Page 59 - 1965-05

Nr, 3230 Drumul socialismului Pgq. S

importante economii din
M Ă SIJRI IM P O R T A N T E
aplicarea inovaţiilor

P E N T R U C R E Ş T E R E A Iu întreprinderile industriale din raionul Orăstie sc
acordă o deosebită atcnlie introducerii şi extinderii
P R O D U C Ţ IE I procedeelor tehnice avansate. Muncitorii, inginerii si
tehnicienii pasionali dc nou, caută permanent soluţii
potrivite în scopul perfecţionării producţiei. Penlru a
A G R IC O L E le veni in ajutor, biroul Consiliului local al sindica­
lelor dm Orăstie a organizat schimburi de experien­
ţă ki uzinele cu cele mai bune rezultate in mişcarea
dc inovaţii. Asemenea acţiuni au fost organizate la
Uzinele „30 Decembrie" si mecanică din Cugir şi Fe*
(Urmare din parj. I) I.uînd măsurile arătate pentru brica chimică din Orăşlie. Cu acest prilej s-au popu­
majorarea preţurilor dc cumpăra­ larizat cele mai bune metode de muncă ale colecti­
rătorii <lc animale cu gospodărie in­ re a unor produse dc la producă­ velor de inovatori.
dividuali din zonele de deal si torii agricoli, stalul suportă din Schimburile do experienţă, cit şi măsurile aplicate
munlo, care contractează lapte cu bugetul său o parte importantă din in fiecare întreprindere, ou avut dorul de a impulsiona
stalul si au asigurate condiţiile de aceste cheltuieli. Astfel, sumele alo­ mişcarea de inovaţii. Ca urmare, anul acesta s-ou pro­
adăpostim si furajare, vor puica cate pentru majorarea preţului de
obli ne credite — de asemenea fără cumpărare a porcilor graşi, a car­ pus 14-4 de inovaţii, clin care 73 sint aplicate. Antecal-
dobîndd — pe termen de pină la tofilor şi a altor produse vor fi culcle orală că ele aduc o economie de peste 2 ml*
4 ani. acoperite prin alocaţii de la buge­ lioanc lei.
$i crescălorilor de animale penlru tul de stat sau prin reducerea acu­ Inovatorii din raionul Orăşlie sînt holăn'U să mun­
carne recenta Holărîrc le asiguri mulărilor de la organizaţiile co­ cească in viitor cu şi mai multă pasiune pentru a
noi avantaje. Asliol, se prevede îm­ merciale. In acelaşi timp, o parte a dobindi noi succese in cinstea Congresului partidului.
bunătăţirea condiliilor de receptio- acestor cheltuieli va fi acoperită
nare a animalelor cumpărate de la prin sporuri la preturile de desface­ Aici Jiul îşi domoleşte cursul, penlru a veni in ajutorul lucrătorilor Centralei leruio-electrice Paro IO AN IUCA
producătorii agricoli — măsură pe re cu amănuntul la unele bunuri de şeni, să făurească, din îngemănarea apel şi focului — lumină. corespondent
baza căreia acrslia vor realiza la consum — uni, smîntînă, brinze-
cantităţile prevăzute pentru acest an turi, spirt sanitar si spirt rafinat,
veniluri în plus de circa 81 milioane la unele sortimente de vinuri. In ANALIZIND PREŢUL DE COST LA I. F. ORĂŞTIE
Joi- acestei sume i se adaugi înci 30 ce priveşte laptele la bidon si lap­
de milioane, veniturile suplimentare tele praf. principalele sortimenle de Examen la şcoala serală economică
re le vor obţine, pe baza prevederi­ Iaurt, unele sorturi de brînzeluri,
lor aceleiaşi Holirîri, producătorii carnea de bovine si porcine, ţuica In ziua dc 17 moi o.c. au avut loc Cele mai bune răspunsuri le-au dat
care vor livra porci graşi: ei vor — tonte aceste produse rămin în co- in oraşul Brad examenele la şcoala tovarăşii care nu ou avut nici o ab­
primi un spor de preţ, făli de cel mprl cu preţuri neschimbate. serală economică de 2 ani. Datorită senta de la expunerile şi seminariilc OE UNDE PR0¥
actual, ele 1,50 lei penlru fiecare kg. Cheltuielile suplimentare pe care faptului că în timpul anului de în- ţinute iu cursul anului. Din nudul a-
qreutale la porcii ce dcpisesc 130 le va face populaţia pentru aprovi­ văţâmint lecţiile s-du predat la un cestora pot fi amintiţi maiştrii mi­
kg. viu. zionarea cu produsele agroalimenta- inalt nivel calitativ, iar în preajma e- neri Petru Iovan, loan lovo. Nicolac
