Page 61 - 1965-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ t
A A A

ANUL XVII. NR. 3231 JOI 20 M AI 1965 4 pagini, 25 banî

ÍN JtN R E A CONDUCĂ ORI-.OR

DE PARI ID Şl DE STA i

CU OAMENI DE CULTURĂ Şl AR1Ă

parte aceste tradiţii, să-şi aducă con­ Sînt însă de rezolvat şi unele pro­
tribuţia la îmbogăţirea culturii noas­ bleme care nu depind întru totul de
Miercuri la amiază a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidului tre naţionale si, in acelaşi timp. apor­ dv. ca. dc exemplu, organizarea mai UN NOU OBIECTIV INDUSTRIAL
şi stalului cu oameni dc cultură şi artă. tul la cultura universală. bună a edHâTÎi operelor literare, or­
ganizarea unor manifestări de artă
Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica. Ion Gheorghe Să-mi fie îngăduit să mă refer la în domeniul picturii, sculpturii, mu­
Maurei, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Leonte Râutu, Ştefan Voitec. unul din „tinerii“ noştri poeţi, care, zicii, teatrului şi cinematografiei. So­
Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi deşi împlineşte peste două zile 85 de semenea probleme va contribui desi­ PE HARTA REGIUNII
luţionarea corespunzătoare a unor a-
Arta, Manea Măncscu, şei de secţie la C.C. al P.M.R., conducătorii Uniu­ ani, esle mereu tinăr prin poezia şi
nilor de creaţie şi ai unor instituţii culturale, oameni de artă şi litere, prin clanul său, un exemplu pentru
tineret. Permiteli-mi să exprim cu a- gur la stimularea creaţiei.
cadre didactice din învătămintul artistic superior, redactori şeii ai unor cest prilej poetului Tudor Arghezi In încheiere, primul secretar al
ziare centrale şi ai publicaţiilor literare şi de artă. sentimentele cele mai calde din par­ C.C. al P.M.R. a spus: Dorim ca, îm­ de stat şi sindicale, centrale
tea conducerii de partid şi de stat şi preună cu dv., să găsim formele ceJe Teline. 19 mai 1965 Data merită să fie consemnată în monografie. şi locale. Constructorii raportea­
să-i urez vială lungă pentru a da pa­ mai potrivite pentru rezolvarea aces­ In această zi de mai, cind pe înălţimile silozurilor, ale halei de sepa­ ză terminarea lucrărilor şi a pro­
triei noastre, poporului, noi opere de tor probleme şi să asigurăm partici­ belor de rodaj Ichnologic înainte de
Luind cuvîntul, tovarăşul Nicolae maţi să exprime înlr-o formă artisti­ artă. rare magnetică, la concasoare, pe culoarele benzilor transportoare au termenul stabilii. Esle vizitată apoi
Ceauşescu, prim-secretar al C.C. al că înaltă năzuinţele acestora. Noi Referindu-se la preocuparea parti­ parea şi mai intensă a oamenilor de fost arborate drapele roşii şi tricolore, noua Uzină dc preparare o mi­ uzina Toţi cei prezenţi încearcă un
P.M.R, a sp u s: După cum ştili, ne considerăm necesară diversitatea de dului de a lărgi, paialel cu dezvolta­ literatură şi artă la întreaga activi­ nereurilor de la 'feline şi-a înscris definitiv numele in rindul noilor sentiment de adevărată mindric aflind
allăm în ajunul unui mare eveniment stiluri în artă, îmbogăţirea formelor rea continuă a artei şi culturii na­ tate desfăşurată de poporul român obiective industriale ale regiunii. Data de 19 mai 1965 poartă o adîncă că întregul flux şi jiroces tehnologic,
pentru construcţia vielii noi, socia­
în viata partidului şi a patriei noa­ de exprimare artistică. Diversitatea ţionale, posibilităţile de cunoaştere semnificaţie pentru constructori ; darea in exploatare cu 45 dc zile îna­ ca şi utilajele cu care esle înzes­
stre — Congresul al IV-lea al Parti­ creaţiei lilerat-artisticc, exprimarea in dc către poporul nostru a valorilor li sie. inte de termen a uzinei cu o capacitate iniţială de prelucrare de trată noua uzină au fost concejiule,
