Page 62 - 1965-05

P a g . 2 Drumul socialismului Nr. 3231

FA B R IC A „C A P R IO A R A “

Veşti de la corespondenţii noştri

tori au insistat în mod deosebit asu­
In dezbaterea comuniştilor— pra unor probleme privind organiza­
rea muncii in secţie.
calitatea produselor Coi care ou luat cuvinlul s-au an­
gajat să muncească iu aşa fel incit
In cadrul adunării generale o or­ exemplul lor să mobilizeze şi pe alţi
ganizai iei tle pariul de la secţia mn- lucrători la obţinerea unor pioduse
rochmărie, care a avui loc in luna de cea mai bună calitate.
aprilie, a fost dezbătută problema ca-
lilălii produselor. Din referatul pre­ NICOLAE ALBU
zentat de călrc tovarăşa Purascliiva secretar al orqani/.atici dc
Farcaş, dm cadrul C.T.C., o reieşit partid din cadrul secţiei
că In trimestrul 1 al acestui an cali- marocliinărie II.
talea produselor s-a îmbunătăţii sim­
ţitor. In fruntea luptei pentru calitate
s-au situat brigăzile conduse de Uecer Prin mica mecanizare
Andrei şi Zerbes Mihai Um refera­
tul prezentat au reieşit insă şi o se­ Iii urma unor studii întreprinse (Ic
rie <lc îspecle negative. călrc un colectiv din cadrul servi-
Luind cuvinlul j>e marginea refe­ emilii mecanic şef. a (ost pusă in
ratului prezentai, comunistul Coif funcţiune in această lună o sîalie de
Simion a arătat că multe defecţiuni recuperat condens. Prin darea iu fo­
ce sc ivesc şi care fac greutăţi lu­ losinţa a acestei slatii se realizează
crăturilor do la secţia marocliinărie anual economii autccalculate In va­
provin de )a croirea nu întotdeauna loare dc L0.000 lei.
Apropierea încheierii anului şcolar se lace simţită şi in biblioteca Şcolii profesionale din Deva. corectă a pieselor. Maistrul de sec­ DAN ANDRONE
IN FOTOGRAME: Elevi <lin anul Ill-insUlalori, consultă la bibliotecă noutăţile tehnice. ţie Pclho Zcllan şi mulţi alţi vorbi­ mecanic şef

0 PREMISĂ IMPORTANTA fl SUCCESULUI ÎN MUNCA INSTRUCTIV-EmiCAÎlVĂ
CUM F O L O S I n

C U N O A Ş T E R E A
Se înfăptuiesc tru folosirea raţională a terenului, o
In cadrul acţiunilor întreprinse pen­
alcnlie sporită s a acordat executării
lucrărilor de «ameliorare a pajiştilor tor elevi, în caietul dc studiu, în­
masurile bim.Vâlirc prin curăţări simple de E L E V I L O R semnările sint sărăcăcioase.
naturale. Astfel, pe moi mult de 6.500
liectnre. s-au aplicai burţii i do îm-
Este îndeobşle cunoscut că stu­
vegetaţie lemnoasa nelolosilourc, (Ic diul (cunoaşterea) elevului nu este
un scop in sme, ci un mijloc pen­
muşuroaie, buruieni ele. Ca pozitive IN MAGAZINELE Şl RAIOANELE SPECIALIZATE, SE G Ă ­
Importanţa studierii (cunoaşterii) iet de studiu", ci „caiet de obser­ tru o mai hună organizare şi o mai
in această privinţă amintim exemple­ elevului, este îndeobşte cunoscută vator Desigur că observaţia este şliintilică desfăşurare a procesului SESC SORTIMENTE BOGATE DE DULCIURI, CIO CO LATA, C O N ­
le oferite do călrc cooperativele ogri- de către cadrele didactice Au a* una din metodele cu cca mai lai- pedagogic. Privite din acest unghi, FECŢII PENTRU CO PII, 1UCARII DISTRACTIVE Şl EDUCATIVE.