Slimulcnle importante prevede rc ale căror preţuri au fost ' majo­ xamenelor au fost acordate numeroa­ Teodorescu, inginerii Nicoiue Moga,
Ilotârîrea si pentru producătorii de rate vor fi parţial compensate prin Cu doi-lrei ani în urmă. Inlreprin- Efectul productivităţii întreruperi dc faze. transformări din
cartofi — produs care asiguri ma­ ieftinirea — pe baza unei Hotăriri se consultaţii colective şi individuale, Voicu Coriiula, maistrul electrome­ Idcrea forestieră din Orăşlie îşi în- lemn rotund in lemn despicat în de­
terie primă pentru piine, spirt si a Consiliului dc Miniştri publicată cursanţii s-ou prezentat bine pregă­ canic Petru Tod şi maistrul electrician Iclepline«i ritmic planul dc producţie, Dar, să relatăm mai concret citeva pozite, iată doar cîleva clemente care
amidon şi constituie umil din ali­ tot duminică în presă — a unor bu­ tiţi. Prezenta la examenele dc sfîrşit Petru Marţius. înregistra rezultate economice bune. cauze care au făcut ca activitatea au dus la cheltuieli inutile. De aU'i
mentele principale ale populaţiei. nuri de consum trebuincioase popu­ de an a fost de pesle 95 la sulă. A. D. ţiu 1963, dc pildă, a obţinut economii întreprinderii in acest sens să fie concluzia tă LF. Orăşlie trebuie să
Inccpind cu recolla anului I9G5, pre­ laţiei, între care diferite sorturi de la preţul de cost $i benelicii pesle necorespunzătoare. Dintr-o discuţie troaca la revizuirea proceselor teh­
turile de contractare a cartofilor dc mobilă, articole textile, ceasornice [sarcinile planificate. $i anul trecut, cu inginerul Liviu Vulc, şeful servi­ nologice în fiecare parchet, să sta­
toamnă se majorează la soiurile su­ ctc„ precum si a tarifelor la unele ] colectivul acestui întrepuinderi a ciului plan şi organizarea muncii, am bilească precis oporaţiunile ce trebuie
perioare de la 0.65 In la 0.75 Ici prestări de servicii inccpind din ziua [depăşit planul producliei globale şi reţinut faptul că in unele parchete de executate cu încadrarea tarifară co­
kg, iar la cele comune si la ames­ dc 17 mai a.c. Sfatul specialistului Jmarid, realizind toate sortimentele. In exploalare munca nu a fost bine or­ respunzătoare. Trebuie întărit pc toa­
tecurile de soiuri, de la 0,45 la 0,60 Fură îndoială, oamenii muncii de Ischimb, la preţul de cost si la bene- ganizată, mecanismele nu au fost ex­ te căile spiritul dc răspundere pen­
lei kilogramul. Numai din recolta la oraşe, întregul popor vor primi jficii, rezultatele au fost nesalisfă- ploatate raţional. Din această cauză tru bunurile întreprinderii. Sint in­
anului 1065 cooperativele agricole, cu deplină aprobare toate aceste cătoare In prima parte a acestui an. planul productivităţii muncii «i fost dici cate dovedesc cu prisosinţa a-
membrii acestora si producătorii in­ măsuri, care — aşa cum a dove- s-au resimţit din plin unele lipsuri realizat pe cele patru luni doar in ceaslă necesitate. Dc pildă, in prezent
in desfăşurarea procesului de produc­
sînt ameninţaţi să se deprecieze cir­
dividuali care valorifică cartofi pen­ dit-o experienţa de pina acuin — Tratamentul cu ape ţie şi în gospodărirea fondurilor ma- proporţie de 89.41 ia sută. De aici şi ca 2.000 metri steri lemn din defri­
tru fondul central vor putea realiza, vor aven efecte deosebit de pozi­ Iteriale şi băneşti. La slîrşitul lunii a- concluzia că limpul dc lucru n-a fost şarea drumului pe Valea Tisei (din
Pe această bază, veniluri în plus dc tive. Este lin fapt verilicat dc via­ Jprilie, întreprinderea a încheiat bilan- în întregime utilizat, că au existat care se pot scoate circa 500 metri
circa G7 milioane lei. Stalul socialist ţă că atunci cind piaţa este îmbel­ 1 Iu 1 activităţii scurse de la începutul strangulări în procesul de producţie, steri lemn de celu!oză| pentru că
creează producătorilor de cartofi si şugată, cînd ea dispune dc cantităţi lanului cu rezultate económico-finan­ că normele tehnice nu s-au îndepli­ s a renunţat la construirea canalului.