dului Muncitoresc Român, care ur­ diferite forme a realităţii să slujeas­ culturale universale, tovarăşul Nico­ Comitetul Central îşi exprimă con­ 1.000.000 tone minereu pc an. proiectate şi executate în Iară. Agre­
mează să iacă un bilanţ al muncii că telului mărel al cauzei socialismu­ lae Ceauşescu a spus : vingerea că scriitorii, arlişlii plastici, Orele după-amiezii sînt aşlcplQtc cu nerăbdare atil la noua uzină gatele modezne, de înallă tehnicita­
creatoare desfăşurate dc poporul ro­ lui şi păcii. Fără îndoială, este bine Cunoaşterea a lot ceea ce este mai muzicienii, arhitecţii, aclorii şi regi­ care acea să-şi înscrie numele printre obiectivele şesenalului, cit şi la te. poartă marca uzinelor ,,Progresul“
man, al rezultatelor oblinule sub con­ şi necesar ca artistul să-şi pună în o- buu în cultura universală, contactul zorii nu-şi vor precupeţi eforturile feline şi Hunedoara. Pe podul ce leagă Exploatarea minieră Tciiuc Brăila, „Independenta" Sibiu. „Umo"
ducerea partidului in ridicarea măre­ pera de artă toată personalitatea şi direct dintre oamenii de cultură şi penlru a făuri şi pe viilor opere valo­ de uzina dc preparare s-au adunat constructorii. Fiecare dintre ei pri­ Sa 1 u Mare şi „23 August" Bucureşti.
ţului edificiu al socialismului. In ace­ individualitatea, dar opera sa va fi artă, schimbul de valori culturale roase, care să îmbogăţească tezaurul veşte cu mindric colosul de beton ridicat aici. in apropierea focului Obiectivul principal care a stat in
laşi timp, Congresul va trasa jaloa­ valoroasă in măsura în care va ex­ create de diferite popoare, contribuie cultural al poporului nostru, că vor nestins al Hunedoarei. Pentru a-i face loc au trebuit d.:r/ocaft şi transpor­ atenlia proiectanplor şi constructori­
nele dezvoltării viitoare a României prima realităţile în care trăieşte. la o mai bună cunoaştere culturală, participa si mai activ, împreună cu taţi zeci. de mii de metri cubi de pămint şi stincă, iar pentru t a înălţa lor a fost asigurarea unui nivel tehnic
spre culmile înalte ale civilizaţiei — Partidul, inlrcqul nostru popor aş­ la dezvoltarea fiecărei culturi naţio­ întregul popor, la făurirea României noul obiectiv industrial, s-au turnat betoane şi ridicat zidării cu un i o- corespunzător gradului la care a
comunismul, teaptă de la oamenii de creaţie să nale si, in acelaşi timp, la îmbogă­ socialiste. lum de peste 128 000 m c. Aici şi-au dovedit hărnicia şi priceperea ex%- ajuns* tehnica ¡n acest domeniu. Des­
O dată cu adincile translormări so- făurească noi opere de o şi mai înal­ ţirea patrimoniului universal al cul­ Au luat apoi cuvîntul Demostenc cavatorişlii din echipa lui loan Cojocarii, fierarii bclonişti din echipa tinată îmbogăţirii minereului de fier
cial-economice din Republica noastră, tă valoare artistică, cu un adînc con­ turii. Botez, preşedintele Uniunii scriitori­ lui loan Măndilă, maistrul montor loan liceu şi alţii. Col la col cu din masivul Poiana Ruscă, noua uzină
creşte un om nou, slăpin pe soarta tinui social Oamenii de litere şi artă Au fost traduse şi editate în tara lor. acad. Ion Jalea. preşedintele constructorii, au muncit montării, mulţi dintre ei azi lucrători ai noii prezintă un inall grad de mecanizare
sa. care îşi făureşte în mod conştient sînt fiii timpurilor lor, participanţi noastră multe din cele mai de seamă Uniunii artiştilor plastici, Ion Dumi- uzine Petru Drăghici, Simion Euca. loan Heş, Damian Cuca. Gheorghe şi automatizare a procesului tehno­
viitorul, propria-i istorie. activi la făurirea lumii noi, la viata opere literar-arlislicc universale. In trescu, preşedinlele Uniunii compo­ Ribcrc, lăcătuşi, electricieni şi prim cuplorari, Vasile Hi} şi losif Epure, logic. Să urmăm drumul minereului.