(olc de producţie din Cugir, llomo-
ratat-o, la timpul lor. gindilorii pe­ gă răspîndire in sludiul elevului, documentele dc studiu al elevului
şel, Uomos, Geoagiu, Sălişle, unde dagogi şi psihologi şi se sublinia­ datorită uşurinţei cu care ca poate (inclusiv lişa dc caracterizare psi-
Intr-un articol publicai în ziarul s-a cur,'dai aproape întreaga suprafaţă ză şi astăzi. Mai po|m cunoscută li utilizată, dar renunţarea la in- ho-pcdagngică cu care se încheie
..Drumul socialismului' ia începutul cu păşune. De asemenea, la Berm pe osie insa ..tehnica" acestei munci — Ireagn gamă a metodelor de inves­ sludiul elevului), trebuie să lie va­
Junii martie a.c., s a u arătat (-¡leva )()() ha sc executa lucrări comuti xc lucru cc sc rcllecld iu calitatea ei, tigaţie nu poale li docil păgubitoa­ lorificate de către toate cadrele. De
căi principale şi masurile necesare a de îmbunătăţire n păşunii, iar la Si- care, de cele mai multe ori, deşi re pentru o cunoaştere completă şi altfel, munca do cunoaştere a ele­ uzma mmm cum
fi întreprinse de călrc cooperativele bişel, Pncaz, Spini şi Orăşlic, pc su­ conştiincioasă, este empirică şi fără temeinică. Şi aceasta pentru că a- vului nu e o sarcină numai a diri
agricole de producţie dm raionul prea maro eficientă educativă. nuinilc asprele ale personalităţii gintelui, cum greşit sc crede, ei a
Orăşlic in vuilorca folosirii raţio­ prafeţe însemnate s-au aplicai ingră- lată motivul pentru care ne pro­ sau unele procese psihico nu se o- tuturor cadrelor didactice, cu care
nale si intensive a pămiutulm. t ’no ş.uniiite chimice. Măsurile aplicate punem să facem unele precizări cu bieclivează spre a fi observate. dirigintele trebuie să colaboreze 13a raionul Orfislic, regiunea Hunedoara,
din aceste măsuri so referea la valo­ piuă acum, precum şi cclo cc so vur privire la modul in care trebuie fă­ De aceea este necesar ca pedago­ am putea spune că nu numai toate
rificarea posibilităţilor existente pen­ lua in viitor, vor contribui la spori­ cut studiul elevului. In acest sens gul să recurgă la acra metodă care cadrele trebuie să concuro la stu­ angajeaza imediat :
tru extinderea plantaţiilor de vii şi vom înrerca să răspundem la ur­ este rea mai adecvată pentru slu­ diul elevilor, ci şi toti factorii edu­
rea sunţiloaro a producţiei de masă — frezori ;
pomi pe terenurile in pantă. Urmă­ mătoarele întrebări cu privire la diul fenomenului respectiv. Este caţiei (părinţi, organizaţia dc pio­
rind realizarea acestui obiectiv, coo­ verde şi fm pe pajiştile naturale. aceaslă problemă : ce studiem ? şi necesar dc( i ca. in mod sistema­ nieri, U.T.M.). — Iiiciiluşi ;
perativele agricole de producţie au In aceste zile, atenţia ţăranilor cum studiem elevul ? tic să fie utilizate: analiza datelor
fnluntnt plantaţii cooperatori este în­ biografice, convorbirea, studiul pro­ Fişa psilio-pedagoqică care se e- — strungari în fier;
de vie şi pomi po — ---------- - dreptată spre apli­ La pruna întrebare sc poale răs­ duselor activităţii elevului, experi­ laborcază pe baza materialului fap­ — rectificatori ;
'•2 hectare. In a- care,i în condiţii a- punde laconic : sludieni viata psi­ mentul, statistica clc. Numai prin tic cules (şi care este dc lapl por­
t ea stă privinţă, ce- PE URMELE grolelmicc cores­ hică a elevului. Dar viaţa psihică utilizarea tuturor metodelor. in­ tretul psihologic ni elevului), se în­ — electricieni.
