Page 63 - 1965-05

Nr. 3231
Dwtnul socialismului Pao. 9

La agregate — oameni cu

bogate cunoştinţe profesionale

MUNCA COLECTIVA xislă o preocupare sporită pentru ri­ sînt prevăzuţi să participe nu mal
Anul aceslo la C. S. Hunedoara e-
puţin de 9.157 muncitori. De relinut
dicarea nivelului profesional al mun­
PENTRU REALIZAREA seamă succese. La îndemnul organi­ este că asemenea cursuri de îmbogă­
ţire a cunoştinţelor profesionale an
citorilor — cale sigură a celor mai dc
(ost organizate şi cu lucrătorii ser­
zaţiei de partid, pe lingă sedii şi sec­ viciului C.T.C.
SARCINILOR ECONOMICE toare au luat fiinlă cursuri dc califi­ au fost luate măsuri pentru a se e-
La nivelul conducerii combinatului
care, de ridicare a calificării şi de
îmbogăţire a cunoştinţelor profesio­
dului cmn se desfăşoară activilalea
nale. Este prevăzut, dc pildă, ca piuă iectua un control eficient asupra mo­
Oleldrii secţiei noastre şi-au luat duce la eliminarea în mai mare mă­ Petrean, Ionel Pinca, membri de partid la finele anului să fie calificaţi în tuturor cutsurilor de calificare, ridicare
în cinstea celui de al IV-lea Congres sură a gazelor din baia de otel. De Nicolae Dragomir, candidat de partid meseriile: electricieni, lăcătuşi, strun­ a calificării si dc îmbogăţire a cu-
al partidului angajamente mobili/.atoa- asemenea, in prezent se aplică cu care la începutul primului trimestru gari, furnalişti, laminalorl, operatori noşlinlclor profesionale. La propune­
rc în întrecerea socialist A. Iată cîtcva rezultate bune o nouă metodă de e- înlimpinau greutăţi în realizarea sar­ rea comitetului de partid pe combi­
din ele: <1.300 tone otel martin şi elec­ liminare a incluziunilor ncmetalice cinilor de plan. In urma .măsurilor chimişli s.a.m.d, peste 860 muncitori.' nat, serviciul personal a organizat un
tric peste plan, reducerea rebuturilor prin borbotarca otelului cu argon. luate de biroul organizaţiei de bază Mai mult de 200 macaragii, manc- colectiv format din 48 Ingineri, teh­
cu 1,5 la sutâ fată de 2 la sulă ad­ Al doilea exemplu se referă la creş­ si de conducerea secţiei cuptorul nr. vranti de vagoane, mecanici de loco­ nicieni si alţi oameni compelenli, caro
mis, asimilarea de noi mărci de ote­ terea durabilităţii cuptoarelor. Tova­ 1. la care aceştia lucrează, a fost motivă ele. se vor califica prin scoa­ urmăreşte linerea la limp a Iccliilor,
luri aliate şi calmate etc. Avind in răşii Nicolae Popa, Florea Giurca, mai bine aprovizionai cu fier vechi, terea din producţie. iclul cum se face predarea şi efici­
fată asemenea obiective mobilizatoa­ I. Ioan şi Virgil Ciortan, membri şi deservit la timp cu macorale ceea La cursurile de îmbogăţire a cunoş­ enta lor in producţie.
re comitetul de partid de la otelăria candidaţi de partid, Pavel Gheorghi- ce a făcut ca ei să-şi realizeze pre­ tinţelor profesionale si dc ridicare a I. DARAMUŞ
nr. 1 a îndrumat şi ajutat organiza­ tâ şi Adrian Covrig din activul Iară vederile planului de producţie. Pro- calificării din cadrul sediilor de bază corespondent
ţiile de bază pe schimburi să-şi îm­ de partid au primit sarcina să stu­ cedind în acest fel răspunderea pen­
bunătăţească stilul şi metodele de dieze posibilitatea prelungirii dura­ tru înfăptuirea integrală şi la timp a
muncă, să-şi concentreze atenţia în tei de funcţionare a cuptoarelor elec­ prevederilor hotăririlor adoptate este
direcţia conducerii cit mai compe­ trice. Colectivul a făcut mai multe colectivă, fiecare membru şi candi­ In ajutorul! fofl*esi2eB*iBoi°
tente a activităţii economice. Ca ur­ propuneri din care am relinut pe cea dat de partid fiind conştient de răs­
mare, în şedinţele de comitet, în a- care se referă la înzidirea cuptoare­ punderea ce-i revine. Colectivul de muncă de la între­ specificul operaţiilor de lucru, reali-
dunările generale ale organizaţiilor lor cu pereţi înclinaţi. Aplicind în Se poate aprecia că organizaţiile de prinderea de construcţii forestiere zindu-se normele lehnice stabilite.