Punind în centrul activităţii sale spirituală a societăţii. Arta care ex­ acelaşi timp. s-au dezvoltat legătu­ zitorilor, Constantin Barasch*. artist maiştri, inginerii Vasile Horea, Dumitru Ciofringeanii şi mulţi alţii au După ce esle sujms unui proces dc
sfărimare unde capâlă dimensiunile
dat. viată prin munca lor marilor cuploare, separatoarelor magnetice,
construirea unei puternice baze leh- primă idealurile poporului este in- rile oamenilor noşlri de artă cu cei al poporului, acad. George Oprescu, concasoaretor, momind peste 4.000 tone utilaje. Aici şi-au făcut „uce­ corespunzătoare jirăjirii magneli/an-
nico-materiale a socialismului, parti­ toldeauna apreciată de popor, ea îl din ţările socialisle, ca o expresie a directorul Institutului de istorie a ar­ nicia*' preparatorii de azi uim ind cursurile de calificare şi dc ridicare le. cu ajutorul benzilor Iransporloa-
dul acordă in acelaşi timp o atentie ajută să se ridice pc noi trepte ale prieteniei care leagă popoarele noas­ tei al Academiei R.P.R., Eugen Bărbi», a calificării profesionale. re ce însumează 1 .-100 m l., minereul
deosebită dezvoltării ştiinţei şi cultu­ cunoaşterii. O operă cu un conlinul tre in cadrul marii comunităţi so­ redactor-şef al revistei „Luceafărul“. esle dus la cuptoarele rolalivc unde
rii. pornind de la faptul că socialis­ social sărac şi cu un nivel artistic cialiste, precum şi cu oamenii de artă Spiru Chintilă, secrrlar al Uniunii ar­ /I sosit ziua mult aşteptată cind. avea sd intre in funcţiune acest nou are loc prăjirea la o temperatură de
mul şi comunismul se pot clădi nu­ scăzut arc o viată scurtă şi nu-şi în­ şi literatură din alte ţări. tiştilor plastici, Nikj Alanasiu, artist ' obiectiv al industriei noastre socialiste. aproximativ 750 grade Celsius. Tre­
mai cu ajutorul celei mai înalte ştiinţe deplineşte menirea pe care trebuie Considerăm că este necesar oa şi al poporului, prim-seerctar al Asocia­ cut prin răcitorul tambur esle colec­
şi culturi. şi dorim s-o aibă creaţia litcrar-ar- pe viilor să continuăm şi să dezvol­ ţiei oamenilor de arlâ din instituţiile tat de o bandă ce rlucc minereul pră.
teatrale şi muzicale. Sică Alexan-
tisticâ.