alte avantaje. Astfel, cooperativelor îndestulătoare de produse, se creea­ minerale la domiciliu ciare nesatislăcâloare : 1.326.001) lei nit în multe locuri de muncă. Pe în- In parchetele exploatate în 1964 şi
agricole din zonele de producţie fa­ ză condiţii trainice nu numai pen­ depăşiri la preţul de cost. ireprindere s-a depăşit numărul me­ mai vechi, există peste 12.000 m.c.
vorabile culturii cartofilor, care con­ tru o bună aprovizionare o popu­ diu scriptic de muncitori cu 341 în lemn bun in coronamentele arborilor
tractează cu unităţile comerţului so­ laţiei, ci si penlru reducerea pretu­ ianuarie, 85 în februarie şi 231 în mar­ părăsite după ce s au scos trunchiu­
cialist o mare parte din producţia rilor dc deslacere. Bolnavii care din diferite motive cipale. In aceste căznii apa se bea Ce spun cifre le ? tie. Aceasta datorită faptului că nu rile apte pentru industrializare, lemn
de cartofi obtinutâ, li se va vinde Populaţia ţării simte nemijlocit, mi pot pleca in staţiuni balneoclima­ repede, in cantitate de 50—250 grame. s-a ţinut o evidentă precisă a pro­ dm care sc puteau scoate (se mai
porumb la preţ de stat ; producă­ în propriul său trai, progresele în­ terice, sau acei care trebuie să con­ Daca sînt dureri continui şi arsuri, ductivităţii muncii fizice şi valorice poate si acum| însemnate cantităţi
torilor de cartofi li se vor pune, de semnate obţinute în sporirea canti- tinue acasă tratamentul cu ape mi­ se poale repeta doza de 50—100 gra­ Din capul locului trebuie spus că de la paixthet şi pînă la nivelul între­ de construcţii rurale, cclu-loză şi
asemenea, la îndemină mijloace su­ tălilor de produse nqroalimenlare nerale, beneficiază in orice localitate me din doua în doua orc. în condiţiile nerealizării planului de prinderii, iar o data cu planul lunar lemn de foc. Este o problemă caro
plimentare de a obţine producţii puse în vinzarc. Anul trecui, dc do consumarea apelor minerale trans­ Bolnavii care suferă de aerofagic producţie, nu putem vorbi de înde­ de producţie nu se indică fiecărui trebuie rezolvată : maiştrii si ges­
ridicate la hectar prin repartizarea pilda, vinzările principalelor măr­ portate. (rîgîieli) si balonări, vor elimina ga­ plinirea sarcinii reducerii preţului dc maistru braţele de muncă necesare, tionarii dc parchete trebuie să urmă­
unor cantităţi mai mari de îngrăşă­ furi alimentare au sporit, faţă dc Desigur, la izvor calitatea apei mi­ zul din apă prin încălzire sau prin cosi. Or, pe patru luni, l.F. Orăşlie si-a fondul de salarii aferent. rească cu strictele ca lemnul să se
minte chimice. 1963, cu 9,1 la sută la carne, cu 12 nerale este superioară. însă practica agitare cu linguriţa. îndeplinit planul producţiei globale în Una din cauzele nerealizării pro­ fasoneze la rîtul. din coronamentul
Venituri sporite vor realiza, pe la sulă la loplo, cu 17 In sulă la unt. şi studiile au arătat că şi apa îmbu­ In bolile intestinului sc folosesc proporţie de abia 9G.70 la sulă, iar cel ductivităţii muncii planificate, cu se­ arborilor scoţîndu-se toate piesele
baza majorării preturilor dc con­ cu 12,8 la sulă la brînzeluri, cu G.9 teliată îşi păstrează marc parte din cam aceleaşi ape, în funcţie de aci­ al producţiei marfă în proporţie de rioase consecinţe în rezultatele eco­ bune pentru ulihzăn industriale pină
tractare, si producătorii de ţuică; l*i sulă la zahăr, cu 9.9 la sulă la calităţile care o fac să aibă efecte ditatea stomacului. In diarci, apa sc numai 9G.94 la sută (şi aceaski în con­ nomice. este slaba activitate a mc- la diametrul de 5 cm. Nici o bucată