de bază se analizează periodic cum practică propunerea colectivului, du­ bază pe schimburi rezolvă mai bine Deva a obţinui realizări frumoase in Analizînd posibilităţile şi rezervele
sînt soluţionate aspectele legate de rabilitatea cuptoarelor a crescut de sarcinile politico-economice. Ca ur­ producţie. De la începutul anului şi interne de care dispune, colectivul
activitolea economică din diferitele !a 60 la circa 140 şarje pe campanie. mare, în primul trimestru din acest piuă în prezent la aproape toate lu­ de muncă s-a angajat ca pină in ziua
sectoare de muncă ale otelâriei. Intr-un timp exista şl la noi prac­ an am obţinui unele rezultate bune Congresului să realizeze:
Obiectul unor asemenea analize a tica greşită <le a controla îndeplini­ în sporirea producţiei de metal, în crările planul a fost depăşit. Astfel,
fost: realizarea planului sortimen­ rea sarcinilor trasate abia la sfîrşi- îmbunătăţirea calităţii otelului. Sar­ la terasameule brute s-au executat © 3,6 km drumuri auto fores­
tal, eliminarea incluziunilor nemela- lul perioadei. Dintr-un studiu efec­ cinile ce ne-au revenit pe primul lii- peste prevederi mai mult cu 5 km., tiere pcslc plan ;
© 2,2 la sulă depăşirea pro-
lice din otel, reducerea consumului tuat a reieşit că mat mulţi tovarăşi meslru au fost realizate cu 3 zile mai la derocări cu 2.000 m.e., la săpături duclivitătii munci) ;
de utilaje de turnare, asimilarea de nu-şi îndeplineau la timp sarcinile devreme elaborind in contul anga­ cu 2.100 m.c., iar la zidării cu circa © 50.000 Ici economii la pre­
noi mărci de otel şl altele. Dezbate­ încredinţate. Unii din ei aveau nevoie jamentului circa 3.600 tone de otel. 800 m.c. ţul de co st;
rea în colectiv a unor probleme de de un sfat, alţii de ajutor concret in Un alt succes cu care colectivul nos­ Pentru obţinerea acestor succese,
mare Însemnătate pentru activitatea muncă. Măsurile pe care le-am luat tru se mindreşte este acela că în muncitorii, inginerii şi tehnicienii de ® 50.000 lei bcnclicii peste
de producţie, elaborarea de hotăriri au dus la eliminarea în bună parte prezent elaborăm în mod curent o- aici s-au preocupat de recrutarea bra­ plan.
în care sini prevăzute măsuri in sco­ a acestor aspecte de schematism. Pe­ tcluri aliate şi calmate de bună ca­ ţelor de muncă necesare, folosirea ra­ In vederea înfăpluirii angajamente­
pul realizării angajamentelor luate riodic, secretarii organizaţiilor de litate, oteluri care reprezintă circa ţională a mecanismelor, întărirea asis­ lor, constructorii îşi vor îmbunătăţi
tn întrecerea socialistă constituie de­ bază informează adunarea generală 50 la sută din producţia noastră. Mi- organizarea muncii, vor folosi din
sigur o etapă Importantă. Practica a- despre stadiul realizării hotăririlor si litind pentru consolidarea şi dezvol­ tentei tehnice. Maşinile şl utilajele plin timpul de lucru, maşinile şi uti­
rată că repartizarea de sarcini con­ a prevederilor cuprinse în planurile tarea succeselor obţinute, comitetul au fost repartizate in mod judicios lajele, îşi vor ridica nivelul cunoştin­
crete membrilor şi candidaţilor de de muncă. De asemenea in adunările de partid va avea în atenţia sa pre­ pe şantiere, In funcţie de volumul şi ţelor profesionale.