Sînt cunoscute realizările obţinute tăm schimbul de valori artistice, con­ Călin (ihrurqhr jil la separarea magnetică Măci­
în înfăptuirea revoluţiei culturale în Sin tem pentru o artă realistă, ex­ tactul cu oamenii de artă din toate drescu, arlisl al poporului, Floria I o- care participă tovarăşii Almăşan Bu Comitetului regional Hunedoara al narea concentratului, separarea şi
de
vinescu, directorul Teatrului „C. I
lările. Desigur că schimbul larg
patria noastră. In anii regimului de- presie a societăţii noastre socialisto, valori culturale nu presupune atitu­ Notlara'’, şi Aurel Baranga. rcdaclor- jor, membru al C.C. al P.M.R., mi P.M.R. şi dl li activişti cu munci dc filtrarea sînt realizate de agregalc de
mocrat-popular. creaţia litorar-arlis- pentru o artă care prin optimismul şi dine necritică fală* de lot ce vine djn şef adjunct al rerisloi .Viata Româ­ inallă tehnicitate, de unrle- concen­
tică s-a dezvoltat în mod impetuos. robusteţea ei să reprezinte timpurile, strămiilafe; dimpotrivă, acest schimb nească". nistrul niîndTor şP energici electrice. răspundere in organele de partid tratul îmbogăţii lh continui de fier
Oamenii de litere şi artă români, ma­ noastre şi in care să vibreze viala impune a avea păreri proprii asupra Dînd glas glodurilor $i sentimen­ de circa 2 ori. este trimis fabricilor
ghiari, germani şi de alte naţiona­ şi aspiraţiile poporului român. oricăror opere de artă. telor tuturor oamenilor dc artă şi cul­ de aglomerare ale Hunedoarei. Cal­
lităţi, au dat numeroase opere de va­ Ca şi în alte domenii de activitate, Cx;>rimarea părerilor proprii este. tură. vorbitorii au arătat in cuvinte culele araiâ că prin folosirea mine­
loare ; aceste opere au intrat de pe şi in acest domeniu se confruntă di­ dealtfel, o condiţie a dezvoltării ariei pmolionante recunoştinţa lată de con­ reului preparai sc economisesc apro­
acum in tezaurul cultural al patriei ferite păreri,- de altfel, după cum şi culturii din patria noastră. In a- ximativ 40.000.000 lei. 170.000 lone
noastre. Ele exprimă artistic îniap- ştili. din totdeauna arta s-a dezvol­ ceastă privmlă un rol deosebit revine ducerea partidului şi stalului, pentru cocs metalurgic anual penlru produ­
tuirile din aceşti ani, prietenia dintre tat în lupta dintre nou şi vechi, în­ criticii noastre literare şi artistice, grija deosebită pe rare o acordă cul­
turii şi artei, slujitorilor ei. Expri-
poporul român şi naţionalităţile con­ deosebi in lupla dintre realism şi di­ care este chemată ca. prin dezbateri cerea căruia ar fi necesare circa
locuitoare, care, împreună, au făurit ferite alte curente opuse. Pînă la principiale, libere, să îndrume cre­ mindu-şi satisfacţia şi bucuria prile­ 050.000 lone cărbune brut cocsilica-
şi făuresc socialismul. In aceste ope­ urmă s-au afirmat insă operele izvo- aţia lilcrar-arlislico, să sprijine şi să juită de inlîlnirea şi schimbul de pă bil.
reri cu conducătorii de partid şi de
re este ridicată pe o treaptă mai ¡nal­ rîle din realităţile vremii, care s-au promoveze acele tendinţe şi acele o- stal, ei au relevat însemnătatea şi In această zi de sărbătoare, cel
tă tradiţia progresistă a culturii româ­ identificat cu năzuinţele societăţii pere care exprimă realităţile şi ideile utilitatea deosebită pe care o au ase­ mai liuăr colectiv de muncă diu in­
neşti. respective. Cei mai mari oameni de înaintate ale societălii noastre. Re­ menea înlilniri penlru oamenii de artă
Ocupîndu-se de succesele obţinute artă au militat şi au apărat realismul. vistele de specialitate trebuie să dea şi pentru dezvoltarea continuă a li­ dustria regiunii noastre şi-a insa is
în diferitele genuri ale creaţiei lite- Cred că ¡mi vc-ti îngădui să cilez aici dovadă de mai multă combativitate teraturii, dramaturgiei, muzicii, artei cuvîntul pe o lozincă ce a dominat
rar-arlistice, dc rolul pe care acestea citeva cuvinte de Leonardo da Vinci: Si principialitate în tratarea proble­ plastice, artei interpretative şi criti­ mitingul prilejuit dc darea în func­
51 joacă în creşterea conştiinţei so­ „Este mai sigur să apelezi la lucru­ melor crealici literare şi de artă, să cii din lara noastră. Vorbitorii au sub­ ţiune a noii uzine de !a feline !