Je mai bune reali­ punzătoare a lu­ este o realitate foarte complexă, tr-un sistem, sc poale realiza un tocmeşte la slirşitul anului şcolar Doritorii vor adresa cererile către conducerea Uzi-
cu multiple aspoclc. stări de proce­
zări le-au Înregis­ MATERIALELOR crărilor de îngriji­ se care sc nvamlcslă in moduri va­ studiu complet al vieţii psihice a şi la slirşitul unui ciclu de studiu şi
trat ţăranii coope­ re a culturilor, ca riate. Aceaslă complexă ale a lono- elevului. trebuie să se utilizeze ca document I nei mecanice Cugir
ratori din Sibot. PUBLICATE o măsură impor- monelor psihico determină o oliIvi­ O alta deficienţă pe care am con- Informaţii suplimentare se pot obiine de la servi­
Jlăcăin 11. Uomoşol. _________________ _____ _ tantâ pentru spori­ cii ne analitică in studiul lor. Peda­ slalot-o a fos» cu privire la aduna­ pentru orientarea profesională a e-
Koinos. Cugir, lUan- rea producţiei la gogul. care oslo în acest caz şi cer­ rea materialului şi interpretarea lui. leviiliii şi pentru educarea lui ulte­ ciul personal al uzinei.
di<m<i ele. Merită do asemenea sa hectar. După lucrările de grupare n- cetător. trebuie să cunoască elemen­ In cele mai niullo cnielc de studiu rioară. Căci concluziile acestei lişe
evidenţiat exemplul cooperativei plicale pe mari suprafeţe, s-a trecut tele componente ale viciu psihice rele doua etape siut nodiforciUiole. trebuie să deschidă şi perspective­
gricolc de producţie din Nihişol. unde la pliviinl gaionseior de toamnă şi si in primul rnul procesele dc cu­ Printre materialul faptic, şi uneori le dezvoltării tn viitor a elevului.
s-au plantai iniei altoili pe o supra- la prăşit ii I slerlei de zahăr. Ilorn-son- noaştere, procesele afective şi cele anticipindu-l, sc albi concluzii şi
lr)(n dc )0 hectare. Toludală, la coo­ relui. legumelor etc. Fină acum s a volitive (voi n Io ţ. Accslea, la ria­ generalizări iiefundanientatc. Dc Din arest punct de vedere ea poate
perativele agricole dc producţie dm plivit peste 60 la suta din suprafaţa dul lor, sini formale din alte pro­ aceea ţinem să precizăm că în caie­ li considerată programul unei edu­ {JZINA „VICTO RIA“ CĂLAN,
Spini, Turdaş ş.a., s-au cultivai plante ocupată cu_paio.ise. in fruntea aces­ cese. Aşa. dc exemplu, din catego­ tul de studio trebuie să fie mai caţii şliintilice a elevului, program
furajere in livezi po signalele însem­ tei acţiuni siluindu sc cooperativele ria proceselor dc cunoaştere fac iutii cules suîirient material faptic care trebuie cunoscut şi avut în
nate. «Kiricole dm Uomos, Aurel Ylaicu şi parle scuzabile, percepţiile, repre­ concret şi apoi, pc baza lui, să se vedere de toii cei ce concură la
In raionul Oraşfic s au întreprins şi Orăslie. la sb'cl.i de zahăr, ))rnna zentările, memoria, gindirca ele. formuleze ronclu/iile psihologice şi educaţia lui. regiunea H u n ed o ara