partid, atragerea tovarăşilor din ac­ generale membrii si candidaţii de ocupările pentru generalizarea me­
tivul fără de partid la rezolvarea partid prezinlă informări, scrise sau todelor bune care să ducă la creşte­
problemelor economice, controlul În­ verbale, despre felul în care înde­ rea răspunderii personale a fiecărui Distilărîa de gudroane de la
proba pentru controlul calită­ Ş a n tie r e c e tă ţe n e ş ti
deplinirii hotârîrllor Influenţează pu­ plinesc sarcinile încredinţate, greu­ comunist fată de sarcinile încredin­ C. S. Hunedoara. Operatorul
ternic asupra spiritului de răspundere tăţile pe care le inlîmpină ele. Al­ ţate şi pe această cale la respectarea chimist Dumitru Victor la
personală, a întăririi disciplinei şi teori, membrii şi candidaţii de partid cu strictele şi aplicarea in viată a
educării porlinicc a comuniştilor în sînt invitaţi în fata biroului organi­ principiului muncii colective. ţii naftalinei.
înfăptuirea sarcinilor de partid. zaţiei de bază pentru a relata despre TRAIAN IOV
La noi se obişnuieşte ca sarcinile stadiul înfăpluirii sarcinilor. Aseme­ secretar al Comitetului de partid
trasate să fie consemnate într-un ca­ nea informări au prezentat Morea de la O.S.M. I — C.S. Hunedoara ce-l face practicabil chiar pentru că­
iet pe baza căruia urmărim îndepli­ ruţe şi autoturisme. Un alt pod a fost
nirea lor. Esenţial este însă ca la re­ ILUSTRATE construit peste un laz ce trece pr.in
partizarea sarcinilor ţinem seamă de Pe seama creşterii BRETEA ROMANA - apropiere.
experienţa in munca de partid a oa­ Prin contribuţia voluntară a cetă­
menilor, de nivelul lor politic şi Ide­ DIN CONCEDIU ţenilor, la Ginlaga şi Bâtălar se vor
ologic, de pregătirea lor profesiona­ indicilor de utilizare O COMUNĂ construi cămine culturale, la Covragi,
lă, dacă sarcina încredinţată poate Din poşta zilei se remarcă în uiu­ Vilcelele şi Vilcelele Bune se va ter­
fi realizată de unul sau de un grup Ca şi furnaliştii combinatului hu- fel opririle accidentale. Eficienta mă­ mul timp numărul tot mai maro al mina electrificarea, la Bretea Româ­
de tovarăşi etc. nedorean, şi furnaliştii de la Câlan surilor aplícalo esle confírmala de cărţilor poştale ilustrate sosite pc a- na se va împrejmul cu zid curtea
Pentru studierea multilaterală a sînt hotărîti să întîm pine cel de al practică. Fiecare zi ce trece este mar­ dresa cooperativei meşteşugăreşti BINE GOSPODĂRITĂ şcolii de 8 ani etc. In afara acestora,
unor aspecte ale muncii obişnuim să IV-lea Congres al partidului cu an­ cată de furnaliştii din Călan cu noi „Retezatul" din Haţeg. Prin ele, coo­ pe baza propunerilor fâcule în intM»
formăm colective care analizează o gajamentele depăşite. îndrumaţi de succese. Ei au încheiat primele pa­ peratorii aflaţi în concediu de odih­ nirile cu alegătorii. Sfatul popular
problemă sau alta, fac observaţii cri­ comunişti, ci acordă o deosebită a- tru luni ale anului cu un plus de nă şi tratament transmit impresii, lac al comunei Bretea Română a întoc­
tice şl propuneri pentru îmbunătăţi­ lenlie creşterii indicilor de utilizare a 4.460 tone fontă produsă peste ptan, urări de spor la munca tovarăşilor Buna gospodărire a satelor esle o aulobascule care au transportat din mit un plan al lucrărilor pe care ce-
rea muncii economice şi politice. agregatelor siderurgice, cale principa­ la care au adăugat în această lună lor. Asemenea ilustrate au trimis iov. problema căreia slalurile populare îi albia Streiutui peste 1.500 m.c. balast. tătenii comunei le vor efectua anul