cialiste a oamenilor muncii, primul- rile naturale decît la acelea care facă loc în paginile lor exprimării di-' limai că ideile exprimate dc primul
socrctar al C. C. al P.M.R. a spus : imită cu multe scăderi acest (model) verseior păreri ale creatorilor şi, in secretar al C.C. a) P.M.R. reprezintă J n intîmpinarea cclu; de al
Comitetul Central al Partidului dă natural şi să dobîndcşli deprinderi acelaşi timp. să ajute la orientarea un imbold penlru progresul neîncetat IV-lea Congres al partidului
0 înaltă apreciere activităţii desfă­ mărunte şi neînsemnate, căci acela cetăţenilor, la educarea gustului ar­ in activitatea hterar-arlistică din lara colectivul uzinei se angajează
care poate merge la izvor .nu trebuie tistic, să exprime in paginile lor pă­
şurate de oamenii de artă şi cultură, noastră. să producă pesle plan 4.100 lone
aportului pe care ei l-au adus la ob­ să meargă la ulcior". Este adevărat rerea cititorilor şi spectatorilor des­ Participanţii la discuţie au arătat că
ţinerea tuturor victoriilor poporului că se găsesc ulcioare frumos meşte­ pre operele de artă In analizarea tu­ | concentrate de minereu de fier".
român, la dezvoltarea multilaterală a şugite care te îmbie să bei din ele, turor operelor de literatură şi artă apropierea celui de-a) IV-lea Congres
dar oricit de atrăgătoare ar fi ele, trebuie să pornim de )a concepţia al P.M.R. — eveniment de uriaşă în­ Este angajamentul u care-şi în-
conştiinţei socialiste a omului nou. semnătate în viata partidului şi po­ •cp activitatea preparator ii din f e -
Alături de scriitori, artişti plastici, nu pot egala niciodată izvorul dătă­ noastră despre lume şi societate, de porului nostru — reprezintă un pu­ ■ iuc, hotăriţi să inlimpine Congre­
compozitori, arhitecţi, oameni de tea­ tor de viată ; numai din izvorul care la învălătura marxist-Ieninislă. sul partidului, e.vcniment important
tru şi cinematografie, critici, cu o în­ ţîşneşte din stîncîle colţuroase sau Vorbitorul a sublimat necesitatea ternic stimulent în activitatea crea­ in viaţa poporului nostru, cu rea­
delungată experienţă în munca de şerpuieşte lin pc nisipurile aurii au înlăturării manifestărilor de exclusi­ torilor pentru abordarea în operele lizări deosebite din primele zile de
lor a marilor teme ale construcţiei
creaţie, se constată un puternic aflux sorbit strămoşii noştri în vremurile vism şi rigiditate, de impunere a unui socialismului. Ei şi-au manifestat a-
de forţe tinere. Au apărut numeroase grele, vitejia şj înţelepciunea care anumit stil, într-un domeniu sau altul deziunea deplină la aprecierea că iz­ producţie.
nume noi, talente valoroase, cu fru­ i-au ajutat să răzbată prin secole. al creaţiei artistice, care nu numai Aspccl de la leslivilalea inaugurării. Foto : I. TEREK SIMION POP
moase perspective de crealie. împreu­ Dezvoltarea activităţii de creaţie că nu contribuie la înflorirea artei, vorul principal de inspiraţie care poa­
nă cu cei virstnici, tînăra generaţie cere forme de exprimare multilatera­ dar o şi stînjenesc. le genera opere durabile, valoroase,
este munca eroică, creatoare a po­
cu elanul ei creator este dornică de lă. Fără îndoială că nu se poate im­ In continuare, tovarăşul Nicolae porului nostru, condus de partid.