nlie acţiuni incinte să asigure creşte­ prnMln s-a aplicat pe aproape 50 la Procesele afective, de asemenea sini pedagoqire care să caracterizeze
rea producţiei pe unitatea <le supra­ sută dm suprafaţa planificată. complexe: emoţiile, dispoziţiile, sou- personalitatea elevului. Consemna­ vinde din sloc disponibil pc baza dc comenzi
faţă. Cunoscînd Însenmătalen pe (are Urmăiind în continuare aplicarea limcntele şi pasiunile. Dar pe lin­ rea unor formule ca accslea : „m- Lector univ. ION DRAGAN
o prezmtă extinderea suprafeţelor <>- dilerenlinlă. de la o tarla la alia. a gă procesele psihice, iu sludiul c- tcligcnt", „memorie bună", „limbaj Timişoara ferme, următoarele materiale :
( opale cu culturi intercalate, pînă măsurilor agrotehnice, unităţile agri­ levuhii trebuie ccrcelaie aspectele bogat", „sangvinic" clc., (ără ca in
acum ţăranii cooperatori au folosit n- cole din raionul Orăşlic vor înregi­ personalităţii ; interesele, aptitudi­ prealabil să se fi notat (lato concre­ — RULMENŢI ;
ci-sl sistem pe mai mult dc V» t>00 hec­ nile, temperamentul, caracterul. te pe baza cărora să stabilim aceste
stra rezultate Iot mai bune in direcţia cablaţi, reflectă neînţelegerea valo­ Ci\iRŢJ iNO!l
tare. Suprafeţele cele mai mari cul­ Am procedat intenţiona: la o c- — AKRAZIVE Şl ABRAZIVE PE SUPORT;
ţi vale cu fasolo şi dovleei prin po­ folosirii raţionale şi intensive a te­ munerare analitica a aspectelor rii materialului faptic în cercetare.
rumb. s-au realizat la cooperativele renului, lapt ce sc va reflecta în creş­ care trebuie investigate in cunoaş­ Cercetarea fără material faptic, este — CURELE TRAPEZOÏDALE;
agricole de producţie din Geoagin, terea sunliioare a producţiei pe ii ui- terea elevului pentru a atrage, în a- fără valoare ştiinţifică. deoarece — ARMATURI DIN FONTA Şl OŢEL ;
Orăslio, Foit, llobilna, îşibot şi alte­ cest mod. atenţia asupra complexi­ concluziile şi generalizările smt ne-
le. (.'<> pozitiv poale li amintit şi fap­ la tea de suprafaţă. tăţii fenomenului de studiat şi deci fondaic, neiulenieiate şi deci for­ — ORGANE DE ASAMBLARE ;
tul ră pe o suprafaţă însemnată s-au A STOICA şi a necesităţii unui ghid în acest male.
insainmtal Inloliene in cultură as­ (clinician la Consiliul agricol studiu. $i aceasta, liindcă. de cele Adunarea şi consemnarea unui — LAMINATE FEROASE Şl NEFEROASE;
mai multe ori, sludiul vieţii psihice
cunsa. raional Orăşlic se reduce la cilcva observaţii asu­ material (aplic bogat in semnifica­ — REACTIVI Şl STICLĂRIE PENTRU LABO­
ţii psihologice presupune cunoaşte­
pra proceselor psihice mai eviden­ rea de căi re cadrele didactico a no- RATOR ;
te: memoria, gindirea, limbajul, a- luimlor de psihologia copilului şi
C U L T U R I WU A J R a particularităţilor psihice ale co­ — MATERIALE DE UZURA Şl PROTECŢIE;
lenlia ele,, eelclnlle fiind neglijate.