In această direcţie aş vrea să dau lă de sporire a producţiei de fontă. încă 240 tone. acordă o mare alenlie. Diml curs va­ Scoaterea, încărcatul şi descărcatul acesla prin muncă patriotică. Prin­
două exemple. La olelaria electrică Pentru aceasta, ei traduc cu consec­ In înlimpinarea Congresului, furna­ loan Cazacu, lotograf, Voicu Glier- loroaselor propuneri pe care le lac ca şi împrăştiatul pietrei şi balastu­ tre acestea se numără lucrările dc
am întîmpinat dilicultăti în obţinerea ventă în viată planul de măsuri loh- liştii s-au mai anqajat să reducă con­ qan, frizer, care şi-au pel recul conce­ cetăţenii. la sate se organizează ac­ lui s-au făcut prin munca patriotică reparaţii şi întretinero a şcolilor de
unor oteluri de calitate pentru rul­ nico-organizatorice care, printre alte­ sumul de cocs şi sa îmbunătăţească diul la Sinaia. ţiuni al căror rezultat oferă oameni­ a celălenilor, a cărei valoare se ri­ 4 ani din patru salo, a şcolii de 8 ani
menţi, sape cu role pentru foraj şi le, prevede asigurarea unui mers uni­ calitatea fontei. Rezultatele obţinute In ultimele două luni, un mare nu­ dică la pesle 135.000 lei. din Bretea Română, terminarea că­
cel silicios. Pentru a cunoaşte cau­ form al furnalelor, ridicarea tempe­ arată că ci îsi respecta cuvîntul dat : lor numeroase avaniaje. Un exem­ In comuna Brelea Română, pe linia minului cultural din Vilcelele Bune,
zele care au dus la obţinerea unor raturii aerului insuflat, folosirea sodei consumul de cocs a fost redus cu 15 măr de cooperatori au beneficiat de plu in aceaslă privinţă ni-t oferă şi gospodăririi satelor, s-au înfăptuil şi amenajarea unul teren sportiv la
oteluri de slabă calitate am format caustice pentru desulfurarea fontei, kg pe tona de fontă, tar declasatele bilele de odihnă $i tratament medi­ comuna Brelea Română. alte realizări. Podul construit în urmă Bretea Română, construirea în Vilce­
un colectiv de otelari în frunte cu respectarea strictă a reţelei de încăr­ au fost reduse de lo 2 la sută admis, cal. Printre ei se numără Doinitîan Un mare număr din locuitorii sa­ cu cîţiva ani pesle Strei, suferise li­ lele şi Băţălar a două remize P.C.I.
tng, loan Ibinceanu, membru al. co­ la 1,8 la sulă. Sint demne dc remar­ Prejban, Moiso Mcdrea, Siinion Nci- telor Vîlcelelc şi Vilcelele Bune lu­ nele defecţiuni, nu era deci sufici­ ctc. Intre Bretea Română şi Vilcelele
mitetului de partid, care a studiat care şi altele. Pc lingă aplicarea aces­ cat rezultatele frumoase obţinute de conl şi Ion Zgîrcea. crează la Uzina „Victoria“ din Călan ent de rezistent. Pentru înlăturarea Bune se vor construi două podele.
situaţia existentă. Atunci s-a consta­ tor măsuri se acordă o deosebită a- furnaliştii din echipa condusă de mai­ acestui neajuns, pe sub podimeniul Iar de la Ginlaga la Covragi sc vor
tat că pe unele faze de lucru proce­ tcnlic bunel înlrelineri a fiecărui a- strul Teodor Coştiuc, care îşi depă­ N. SBUCHEA sau la C.S. Hunedoara. Pentru a se podului *s-au mai întins încă două pielrui 2 km. do drum. Valoarea to­
sul tehnologic nu corespundea cu gregat siderurgic, eliminîndu-se ast- şeşte cu regularitate sarcinile. corespondent putea duce la serviciu, aceştia — ca cabluri de susţinere, s-au construit tală a lucrărilor stabilite în plan a
nivelul actual de elaborare a otelu­ şi cel care mergeau cu probleme per­ din nou trei puncte de sprijin (pi­ se efectua prin muncă patriotică se
lui. Propunerile colectivului au (ost sonale la Haţeg sau In alte părli — cioare}, s-an aşezat grinzi din lemn ridică la suma de 273.000 lei.
