncohosil pentru educarea şi instruirea animale. Totuşi, trebuia cxecutală şi
O analiză cît mai cxoclă a spor Preparatorul Pol rila, Pelru llorvalh
tului dc performantă din regiunea dc la Şlhnla Petroşani. Lotighiu Cu- sportivilor în aşa fel ca rezult a le Ic să fie dintre cele mai bune. această lucrare.
noastră trebuie făcută prin prisma lean de la Textila Sebeş, Mariana Comitetul regional de partid, a spus in încheiere tov. loachim Moga, Deşi elevii aveau sarcini imj>or-
comportării şi a rezultatelor obţinute Golii dm Deva şi alin, au ob|inut re- îşi exprimă convingerea că organele şi organizaţiile U.C.F.S., celelalte or Innle în cadrul practicii ¡n produc|»e,
dc sportivii şi echipele care ne rc- zullalc bune în întrecerile cu carac ganizaţii dc masă şi cadrele de specialitate, însufleţiţi de entuziasmul cu au hotărît ca în timpul lor liber să
proziniă in diferiIc întreceri. Aş.» cum ter republican. rare oamenii muncii inlimpină cel de-al IV-lea Congres al partidului ajute la efectuarea lucrării, să-şi ve
se arăta şi în conferinţă este locul In regiunea noastră sint afiliate la noslru, vor depune toată strădania |>entm a îndeplini cu cinste sarci rifice cunoştinţele acumulate în şcoa
să evidenţiem comportarea unor c- federaţiile de specialitate 533 secţii nile cc Ic revin, vor merge mereu înainte, dăruindu-şi ţoală energia lă.
chipe care au coniribuil Ja creşterea pe ramuri dc sport cu 6.427 sportivi pentru perfecţionarea continuă a măieslrioî lor sjroilivc, adueîndu-şi din După orele de practică, cei 25 dc NOUl PRODUS- VAS U I
)>rosti(|iului sportului din regiunea legitimaţi. plin contribuţia la ridicarea gloriei sportive a patriei nodslre dragi — elevi în frunte cu Berar Gheorghc,
Hunedoara Amintim echipele de vo Desigur că aceste rezultate sint îm Republica Populară Română. Lazâr Pelru. Bolici Candm, Cazan
lei masculin Silinţa Alba lulia, cain- bucurătoare. Ele sînt insă departe dc Marin, Jula Victor şi alţii au trecui UM DlFICArO R PFA/TRU
jnoana republicana de juniori pe a- a salislace. In prezent, la aproape la executarea lucrării.
nul 1963, dc volei feminin Flacăra toate ramurile de sport nivelul teh Conferinţa a aprobat un plan dc gional U.C.F.S., comisia de revizie Efectuată din iniţiativa comitetului CALOR/f f f i f Ş/LMD/AfOAR£
Deva, campioană republicană şco nic al activităţii de jrcrformantá con măsuri cu obiecllve concrete, mobi şi comisiile pe ramuri dc sport. Ca U.T.M.. lucrarea este corespunzătoare VASUL 5 / MOA/ffAZÂ LA/fRf
lară, $. S E. Petroşani cîştigăloarea tinuă să rămină în urina posibilita- lizatoare. Consiliul regional U.C.F.S. preşedinte al Consiliului regional cerinţelor- noastre Aducem mulţumiri
locului I pe tară a campionatului şco Iilor şi condiţiilor de care se dispune. Hunedoara are daloria să depună loa U.C.F.S. a îost reales Iov. Aureliu pe această cale alit elevilor cîl şi ca ELEM fM f// CMOfí/f£ÑU¿¿//
lilor sportive dc elevi la handbal in Aşa cum subliniau alit darea dc le eforturile jjcnlru îndeplinirea mă drelor didactice care i au înşiruit şi
7, cit şi echipele de nnvomodelism ale seamă cil şi tov. Nicolac Suc Io, Via- surilor adoptate de conferinţă, astfel Bucur, iar ca vicepreşedinţi au fost i-au educat. UffPLLALDLJSL O/APA ŞJAV/m
regiunii, campioane republicane in nu Moldovan, Virgil Rapcea şi al|i ca mişcarea de cultură iizică şi spori aleşi Iov. Daniel Chiri la şi Conslan- SIMION VÎRTEI
anii 1963 şi 1964. Sportivi ca Ilie Cio- participanţi la discuţii, o serie de e- din regiunea noastră să obţină succe lin Ghenea. secretar al comitetului de partid , SCOPUL D f AUM/DLFLCA AP-
ca de la A. S. Cugir, Leonlin Ciortan, chipc şt sportivi au o comportare nc- sele aşteptate. V. FURIR al Uzinei de |>reparare a mine | RUL DL fi/ C JL ifP f
loan Nagv, de la asociaţia sportivă satislăcatoarc. In întrecerile pe plan Conlerlnta a ales noul consiliu re V. ALBU reurilor Gurabarza a m — M a t a w j — n g
BH -'rs~- W B t m I— | f '
ş â f c
PROGRAMUL II : 7.35 „Cinlă cobza I] ; 7,30 ; 9,00 ; l 1,00 ; l 3,00 ; I 5,00 ; B — r m m
cea bălrină" — melodii populare ; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro
7,45 Mici piese instrumentale; 9.03 gramul II).