aceştia primesc pentru flecare litru ulei ele. Unităţile comerţului dc favorabile intr-o scrie de boli. prescrie o singură data, dimineaţa ) diţiile restructurării sarcinilor dc că­ c«mismelor. La nici una din grupele de lemn să nu fie lăsată să se piar­
contractat un spor de 3 lei. De ase­ stat $i cooperatist slut lot mai bine Ţara noastră, foarte bogată în iz­ după mîncaro, iar peste cîleva zile tre D.R.EF. Hunedoara, deoarece, da­ de mecanisme din cxploalărBc fores­ dă in pădure. Din lemnul de galer şi
menea, producătorii de struguri din aprovizionate, alimentaţia publică, voare minerale, oferă tuturor această de doua pină la trei ori pc zi. In că ţinem seama de cifrele iniţiale si­ tiere nu s-au realizat produchvitălilc dc derulaj să nu se mai producă ce­
viile hibride vor încasa penlru can­ piola sini mai îmbelşugate. Măsu­ posibilitate, prin imbulelieren şi co­ constipnţii se consumă dumneata pe tuaţia ar fi : 88,54 la sută la globală planificate. La fierăstraie mecanice, luloză si lemn de foc. cum s-a tăcut
tităţile contractate clin recolla aces­ rile înscrise in recenta Holărîrc au mori ializaren a cirra 2U dc opc mi­ .stomacul gol 300—500 grame, putîn- Si 86,14 la sulă la producţia marfă). din 77 bucăţi au lucrat circa 40. din uneori, In trimestrul I scclorul Gră­
tui an 1,15 lei pe kg, faţă dc 0.80 fost Iunie tocmai in vederea obţi­ nerale diferite. Valoarea lor se oglin­ du-sc chiar adăuga o linguriţă dc sare Nerealizarea sarcinilor de producţie 15 funiculaie Wyssen au funcţionat dişte, neavitul stocuri, a produs lemn
lei cit li s-a plătit piuă acum. nerii de noi progrese pe această li­ deşte în solicitarea tot mai largă, în amara. Dacă este vorba dc consl¡pa­ a avut o influentă negativă asupra doar 9. leaiizind numai 63.54 la sută dc celuloză şi în special k'inn do loc
preţului de cost. Una din principalele
exportul care sc (arc şi in premiile
M l Corectivele aduse preturilor de nie, a satisfacerii cerinţelor sporite primite la expoziţiile internaţionale. lie spastica, apa sc va bea încălzită. cauze ale depăşirii preţului de cost din sarcina do productivitate. din Iransformarea catargolor.
cumpărare la unele produse ‘agri­ file populaţiei în routinuă creştere, ■ In bolile- ficatului şi căilor biliare planificat este deci depăşirea cheltu­ Întreprinderea întimpină unele Comitetul de partid trebuie să des­
cole în vederea creşterii rentabili­ îndeosebi a celei orăşeneşti, şi a ai­ Apele minerale nu trebuie să se' con­ sint indicate ape de Bodoc, Malnaş, ielilor generale ale secţiilor de fa- qreulăti în ceea ce priveşte piesele făşoare o munca politică susţinută
tăţii constituie un important sprijin lor nevoi ale economici naţionale. sume oricum si orie»nd, sau să în­ Borscc, Boholt, Slănic, Sîngeorz-Hcbe, brica ţie. de schimb. Dc aceea D.H.E.F. Hune­ in rîiulul muncitorilor, maiştrilor $i
economic dat ţărănimii. Este ncindoips că ele ¡şi vor arăta locuiască apa obişnuită, deoarece pot Căciulata, ctc., de două-lrei ori pc zi doara. trebuie să de«i mai mult spri­ tehnicienilor pentru mobilizarea lor
Aplicarea prevederilor Mnlăririi din plin roadele, vor influenta în provoca efecte nedorite. De aceea, (ilc 1 MO—300 grame înainte de masă. Analizînd elementele de calculaţic jin. Dar este necesar ca si la LF. Orăş­ în vederea îndeplinirii sarcinilor eco­
asigură cooperativelor agricole de bine viata de fiecare zi a întregii fiind vorba şi în acest caz do un tra­ L'sle preferabil ca bolnavul să stea ale preţului de cost pc trimestrul L lie să sc pună mai mult accent pe nomice. Un rol important în acest
producţie, membrilor acestora si populaţii, aşa rum si-au arătat întot­ tament. se va tino cont dc indicaţiile culciit pc dreapta, să înghită apa în­ notăm că la materii prime şi mate­ îngrijirea mecanismelor si folosirea sens îl orc şi comitetul sindicatului,