De o şi mai marc importantă este pilului. Astfel, materialul faptic n-
să ştim cum să studiem elevul. dunat este sărăcăcios în semnifica*
După cum se ştie, asigurarea unei plantele cultivate pentru nutreţ. In In psihologice, lucru pe care-) — LANŢURI INDUSTRIALE;
Am răsfoit şi analizat mai multe
baze furajere corespunzătoare con­ această primăvară, cooperativele a- caiete ale diriguiţilor şi învăţăto­ vom constata la prelucrarea lui.
stituie umil din factorii care inilucn- gricolc dc produclie au insăinînlal a* rilor in care aceştia se ocupa de Am don să mai atragem atenlla — ŢEVI CONSTRUCŢII Şl INSTALAŢII.
loazu in măsură holărMoare dezvol­ proape 2.000 ha cu boiceag, iarbă dc studiul elevilor. Din cele constatate asupra necesităţii studierii şi a ele­
tarea sectorului v.ootchnic şi creşte­ Sudan, iarbă grasă ele. De asemenea, vilor „şlevşi", a acelora care nu Listele de malerialc disponibile se pot consulta
rea productiv Maţii animalelor. Unită­ pe,uliu asigurarea unor canlilăti cit cu acest prilej, aş dori să fac unele
ţile agricole socialiste din regiunea ni«i i mari de proteină s-au însămi nţ al precizări cu privire la modul de atrag alcnlia asupra lor. Ci sînt mai zilnic, de către cei interesaţi, la serviciul aprovizio­
noastră dispun do condiţii naturale mai mult do 3.000 Im cu trifollene şi studiere a elevului. greu de studiat, liindcă-şi obiecti­
favorabile şi de o bună tradiţie In alte leguminoase in cultură pură sau Cei mai mulţi diriguiţi utilizează vează mai anevoie personalitatea. nare al uzinei.
această privinţă. Asltel, pe lingă cele ascunsă. Tot în arest scop se prevede in studiul elevilor in mod unilate­ De «ceea, şi clorlul de cunoaştere
aproape 230.000 ba ocupate cu păşuni ea pe aproape 1.000 ha sa fie cu li i-
Şi fineţe naturale, in structura bazei v at porumb furajer in amestec cu ral observaţia. De aceea şi cele mai a lor este. trebuie să fie, mai mare.
furajere un loc însemnat îl ocupă lloarcu-so,irului, mazăre şi sorg. multe caiete nici nu se numesc „ca­ De obicei, în dreptul numelor aces­
I.I.L. METALURGICĂ BUCUREŞTI
Tinerele speranţe în întrecere Categoria A 9a fotbal

Cea de a XXIII-a etapă a campio­ Şoseaua îanciilui nr. 48
în zilele de 15 şi 10 mai la 139,50 p; III. Sebeş 155,15 p. )iis (Pelroşani), Bcdo Ştefan natului categoriei A la fotbal, dispu­
Or.işhe a avut loc concursul lluieţi pin,! la 14 ani: I Pe­ | Petroşani 1. Tomula Tiberiu (Pe­ tai,) ieri, s-a caracterizat prin sco­ Raionul 23 August
de gimnastică, faza région,ilă, troşani 177,05 p. ; II Sebeş troşani), Kcrekes Eugen (Petro­ ruri de proporţii. Pc drept cuvînt ea Telefon 35.14.14
rezervat copiilor şi junioiilor 1 23,55 p. Junioare, calcqoria a şani). Magi ari Nicolae. (Petro­ a balul recordul golurilor marcalc
de categoria a Il-a Concnr>nl lf-,i : 1. Petroşani 2 12,20 p: II şani). N^ ul as .Mila (Pciroşani). într-o etapa. îndeosebi înlilnlrile