Cintecc de dragoste şi jocuri popu
lare,- 10.30 Cintă sextetul vocal fe T E L E V IZ IU N E
minin „Pcn.nila"; 10,45 Emisiune pen
tru ansamblurile artistice şcolare; Dup.Vamiază: Fotbal, inlîlmrile dm
11,03 „Melodii... melodii" — muzică Bucureşti dintre echipele Rapid —
uşoară; 12.15 Dm cele mai cunoscute Ştiinla Craiova şi Dinamo Bucureşti
melodii populare; 12,45 Valsuri pen — Steagul roşu. Iidilnirea din Ploieşti
C I N E M A tru fanfară; 14,25 Mică uvertură de dintre echipele Petrolul — Sleaua ;
I I A I> I Paul Urmuzescu ; 15,05 Din inima sa 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20 Pen
DEVA : Pădurea spânzuraţilor (se lului — emisiune de cinloce şi jocuri; tru tinerelul şcolar : Filmul pentru
riile I şi 1(| şi Zborul întrerupt — PROGRAMUL I: 5.06 Concert (le 15,30 Slitula în slujba păcii; 15,40 Mi ccjhî „Gisculila Balbinka" ; 20,00 Tea
cinematograful ,,Patria" ; Secretul lui dimineaţă; 6,10 Ciulă orchestra de niaturi de estradă ; 16,00 Preludii şi tru. Transmisiune de la Teatrul Na
Malhias — cinematograful „Arta“,- muzică jiopulară a Casei de cultură inlermezz.il din opere; 17,15 Melodii tional din laşi : „Bălcescu" de Câinii
PETROŞANI : Un enoriaş ciudat — din Caransebeş; 6,35 Muzică uşoa lirice de Glierusc Dcndrino; 18,00 „O Pelrcscu ; In încheiere: Buletin de
cinematograful „Republica"; Sj)ărgu- ră interpretată la acordeon; 7,15 „Cer seară de mai cu tine" •— muzică din ştiri. Buletin meteorologic.
lorul — cinematograful „7 Noiembrie", semn" — muzică dc estradă; 7,30 operete; 19,05 Interpreţi al folclo
SIMORIA: Vii şi mort» — (seriile 1 şi II) Slatul medicului: Îngrijirea tenului; rului noslru : Emil Gavriş şi Florea
— cinematograful „Mureşul“; ALBA 7,45 „Surîs muzical" — melodii dis Cioacă,- 19,30 Teatru la microfon:
IU LI A : Calabuch şi Dezrădăcinaţii — tractive; 8,06 Melodii populare; 9,30 „Omul cu mjrţoaga" ; 20,50 Muzică PENTUlt 74 OHB
cinematograful „Victoria“; SEHES : Muzică populară din diferite regiuni uşoară; 21,15 Melodii interpretate Vremea sc menţine călduroasa, cil
Eroi curajoşi ca tigrii — cmomatogra- ale tării; 10,(13 Potpuriuri dc muzică dc Marcela Rusii, Bmq Crosby, Bri- cerul variabil în cursul după-amiezli,
iul „Progresul"; O slujbă sigură — uşoară ; 12,03 „Zii din fluier, Huleraş" (fdle Bardot. Forry Etlerlc, Frcd Brus- cînd vor cădea ploi temporare sub
cinematograful „Sebeşui"; ORĂST1E: — melodii populare; 12,50 Arii din caglionc, Sara Monlie), Charlez Az- fonnă dc averse. Viului va sufla mo
Ivailo — cinematograful „Patria" ; operete,- 13,10 Concert de prînz; navour ,* 21.50 „Prima întilnirc" —
15,00 Muzică uşoară ; 15,30 Muzică melodii de dragoste; 22,30 Personaje derai cu intensificări temporare din
Măria — cinematograful „Flacăra";
po|)ulară inlerprelală de ton Duca. lo- vesele din operele vieneze ; 23.05 sectorul nord-vestic. Temperatura ma
HAŢEG : Feriga de aur — cincinala- sif Mihuţ şi Alexandru lţidirel ; 17,15 „Îmi place sa (ini*' — muzică uşoa ximă va atinge ziua 25—30 grade, iar
graful „Popular"; BRAD : Intilnire cu Muzica de estradă ; 18,45 „Am în ră; 23,30 Simfonia „Domestică' de Ri- noaptea 8—12 grade.
spionul — cinematograful „Steaua drăgit o melodie" — muzică uşoară; chard Strauss; 0,10 Muzică de dans PENIRU URMĂTOARELE
■ £ • m roşie"; 1.0 NEA : Vii şi morii (seriile 19.30 Solişti dc muzică uşoară; 20,(10 peniru ore tirzii,
Radiogazcla de seară ; 20,30 Varietăţi 3 71IF
I ş» II) — cinematograful „Minerul"; Buletine dc ştiri şi radiojurnale:
ir. -2WA-. «SA muzicale; 21.30 „Album muzical" — Vreme nestabilă, la slîrşilul inter
ILIA : Valea vulturilor — cinemato muzică uşoară ; 22,20 Formaţia Suri; 5,00; 6,00 ; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00; valului. cu ploi temj>orare şi cu tem
CU CE SA MA MAI JOC ? graful „Lumina“. 22.30 Ritm şi melodii de dragoste. 16,00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul peratura in uşodră scădere.
Foto N. MOLDOVEANU