producătorilor individuali substan­ deauna roadele ţoale măsurile luate medicului. Chiar şi apele minerale dc călzită încet, timp dc jumătate pină riale, la cheltuielile cu inlretinerea lor la întreaga capacitate. birourile grupelor sindicale care lre­
ţiale sporuri de venituri — însu­ de partid şl guvern. Cu doi ani în masă, cum sînt cele dc Borscc, lli- la o oră şi în acelaşi timp sa sc apli­ utilajelor, la' cheltuielile generale ale bine să pună in centrul întregii lor
mi nd circa 625 milioane Ici. Aceasta urmă, precum se ştie, au fost ma­ borţein. Boholt, Bodoc, Zizin, nu sînt ce comprese sau catapiasme calde pe întreprinderii, Ia pierderi de masă activităţi sprijinirea colectivelor do
va da, incontestabil, bune rezultate. jorate preturile la carne penlru a recomandate să fio băute permanent regiunea ficatului. lemnoasă se imegislrează economii despre valorificarea :viunc<1 în realizarea tuturor indicato­
Ţărănimea trebuie să-si concen­ stimula pe producători să crească sau in cantitate maro, în special dc In bolile dc rinichi se va lua în insumind un total de 238.000 lei. In rilor dc plan. Se impune mai mulţi
treze eforturile spre creşterea con­ Şi să vinrla statului mai multe ani­ cei care suferă do boli ale stomacu­ considerare buna funcţionare a rini­ schimb, în afară dc depăşirea la chel­ superioară a masei organizare $i o urmărire mai perse­
tinuă a produclici şi productivităţii male. Rezultatele acestei măsuri sint lui, ficatului, intestinelor, rinichilor chilor, deoarece se urmăreşte spăla­ tuielile generale ale secţiilor de fa­ verentă ă felului cum sc aplică mă­
muncii in agricultură, penlru apli­ amin evidente: asa cum constată si inimii. rea căilor urinare, eliminarea substan­ bricaţie mai sînt depăşiri de 77.000 lemnoase surile luate. Conducerea D.R.E.F. este
carea consecventă, pe scară largă, a nemijlocit liecare cetăţean, în com­ In general oslo bine să sc ştie că ţelor toxice si a surplusului dc apă Ici la instalaţii pasagere, 32G.OOO lei chemată să dea întreprinderii un
in scop terapeutic apele minerale se
celor mai avansate metode de rulli- paraţie cu anii din urmă, aprovizio­ consumă de trei ori pc zi sau dc două din corp. Sînt indicate apele dc Olă- la scos-apropiat şi 279.000 lei la se­ Arălam mai inamic că la l.F. Orăş­ ajutor mai substanţial deoarece rezul­
vare a pămînlului si dc creştere a narea cu carne s-a îmbunătăţit. ori, înaintea meselor principale, ld noşli 24, Buzias, Upova, Zizin, Bi- mifabricate. Cheltuielile neproduc­ lie s-au depăşit cheltuielile generale tatele el atlrnă greu în bilanţul sec­
animalelor, de organizare a muncii, Sporirea an dc an a producţiei horlcni, Bodoc, Malnas, Căciulata, tive rezultate din pierderi din între­ ale secţiilor dc fabricaţie. Aici, pu­ torului forestier al legiunii. Numai
penlru lot mai buna gospodărire a agricole şi îmbunătăţirea pe această temperatura camerei sau chiar încăl­ Păuşa. Călimăncşli 7, în cantitate ruperi. dobinzi penlru credite restan­ tem spune, că s-a făcut multă risipă aşa I. F. Orăştie se va ridica în lin-
mijloacelor dc care dispune, pentru bază a aprovizionării cu produse zite, in nici un caz reci. Apele con­ crescîndă pină la un litru pc zi, cca te, penalizări C.F.R. $i pentru neli- de fonduri băneşti şi din această cau­ dui întreprinderilor care obţin re­
sporirea fondului obştesc — aceasta nqroalimenlare se înscriu ca succese centrate se diluează cu apă dulce mai marc doză luîndu-sc dimineaţa pc vrări iu termen se ridică ia 94.000 ză in unele locuri cheltuielile aproa­ zultate bune.