a da expresie artistică vieţii noi a pune nimănui un anumit feJ de a scrie, Ceauşescu a spus: Mai sini în acti­
poporului nostru; ea merită să lie de a picta, de a compune, dar ceea vitatea de creaţie probleme care tre­ In cursul discuţiilor au fost făcute IN A C ES TE ZILE PE OGOARE
stimulată s» ajutată pentru a merge ce poale cere oamenilor de artă este buie să-şi găsească o rezolvare mai propuneri valoroase cu privire la îm­
. mai departe pe linia marilor înainlaşi, de a exprima întotdeauna realitatea, bună ,* unele dintre ele depind de bunătăţirea continuă a activităţii unor
instituţii artistice şi a uniunilor de
' pentru a crea noi valori culturale şi adevărul despre viată, de a sluji dv. Aşa este, de pildă, mai buna cu­
artistice care să exprime cit mai vc- poporul din care fac parte. noaştere a realităţilor, a vieţii oame­ creatori, a muncii editoriale, a alcă­
Oamenii de artă şi cultură şi-au ex­ îngrijesc porumbul şi sfecla
1 ‘ic realitatea societăţii socialiste. De-a lungul timpurilor, cei mai nilor muncii, a activităţii care pulsea­ tuirii repertoriilor teatrelor, a grijii lucrările de îngrijire ce se fac în
buni oameni de cultură şi artă au ză în întreprinderile, in oraşele şi pentru dramaturgia originală ele. grădina de legume participă peste
n continuare, vorbitorul a spus: exprimat realitatea vremii lor, au 45 de cooperatori. Munca lor este
Eiroul Politic a organizat această in- fost de partea poporului, pe care l-au satele noastre sociaMste. primat hotărîrea de a dovedi prin
Fină acum au fost livraie
rodnică
lîlnire cu dv. în scopul de a face un ajutat şi însufleţit in lupta pentru o Trebuie să spunem, de asemenea, croaţia lor, prin întreaga lor activi­ cooperaţie» şi j)e piaţă legume in va­
schimb dc păreri asupra activităţii în viată mai bună, pentru progres so­ ca sînt multe momente din istoria re­ tate, că sînt la înălţimea înaltului ti­ In cadrul cooperativei agricole dc loale cele 30 de hectare se va ter­
toate domeniile creaţiei litcrar-arlis- cial. centă a patriei noastre care nu şi-au tlu de ajutoare de nădejde ale parti­ producţie din Rapolt au. fost însămin- mina azi prima praşilă. In timpul e- loare dc peste 30000 lei.
xecutării acestei îngrijiri am urmă­
tice, asupra rolului educativ al aces­ Întregul nostru popor dă o înaltă găsit redarea deplină în operele li- dului în opera de formare şi dezvol­ tate cu porumb 207 ha. Penlru a dis­ rit în permanenţă de a nu se prăşi ★
teia, cîl şi asupra căilor pentru ri­ apreciere operelor valoroase ale lui terar-artistice. Mă refer, de exemplu, tare a conştiinţei socialiste a omului truge crusta formată in urma ploilor decît intre riuduri, iar pe rînd s-a fă­ Membrii coo|)eralivei aqricolc de
dicarea creaţiei la un nivel lot mai Eminescu, Caragiale, Alecsandri, Bo- la măreţul act de la 23 August 1944, nou. Vorbitorii au arătat că, slrins precum şi buruienile in curs de ră­ producţie din Teiuş, raionul Alba,
înalt, corespunzător exigentelor spo­ lintineanu, Coşbuc, Sadoveanu, Re- la lupta pentru cucerirea puterii po­ uniţi în jurul partidului, îşi vor în­ sărire, cu citeva zile în urmă s-a ire- cut doar plivitul buruienilor. Am ţi­ cultivă fn acest an cu legume o mare
litice de către clasa muncitoare,
la
nut seamă de acest lucru pentru a nu
rite ale constructorilor societăţii so­ breanu, Goga, Grigorescu, Enescu, anii construcţiei socialiste, la creş­ china munca, talentul, creării de noi cut la grăpatul suprafeţelor ocupat.* micşora numărul de plante la hectar. suprafaţa de teren. Plantele au răsă.