acceptaie de direcţia tehnică a com­ trebuiau fie să ocolească zeci de kilo­ care leogă între ele picioarele podu­ Ceea ce s-a realizat piuă acum In
binatului adoptîndu-sc un proces teh­ C u filetă în c r e d e r e a metri peniru a ajunge la slalia C.F.R. lui, pe o lungime de 137 de metri au satele comunei Bretea Română, ne
nologic îmbunătăţit, ale cărui rezul­ Bretea Strei, fie să meargă cam lot fost înlocuite podelele etc. oferă convingerea că mobilizaţi de
tate au început imediat să se vadă. atila drum (prin Bă(ălar) pentru a lua Pe lingă sprijinul acordat de sec­ către sfatul popular si in frunte cu
Astfel, dezoxidarea cu aluminiu se ţia drumuri a sfatului popular raio­ deputaţii, cetăţenii de aici vor în­
face în prezent în cuptor, ceea ce un autobuz de la Strei-Singeorgiu. nal, la chemarea Sfatului comunal din făptui lot ceea ce şi-au propus pen­
Pe lingă alic atribuţii, comitetele lizat, caro este tinut la secretariat. In prezent se lucrează intens la pa- Aceasla, din cauză că între cele două Bretea RoinânA deputaţii au mobilizat tru acest an.
executive ale sfaturilor populare au Aici se prevede cine anume răspunde vareu străzii respective. De aseme­ sate, Vilcelele si Bâtălar, nu exisla peste 1.140 de cetăţeni care au pres­
sarcina sa rezolve o serie de proble­ şi perioada în care trebuie rezolvată nea. cclălenii din cartierul Cindcni au un drum pe care să se poată circula, tai mai bine de 5.000 ore. Podul a fost PETRE FARCAŞIU
me ale cetăţenilor, de ordin personal problema respectivă. cerut să amenajeze un parc în spa­ care să fie mai drept şi deci mai scurt complet refăcut. Balansul pe care-l responsabilul subrcdactiei
sau colectiv. Parte din acesle cerinţe — Cili cetăţeni au venit în audien­ tele ştrandului, pe un loc viran. Co­ docil celelalte. Tocmai «ceste consi­ avea înainte a fost amortizat, lucru voluntare din Haţeg
sint discutate in orele de audiente. tă in acest an ? mitetul execuliv a pus la dispoziţia derente le-n avut la bază propunerea
Această formă de rezolvare a cerin­ — Aproximativ 60. Majoritatea ce­ cetăţenilor terenul solicitai, urmind făcută într-o adunare cetăţenească,
ţelor s-a dovedii a fi deosebit de en­ rinţelor au fost de ordin colectiv. ca prin muncă patriotică să sc ame­ ca salcie Vilcelele şi Vilcelele Bune
cienta si mal ales operativă. Aceasta din dorinţa de a face oraşul najeze parcul. să fie legale de BăUitar, prîulr-un
Peniru a alia unele amănunte asu­ cil inai frumos, mai bine gospodărit. Dar in orele de audiente, cetăţe­ drum nou.
pra felului cum se desfăşoară aceas­ De exemplu, inlr-una din zile au ve­ nii vin si cu probleme personale, Deşi propunerea părea cain în­
tă muncă la Cugir, am avut o con­ nit în audientă la tov. Gheorqhe Le- l.ocuiloarca Paraschiva Pojoni a venit drăzneală, în sensul că traseul dru­
vorbire cu tovarăşul Nicolae Bordei, cu rugămintea să i se dea posibili­ mului solicitat trebuia $<! treacă prin-
secretar al Comitetului execuliv al tatea să servească masa la cantina tr-un teren mlăştinos, ea a găsit de­
Sfatului popular orăşenesc Cugir. populară. Analizînd starea materială plină susţinere. Prin interesul pe care
L-am rugat să ne vorbească mai Iutii CON V O R B IR E a tovarăşei respective, coinilelul exe­ l-au manifestat cetăţeni ca Vaier $lef,
despre felul cum sint organizate au­ cutiv a rezolvat cererea sa in mod Ion Gruia şi Izidor Onescu, ca si de­
dientele la Cugir. favorabil. putaţii Gruia Brnzan şi Dumitru O-
— La noi audientele se lin cu mul­ urzeanu, viceprcşedinle al comitetu­ La orele dc audientă au venit sl cc­ nescu din salul Vilcelele, propunerea
tă rcqularilalc, dc trei ori pe săptă- lui execuliv, mai mulţi tovarăşi din lălenii Gheorqhe Dubleş si Rozalia a prins viată. Acum, pe ruta Călan-
inină, lunea, miercurea şi vinerea şi comitetul de cclălcni din circumscrip­ Borza. Avuseseră unele discuţii con­ Bătălar-Vilcelele Bune şi retur cir­
sint acordate do preşedintele romi- ţia electorală nr. 26 Ei au cerut co­ tradictorii si s-au prezentat la sfatul culă două autobuze.