sau lapte. Cantitatea va creşte trep­
este sursa sigură si permanentă dc de scamă, alături de celelalte rea­ stomacul gol, iar restul sc bea între lei. pe că s-au dublat fală de anul trecut. GH. LEFTER
ridicare a veniturilor, a bunel stări lizări obţinute dc poporul nostru, in tat de la 50 grame (un păhărel de mese. In boli ale aparatului respira­
a ţăranilor. înfăptuirea politicii partidului dc vin) dc trei ori pe zi, pină la un sfert tor se folosesc ape dc Olănesti, Căli-
Partidul si stalul creează necon­ dezvoltare susţinulă a întregii eco­ de litru de trei ori pe zi. Bolnavul va măneşli, Slănic, Malnas. Surul Dor­
tenit noi posibilităţi penlru creşte­ nomii şl de ridicare a bunăstării po­ sin culcat sau se va plimba şi va bea nei, băute sau sub formă de inhalaţii
rea producţiei agricole, penlru dez­ porului. Măsurile preconizate de re­ cu înghiţituri mici. Cura durează 3-4 si aerosoli. In boli dc nutriţie cum
voltarea si consolidarea erononiică centa Holurire dau un nou impuls săplamîni. sint guta, diabetul şi obezitatea, se
si organizatorică a cooperativelor luptei pentru creşterea producţiei Apele minerale transportate se fo­ recomandă opc dc Bodoc. Olănesti,
agricole si ridicarea, pe această agricole intr-un ritm $i mai înalt, losesc cu succes în boli ale tubului Căciulata, Călimăncşli, Biborleni, Bo*
bază, a nivelului dc trai al ţărăni­ corespunzător cerinţelor sporite ale digestiv, boli dc rinichi, boli ale apa­ lioll, Buzias si altele.
mii. In acest scop se va aplica in populaţiei, necesităţii de a asigura ratului respirator, boli de nutriţie. Pentru a beneficia dc tratamentul
continuare un program complex do muncitori lor, ţăranilor, întregului po­ Chiar dacă se consumă pentru alic la domiciliu cu ape minerale, organi­
măsuri privind ¡nzexiraica agricul­ por un trai tot mai îmbelşugat. boli, să se tină cont că apele mine­ zaţiile comerciale trebuie să le pună
turii cu noi maşini si utilaje, cx- Inlîmpinînd cel dr-al IV-leu Con­ rale influenţează în toate cazurile şi la îndemîna populaţiei în sortimen­
tinder'M chimizării — ca urmare a gres al Partidului Muncitoresc lto- tubul diqcsliv. te variate şi proaspăt îmbuteliate, or-
soorirn considerabile a cantităţilor m*iU — eveniment de însemnătate In bolile stomacului cu secreţie si ganizînd dc preferinţă centre de des­
de îngrăşăminte, intensificarea lu­ istorică în viata partidului şi a în­ aciditate scăzută sc recomanda Br>r- facere a apelor minerale în vecinăta­
crărilor de îndiguiri, desecări si tregii jări — oamenii muncii de la sec, Biborleni, Boholt, Bu/.inş, Covns- tea parcurilor dc rccreere, unde ar
amenajări în vederea lărgirii su­ oraşe şi sate desfăşoară o activitate na, Lipovd, Zizin, Slănic izvor G, So­ puica fi folosite în condiţii mai apro­
prafeţelor irigate si altele. Toate a- insullelilă, creatoare, mamiesiîndu-şi iul Dornei, bănie încet şi iu canti­ piate de mediul staţiunilor balneocli-
cesle măsuri vor li supuse dezbate­ prin fapte holărirca de a pune teme­ tăţi mici (50—200 grame), cu 15—30 malice.
rii Congresului al lV-Ira al parti­ lie unor noi si tot mui bogate rea­ minute înainte do masă. Consumarea apelor minerale nu •• . I M : ,
dului, care va lua liotărîri de im­ lizări în înfăptuirea politicii partidu­ Iii găsirile si ulcer cu secreţie si scuteşlo bolnavul de respectarea regi­
portanţă esenţială penlru dezvolta­ lui, in înflorirea continuă a patriei aciditate crescută sc va ben apă de mului alimentar şi a celorlalte trata­
rea întregii economii, creşterea bu­ socialiste. Bodoc, Mdlnas. Sîngeorz, Slănic 1 şi mente prescrise, cărora le sporeşte
năstării poporului si înflorirea pa­ 3, Vîlcclc, Căciulata, cu o jnmălqte eficacitatea. B B
triei noastre socialiste. (Din „Sclnlein“ iir, 6622) pină la o oră înaintea meselor prin- Dr. RADU CÂRPINIŞIANU
In secţia „lanţ“ a Uzinei „30
Decembrie" din Cugir, calita­
o adevărată paradă a calităţii pro­ de acest ecou. Inovaţiile aduse dc munca ta..."/ le cînlă brigada si în­ Am auzit acest cîntec la o repe­ tea este o preocupare de frun­
demnul e pentru ei călăuză.