cialiste. Brâncuşi şi alţii, care constituie nu terea impetuoasă a industriei, la în­ opere care să îmbogăţească cultura cu această cultură. In vederea nive­ Rărilul îl vom tace la praşila a doua rit şi se dezvoltă bine. Cooperatorii
lării terenului qrăpalul s-a făcut per­
In condiţiile făuririi socialismului, numai o bogăţie a culturii noastre na­ făptuirea revoluţiei la sate, care nu patriei, vor participa cu entuziasm pendicular pe rindurile de porumb. şi se vor lăsa circa 100 000 plante la de aici au trecut cu toate forţele la
creşte rolul social al creaţiei lilcrar- ţionale, dar au devenit şi un bun al au fost redate în toată amploarea şi la lupta întregului popor pentru de- Acest fapt va permite ca şl lucrarea hectar. Bine s-a muncit la cooperati­ îngrijirea culturilor de legume. Au
artistice, menite să exprime realită­ cultu-rio universale, comlribuind la mărelia lor. Noi avem suficiente for­ săvirşirea construcţiei socialismului. cu sapa rotativă să se facă în bune va agricolă dc producţie din Rapolt lost prăşite 2,5 hectare cu ceapă, 1
ţile şi aspiraţiile întregului nostru po­ ridicarea prestigiului patriei peste te de valoare şi sîntem siguri că ele Conducătorii partidului şi statului conditiuni. Fn felul acesta se va e* şi la plivilu) buruienilor din cultu­ hectar cu varză timpurie, guliile, co­
nopida şi alte culturi.
por. Scriitorul, poetul, pictorul, muzi­ hotare. pot abortla cu succes aceste proble­ s-au intretinut apoi cordial cu oame­ vita acoperirea plantelor cu pămînt. rile de qriu şi orz. lucrare executată
cianul, actorul, care se identifică cu Oamenii de litere şi artă sînt che­ me, făurind opere care să rămînă în nii de cultură şi artă prezenţi la in- I.a realizarea acestei lucrări a con­ pe toate cele 30« hectare ocupate cu Zilnic, la realizarea acestor lucrări,
aspiraţiile celor ce muncesc, sînt che­ maţi să continue şi să ducă mai de­ patrimoniul culHird ţârii noastre. tîlnire. tribuit mecanizatorul Vasile Ciuhat acesle plante. S-au evidenţiat coope­ participă peste 25 dc membri coope­
Pinâ acum au fost qrăpate 80 hecta­ ratorii: Sînziana Filimon, Mana Oa- ratori din briqada legumicolă.
VASILE DANCEA
re, şi lucrarea se continuă. Peste pu­ nă, Dumitru Gligor, Maria Zgîrdea brigadier la cooperativa
Primire la Consiliul de Miniştri ţin timp se va trece la executarea lu­ şi alin care au participat zi de zi Ia agricolă de producţie din Teiuş
crării cu sapa rotativă intrucit prin
grăpare li se creează plantelor de po­ îngrijirea culturilor.
rumb condiţii mai bune de răsărire.