tclului execuliv al sfatului popular, mitetului execuliv sprijinul peniru ex­ popular peniru a cere să fie judecaţi Pe o lungime de 5 km. şi jumălale
de vicepreşedinte şi de secretar. Din tinderea cu încă 300 m a reţelei dc de comisia de împăciuire. S-a dis- s-au desfundat şanţuri şi s-a reparat
arest motiv şi mai ales datorită răs­ apă de pe sirada PJevnci. Propunerea cutot pe îndelete cu ci, sfăluindu-i drumul, iar pe trei km. din lungimea
punderii ru rare rezolvăm cernitele, a fost considerată ca fiind bună si ea lui, drumul a lost construit din nou.
oamenii vin la noi cu mullă încre­ va fi rezolvată in următoarele zile. să se împace. Cazul nu a mai ajuns Lucrările au început prin pregătirea
dere. Cum procedăm în orele de au­ nici în faţa comisiei de împăciuire. „palului“ noului drum. In acest scop
diente V Cili va cetăţeni din strada Vasile Bineînţeles că asemenea exemple — prin muncă patriotică — s-a or­
Cetăţenii vin cu o serie de proble­ Alecsandri au solicilot comitetului e- mai pot li dale. Si pc viilor no vom ganizat înlăturarea ierbii de mlaşti­
me dinlrc erk* mai variate. O par­ xecutiv să pună la dispoziţie cadre s'rădui sa primim cetăţenii în orele nă Noul drum solicita si o boză trai­
Piesaloarea Maria Birta, de la Uri­ te din ele sint rezolvate pe loc, al­ ralilicaie peniru extinderea pavarii de audientă cu toată alentia şi să le nică, de aceea — prin intermediul
na „30 Decembrie" Cugir, înscrie pe tele, care necesită o perioada mai în­ slrazii. Comitetul execuliv a linul sea­ rezolvăm, in măsura posibilităţilor, unui comitet de cetăţeni creat pen­
graficul întrecerii socialiste depăşiri delungată, sint notate-. Notările res­ ma de această cerinţă asiqurind prin cerinţele lor tru a se ocupa de aceaslă lucrare,
de plan inlrc 20 şl 30 U sută. pective sint ireculc în caietul ccnlra- tchnicienii săi îndrumarea necesară. V. ALBU locui lorii celor două sale au angajat

C A L I T A T E A PE : Â N T I E R E toi mai bună.
La întreprinderea „Vidra" Oraş tic se acordă o însemnată alcntie ca­
lităţii. Ca urmare, zilnic, pe poarta întreprinderii ies produse dc calitate

Calificarea cooperatorilor

în activitatea de construcţii, noţi­ fata locului, putem spune că aspec­ can, E2 şi H2 din Petroşani. La exe­ noaslre, se bucură de apreciere atîl se manifesta încă lipsuri In special
unea de calitate a execuţiei esle com­ tul calitativ al lucrărilor esle mult cuţia fundaţiilor nu sc leagă bine co- pe plan centra), cit şi din partea be­ vopsiloriile prezinlă rugozităţi pro­ peratori în 8 meserii, unde «aceştia au
plexă. Blocurile înălţate trebuie să schimbai in bine lată de alţi ani. As­ f r a jele şi nu se montează dislantieri neficiarilor, Cu toate rezultatele bune nunţate la unele obiective ce se exe­ meşteşugari primit cunoştinţe in legătura cu noua
satisfacă înir-un înalt grad cerinţele tăzi. aproape toate şantierele dove­ intre panourile dc colrag. Din acest obtmute se pot sesiza şi în această cută la Deva, Vulcan şi Brad. linie a modei şi metode noi de org«v
de rezistentă, stabilitate, durabilita­ desc o preocupare deosebită pen­ motiv fundaţiile turnate prezintă a- etapă de construcţie unele abateri, Deficientele pe care le-am consem­ Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti nizare* în mai bune condiţii a pro­
te si aspect arhitectural. Soarta rea­ tru prepararea judicioasă şi tur­ bateri din planul vertical, abateri ce pe care noi sperăm să le eliminăm nat aici sini mai frecvente, au un sjnl lot mai des frecventate de către cesului de producţie. Rezultatele la