muncitorii fabricii, pentru care acum
A P R O A P E duselor fabricii. Fiecare produs cu se înalţă cînt dc laudă — sint aju­ piepturi dc tineri muncitori. E cîn- care şi-a reluat activitatea. Era ne­ cru este demonstrat şl de aten- i
tiţie a brigăzii artistice de agitaţie,
te a fiecărui lucrător. Acesl lu­
Un cînt se înalţă în aceste zile din
o recomandare şi o prezentare a e-
cesar. Muncitorii fabricii aşteaptă cu
clnpci sau lucrătorului care ka rea­
toare preţioase în munca colectivului,
lizat. Ce a însemnat acest program au venit să uşureze şi să sporească tecul muncii, al hărniciei acelora interes programele brigăzii. Ele i-au ţia cu care sc verifică ticcarc '
articulaţie a lanţurilor de către
pentru coi ce erau mîndri dc rezul­ munca: maşină de desfăcut rame, care au făcut c«i graficul întrecerii ajutat de multe ori. controlorii de calitate (in foto­
Cunoscute ca cele mai vii şi mai Ailoaie Viorica, responsabila colec­ tatele muncii lor? Îndemn pentru maşini de strîns rame, maşini de per­ dc la fabrica „Căprioara” să arate, La fabrica de ciorapi si tricotaje grafie).
la fiecare indicator al planului, pro­
de
forat minere la genţi, maşini
operative lor mc* ale muncii culturul- tivului de creaţie. Discută aprins. Te­ noi strădanii în muncă, imbold spre montat accesorii metalice la poşete... cente peste sulă la sută. O mică sint oameni talentaţi, dornici de a Foto: V. ONOIU
succese şi mai frumoase penlru ca
educative do masă, brigăzile artisti­ ma : brigada artistică de agitaţie, marca fabricii lor să fie în tara şi fală cîleva din inovaţiile pe care părticică din acest mare sucres o are realiza lucruri frumoase. Tovarăşa
ce de agitaţie şi-au ciştigat un loc interpreţi, text nou. S-ar crede că muncitorii le-au dăruit de curînd Si brigada artistică, aceea care a Aurelia Herlea, de la contabilitate,
a în­
binemeritat în viata colectivelor din aici «irliviţalea brigăzii artistice ai pesle hotare — mîndrie. Ce prin strădania lor, colectivului din fost mereu îndemn în munca tutu­ oferă multe din orele ei libere în­
semnai acest program penlru acei
şi
chegării textelor pentru brigadă
fabrici şi uzine, din mine si de pe li stagnat de multă vreme, ca trebuie caro s-au văz.ut prezenţi în produ­ care iac parte. ror. chiar interpretării lor. Soţii Cristea Schimb
şantiere, După orele dc lucru sau pus umărul pontru reactiv ¡/.arca ei, sele de proastă calilaie? Răspun­ Exemple de acest fel se mai pot da.
clnar în unele pauze, nu de puţine Se crede doar, pentru că faptele do­ sul l-au dat practic viitoarele lor Cert este că cci prinşi o dată în de la circulare. Ion Guta dc la ace­
ori membrii acestor formaţii se ivesc vedesc contrariul. Ullimelc spectacole produse, graficul fabricii care la in­ programul brigăzii au făcut toiul ...şi la „Sebeşul“ eaşi secţie, Vasile Urau sînt doar de experienţă
ad-hoc în mijlocul colectivelor a- s-au dai luna trecuta. A trecut deci pentru ca a doua oară să nu mai fie su- cîţiva dintre acei care prin talentul
ducind in ciut si vers noul din mun­ numai o Ignă de cind brigada nu s-a dicatorul calitate marca o săgeată şi dragostea lor pentru aria sprijină
că sau prinzînd în acul saline al făcut auzită si. cei care răspund do Am auzit aici un cintcc. o melo­ prin programele brigăzii munca din Maniicslind o preocupare susţinulă
programului neajunsurile care se această formă vie a muncii cultural- die populară cc te poartă pc flu­ fabrică. iută de ridicarea cunoştinţelor profe­
mai ivesc uneori. Aceste forme sint educative s-au şi interesat de soarta D E xul lcnnologic al fabricii : „Floricică S-a pornit la drum. F bine. Comite­ sionale alo muncitorilor, extinderea
prezente ori de cîte ori munca o ci. Responsabilul cultural si respon­ A Ţ _ A fir de floare / Eu ti-as face — o pre­ tul sindicatului (Ic la fabrică trebuie metodelor înaintate de lucru s> a ex­