a avut ca scop vrrilic.irra qim- Sebeş '700.05 p ; III Deva 137,70 Junioare categoria a 11-a: din Bucureşti şi Cluj s-au terminat executa pe baza de comenzi, produse din urmă­
11.1 şt 11 or tineri şi alcătuirea n. Juniori categoria a II-a : î. cu asemenea reznllalc. Nu au lipsit
echipelor care ne vot repre­ Petroşani 269,70 p. ; II Sebeş Dilja Clandia (Petroşani), l'rs mei surprizele : Crişul a cişliqal la toarele domenii de producţie :
zenta regiunea in laza linnlu pe 222,05 j».; III Orăşlic J I 1.55 p. I lorica (Pelroşani), Veghe Crika Constanţa. Dai iată rezultatele :
tară. Concurenţii au dovedit o Clasamentul la individual şi (Sebeş). Im ianl/i Dora (Petro­ RAPID — ŞTIINŢA CRAIOVA
bună pregătire, fiind aplaudaţi componenţii tulurilor în ordinea şani), Comşa Elena (Sebeş), Tă- 4-1: DINAMO IU ICGULS H—STEAGUL | — Piese brute turnate din fonta cenuşie şi metale
dc publicul spectator in timp locului ocupai siut următorii : măşloni Ileana (Deva). Juniori ROŞU 10-1 ; ŞTIINŢA CLUJ — MI­ j neferoase ;
NERUL BAIA MARE 7 f ; V T A. —
cc şi executau cu gingăşie, si­ La îete piuă la M ani: 1. Er- categoria a 11-a : Deleoreami
PROGRESUL 1-0; PETROLUL — — confecţii metalice din tabla şi profite uşoare ;
guranţă şi talcul exerciţiile cliedi Ana Marîa (Deva), Ma­ Nicolae (Petroşani), llaier Au- STEAUA 1-2; FARUL — CRIŞUL
prevăzute în proqiom. In urma rian .Sanda (Deva), Pinlca Ma­ qustin (Petroşani), Halmadi Dra- 0-1 • DINAMO PITEŞTI — C S M S. — robincţi (vane) din fontă STAS 1518; 1519 şi
omologării rezultatelor, clasa­ na (Pciroşani). Clej Anca (De­ gumir (Orăşlic). lacob I lor ui :m . 2550 ;
★
mentul pe echipe se prezintă va). Scovra Pi r i (Petroşani), (Pciroşani), Marfa Marinei (O-
Duminică lotul de fotbal al lt P.lt. — apomcti u, toate dimensiunile ;
asllcl : Fete piuă la M ani: 1. Itordcan Angola (Deva). Băieţi răştic). înlilncşle la Bucureşti formaţia olan­
Petroşani 194.95 p.; II, Deva piuă la I I ani : Marina Uoinu- A. CAR ANCl deză Sparta Rollcrdam. — hidranţi subterani ;
— comprcsoare pentru liidrofor ;
portativ" ■— muzică uşoară; 7.30 10,31 Din operele lui Glurk; 11.03 pii: întrecerea vulpoiului cu ele­ — maşini universale pentru tîmplăric ;
Slulul medicului; Scarlalina şi pre­ Ciut» cc pentru cei nuci; 11,15 Gin­ fantul — adaptare şi droinahzare
venirea ei; 7.45 Uverturi de estra­ ta orchestra de muzică populară a dc* Sorqin Milorian: 20.00 Emisiune — manşoane joncţiune şi derivaţie ;
dă; 8.55 Muzica dm operete 0,25 Filarmonicii de stat din Oradea ;
Muzică uşoara ; 10,03 „L prună va- 12,30 Muzică din opereta „Saltim­ de ştimtă; 20,20 Film „lnlilnirc cu — cutii terminale pentru montarea cablurilor si&V
ră-n viata mea' — muzică uşoară ; bancii" de Louis Gannc; 13,40 Con­ spionul"; 22.10 Dc la o melodie la j (crane ;
10,30 Cinlere despre apele patriei cert de pnii7; 15.05 Interpreţi şi alia; In încheiere: Buletin dr ştiri.