’ Reşedinţele Consiliului de Miniştri lui dc Miniştri, Corneliu Mănescu, ihg. VIRCIL BLIDARU Plantează tutunul
al R.P. Române, Ion Gheorghe Maurer, ministru) afacerilor externe, şi Mihail La sfecla de zahăr şi furajeră pe corespondent
a pnmit miercuri pe er. Rllf Lahr, se­ Petri, ministrul comerţului exterior. Cultura tutunului la cooperativa a-
cretar de stat in Ministerul Afaceri­ A fost de fală York von Warlcn- gricolă <le producţie din Cprbova o-
lor Externe al R F. Germane. burg, şeful reprezentantei comercia­ La gB*adina d e le g u m e — cupă un loc iinporlanl în structura
La întrevedere au luat parte Gogu le a R.P. Germane la Bucureşti. producţiei vegetale. De pc cele 50 ha.
Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliu- (Agerpres) repartizate acestei plante, ţăranii co­
a c tiv ita te in te n să operatori realizează anual venituri di*
pesle un milion de lei.
P regătiri pentru sezonul de vară Membrii coojjerativci de producţie in cîmp mai timpuriu. Lucrările de Pentru a obline rezultate tot mai
din Vinerea cultivă cu legume in a- îngrijire continuă şi la varza timpu­ bune dc la cultura tutunului, ţăranii
in staţiunile balneo-climatice cest an 30 de hectare. Pe 10 din ele rie, ceapă, vinele şi la alic cutluri. cooperatori au acordat o atenţie deo­
au fost plantaţi cartofi timpurii taro- Deoarece n bună parte din ridichi si sebită pregătirii terenului. In prezent
In staţiunile balneo-climatice si tului de apă etc. La Moneasa şi Stina vizaţi. Intrucit această lucrare s-a fă­ ceapă au fost recoltate şi valorifica­ se află în |)lină desfăşurare planla­
lul. Pină acum s-au realizat pesU* 30
pe traseele turistice sc fac intense de Vale au fost reparate pavilioanele cut la timp, cartofii au răsărit şi te. pe suprafeţele eliberate se plan­ hectare din role 50 planiIicalc. Cei
pregătiri pentru apropiatul sezon de centrale, s-a extins suprafaţa parcu­ cresc în bune condiţii. Penlru a fa­ tează roşii şi ardei in cultură succe­ peste 100 cooperatori care participă
vară. Pentru reamenajarea pitoreşti­ rilor. voriza mai mult dezvoltarea lor s-a sivă. Din experienţa acumulată pînă la efectuarea acestei lucrări plantea­
lor staţiuni cu apă termală din a- Penlru staţiunile de pe litoral a trecut din vreme la prăşit, lucrare acum. brigada legumicolă a ajuns la ză zlinic mai mult de 5 ha. cu tutun.
propicrca oraşului Oradea au fost fost inlocmit recent planul manifes­ realizată* pînă acum pc aproape în­ concluzia că e bine ca înainte de re­
alocaţi anul acesta peste trei milioa­ tărilor cultural-arlislice. treaga suprafaţă. Concomitent, in coltarea culturii dc bază să facă plan­ Penlru buna participare la muncă
ne Iei. Intr-o altă staţiune din re­ Pregătirile penlru sezonul turistic Suplele, confort, elegantă şi multe spatii verzi — iată ce ca­ cimp s-a făcut planlalul roşiilor, ar­ tarea printre rînduri a roşiilor sou şi hărnicia dc care au dat dovadă
giune — la Ţinea — s-a amenajat un dc vară sint pe terminale in regiunea deiului ele. O bună parte din acesle ardeilor. In arest fel se cîştigă timp merită să fie evidenţiaţi ţăranii coo-
nou pavilion cu pesle 100 de locuri, Suceava. racterizează noul oraş al siderurgicilor din Călan. culturi sint protejate cu folii de po­ preţios, iar plantele cresc şi ajung |)cralori: Maria Ursa, Leplezer Toma,
s-au făcut lucrări de mărire a debi­ (Agerpres) Foto : V, ONOIU lietilenă, intrucit ele au fost scoase mai repede la molurilale. Zilnic la loan Bule, Mintii María si alţii.