cere, fiind mereu in pas cu pulsul, sabila colectivului dc creaţie au ve­ zentare / Firul tău de calitate / Mie- să ajute şi să îr-ir-me îndcapro«ipe perienţei pozitive, comitetul sindica­
cu viata colectivelor din care fac nit la şedinţă pregătiţi. Noul text era mi este drag / Aici vine firul, vine această formaţie. Nu c bine ră a lului de la U.M. Cugir, în colaborare
parte. Am înlîlnit zilele Unciile două conceput — urma doar să fie supus biect pentru o nouă satiră. Alţii / $i se doapană-n bobine / Multe permis să treacă trei luni fără ca cu comitetele sindicale din secţii, or-
asemenea formalii artistice la două aprobării. $i cei prezenţi au ascul- cu mersu-i continuu ascendent. însă — şi sînt mulţi aceia — îşi gă­ sint iui sint puţine / Jos la trico­ muncitorii să aibă în mijlocul lor ganizeaz«i periodic schimburi de ex­
fabrici din oraşul Sebeş, lat textul, au aprobai tema, lorma Brigada a fost prezentă piste tot tat /. Tricotează circulara / Mull^ lire această gazetă vorbită, acest îndemn perienţă. Unul dintre acestea a fost
ori dc cîte ori era necesar. $i la ca­ sesc deseori numele in programele
artistică în care a fost realizat, au binetul tehnic, alunei cind aici se acesteia. Sint evidenţiaţii in între­ din bobine / Stă de veghe munci­ şl stimulent al muncii. Ea trebuie şă organizat zilele trecute la secţia ma-
La „Căprioara“... făcut mici retuşuri, menite să con­ înregistrau propuneri mărunte, care cere, cei care zi de zi, lună de lună toarea / să iasă — un ciorap..." fie în pas cu munca, cu viata colec­ şini-unellc, la care au luat parte 25
go strungari.
tribuie la calitatea viitorului pro-
tivului dm care face parte. Numai
dau dovadă de hărnicie si abnegaţie
qram. nu puteau ii trecute in rimlul ino­ în muncă. In noul program ei sint Cîntccul continuă. Te poartă prin asa brigada artistică de aici îşi va Schimbul de experienţă a fost pre­
vaţiilor sau raţionalizărilor, şi la ser­
La comilelul sindicatului, o şedin­ Asa se munceşte la „Căprioara”. viciul aprovizionării atunci cind s-au prezenţi ca fruntaşi. O spun Pelin secţiile fabricii la încheiat şi vopsi- îndeplini pe deplin rolul pentru care gătit din timp cu multă grijă. S-a în­
tocmit un referat privind aplicarea
ţă. Sint prezenţi 7 oameni : Iov. Slni- Tocmai de aceea programele brigă­ simlit goluri în aprovizionarea rit­ Mihălţan dc la secţia lăbăcăne, Ion Lorio, la călcat si sortai pină ajunge a fost creolă.
cu. secretarul comitetului de partid zii artistice de agitaţie sint mereu mică a fabricii cu materii prime, şi Zaharie (le la croi, Margareta Apol- la locul de unde va fi expediat. LUCIA LICIU reqimui'ilor optime de asediere a ma­
din fabrică, tovarăşa Constantin Vur- în pa> cu pulsul fabricii, însufleţesc, lalelor, care o lost prezentat de către
vara preşedinta comitetului sindical, îndeamnă spre noi succese. Tocmai chiar la direcţia fabricii. Ciniecul zan, Rozina Navradi, Piri Petcic de inq. Virqit Buneu. iar strungarul Fln-
rea Frânt a efectuat cîteva demon­
Iov, Kiicălnru, inginerul set al fa­ de aceea ele interviu la timp ori satiric adresat celor care ţineau să Ia marochtnărie I, Victor Duca, Pe­ straţii practice. De subliniat faplut
se numere printre inovatori, deşi a-
bricii, tovarăşa l'rodan Lăcrămioara, de cile ori producţia o cere. S-a ob­ tru Radu, de la sport, o spun zeci F A B R I C I I că referatul prezentat a fost insolit
activista a consiliului local al sin­ servat delăsare în ce priveşte cali- porlul lor era departe de a putea şl zeci de muncitori pentru care de explicaţii la planşe şi panouri.
dicatelor, Androne Dan. vicepreşedin­ lalea produselor? Brigada a interve­ purta acest titlu, a avut ecou. E su­ munca înseamnă întrecerea hărnici­ U. DURLACU
te în comitetul sindical, Kalman nit, susţinînd această temă intr-un ficient să ascultăm azi programul corespondent
Gherdhard, responsabil cultural si program special. Pe scenă a avut loc nou pentru a ne da seama ei. „Să fii mereu aşa / Fruntaş in