JOI 2 0 M M J9S5 M jocuri populare; 12,03 „Te iubim, melodii; 15,45 Ciulă Jenn Alhanasui Buletin meteorologic. — stative pentru planşete desen ;
te ciulăm. I merele" — emisiune de — arii dm opere,- 10,00 Cînlărelii
(intere; 12,15 Nemuritorul tango ,- satelor; 17,15 Excursie muzicala — oale şi aparate de condens ;
V I K H »1 A „Sebeşul"; ORÂŞTIE: lvnilo — ci- 13,05 Muzică populară interpretată prin ţară — muzică uşoară; 13.00 — reductori dc presiune de la 10—4 atm. şi 4—0,1
mm.itogi aiul „ Pu! r i a V i a t a parli- de Maria Butaciu, Marcel Budală „Flori şi melodii" — muzică uşoa­
DEVA: Neamul Sonuărcşlilor — ( ulară — ( inemaiugraiul ..Flacăra",- si IMorea Neicu; 14.00 Muzică u- ră; 13,45 Muzică uşoară interpréta­ PENTRU 24 Oltlî alm. ;
( ineinalu(|Mfnl „Patna". I n suris I IA'fLG: Poveste (le pe Don — d- şoară interpretată 'de solişti caro la la diferite instrumente; 19,05 Ro­ Vreme s( Inmbăloare cu cerul i’.o-
iu plină vară — rinemalogiafut „Ar­ neinatog.Mliil „Popul ir"; BRAD; În­ lU'-au vizitat tara; 15,30 „Mutdră, ros. Vor cădea ploi *labe. Vint po­ \ — aerolerme şi ventilatoare ;
ia". PETROŞANI: Legea şi Iurta — curcătură blestem,dă — cmemato- niindiulita mea" — emisiune de cîn- manţe îndrăgite: „Ce fericiţi am \\ trivit dm sud-v(*st şi vest, Tempo■ • ! — maşini de tablat fondant ;
cinematograful „Republica"; Spărgă­ grulul Steaua roşie"; I.ONE.A- Re­ tece şi jocuri; 17,15 Cu microfonul împreună"; „Mama"; „Numai una";
torul — cineinaloginlul „7 Noiem­ gina rinlecelor — cinoninlogralul prin regiunea Maramureş; 13.00 „Dor pribeag"; „Dorinla",- 19,30 In­ ralurn aerului va li runrmsu intre j — maşini de spălat rufe de 50 şi 10 kg capacitate ;
brie"; LU PENE O sten cade din cer ..Mim-rul"; II IA: WiEm vulturilor — stantanee cullural-artislice ,* 22,00 23 şi 23 grade ziua, iar noaptea ui- )
— cinematograful „Cultural"; st- cinematograful „1 uniina". Seară pentru tineret; 10,00 Ciută, tre 10 şi 15 grade. — centrifuga dc stors rufe de 50 kg capacitate ;
MERIA: 7 am de dWiucu — cine­ dansează — tinereţe; 20,00 Radio- Muzică de estradă; 22,30 „Bal la o-
(pY/elj de seară; 20,30 Varietăţi mu­ — aparat dc umplut sifoane cu 2 şi 3 umplutorî ;
matograful „Mureşul"; ALBA M - pcrelă"; 23,05 In rilm de dans. PENIRU URMĂTOARELE
8S A 8> î O zicale, 22,20 lumimU Cosinin inter­
LIA: Neamul Soimărestrtor — seri­ pretează melodii de dragoste; 22,35 3 ZII E — dulapuri vestiare, fişele şi clasoare metalice
ile I şi II — cinematograful „Vic­ Programul l: 5.00 Concert (le di­ Din nou la dans. T E L E Y I Z I I A L |
toria"; SEBEŞ- litanie vals — ci­ mineaţă; (i.tO Jocuri interpret,ile de Vreme eu corul noros şi icniim.- | — staţii pentru regenerat ulei.
nematograful „Progresul"; S-a in- fanfara; 0,35 Mici piese instrumen­ Programul II: 7,35 Muzică uşoară/ 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,20
timplal la miliţie — cincmalogralul tale de estradă; 7,15 „Voioşie pe 9,03 Solişti de muzică populară / Pentru copii — Năzdrăvăniile vul- ralura In scădere.