lizării acestor cerinţe stringente se narea beloanelor. Pe lingă calitatea creează inconveniente in trasarea zi­ total pină la sfirşitul primului se­ caracter mai general pe şantierele numeroşi cetăţeni care solicită oxe- aceste cursuri s-au reflectat in reali­
află în primul rînd in mîimle colec­ mărcii bctoanelor trebuie să remar­ durilor. mestru. Am sa ma reler la o defec­ noastre. Pentru a le înlătura, servi­ zările lor la locul de muncă. Astlel,
tivelor de muncă de pe şantiere; căm şi aspectul lor din ce in ce mai Alit la şanlierele (trupului din Deva, ţiune care mi se pare a ii in« i nouă ciul C.T.C. — laboralor din trust $i-a cularea diferitelor lucrări. In vederea cooperatori cum sînt Romulus Stan de
Muncitorii de pe şantierele Trustului corespunzător. Drept exemple bune cil şi în Valea Jiului, am remarcat pe şantierele noastre. La Petroşani, propus să Intensifice controlul la şan­ efectuării acestora la un nivel cali­ ia cooperativa ,.Molul' din Brad,
regional de construcţii au demonstrat deficiente şi în privinţa executării Petrila. Brad se pol constata diferen­ tiere, pe faze de execuţie, repartizînd tativ corespunzător şi la timp, este Cornelia Slănescu de la cooperativa
pot ii dale lucrările de la Petrila. necesară o caii licăre profesională co­
în ultimii ani o preocupare susţinu­ Cugir, Petroşani şi Alba lulia. Aici zidăriei, intre cărămizi se lasă ros­ te între dozajul grundului si a Luciu­ cite un tehnician să răspundă de respunzătoare a cooperatorilor. Aceas­ „Progresul" Deva şi mullî alţii, au
lui folosit la tencuieli interioare ceea
obţinui succese importante in muncă.
turi orizontale mai mari de un cen­
tă pentru îmbunătăţirea calităţii lu­ s-au oblinul rezultate frumoase da­ timetru şi rosturi verticale neumplu- ce. după cum se ştie, reduce durabi­ două şantiere. Vom spori şi numărul ta problemă a făcut obiectul unei In acest an alte cadre noi vor intra
controalelor prin sondaj. Ne vom de­
crărilor. torită respectării curbei qranulome- le cu mortar Deficienta în sine arc litatea tencuielilor. Mai Irecvenl. la plasa mai frecvent la şantiere, în analize a Comitetului executiv al în producţie. Pină la siirsilul lunii
O contribuţie la îmbunătăţirea ca­ Irice a agregatului mineral, a doza­ un caracter mai larg şi cred ca se şantierele din Deva si Brad se pot colaborare cu personalul inspecţiei Uniunii regionale a cooperalivelor vor fi încadraţi 18 absolvenţi ai cursu­
lităţii lucrărilor dc construclîi şi-a jelor prescrise de laborator si nor­ manifestă fie din lipso de alenlie a găsi şi muchii executate strimb, ne- de stat în construcţii. In teren vom meşteşugăreşti, lata ce n reieşit cu rilor de specializare de un an în me­
adus şi personalul tehnic din cadrul mativelor lehnice de compactare d zidarilor, lie din slaba exigentă a roiunjile corect. N-am reuşit să îm­ căuta ca defecţiunile semnalate să ocazia analizei amintite. seria radio şi televiziune.
Prin grija comitetului execuliv al
serviciului C.T.C. — laborator din beloanelor. datorită permanentizării maiştrilor. Tot în stadiul de execuţie bunătăţim pînâ acum nici calitatea lie remediate, pe cit posibil, in pre­ uniunii regionale şi a conducerilor Cu ocazia analizei făcute s-au des­
muncitorilor la centralele de betoa­ la roşu se constată ca lişiiie prefa­ montajului faianţei. La casa de cul­ zenta personalului de control. prins însă şi unele delicjenle l»e lima
trust. Peisonalul de aici a căutat să cooperalivelor meşteşugăreşti s-au
ne. Progrese simţitoare s-au înregis­ Dar, paralel cu intensificarea efor* pregătirii de noi cadre de coopera­
folosească, in lunctie de specificul bricate pentru plansee nu sînt îm­ tură din Petroşani, Fabrica de produse luat măsuri de a se recruta şi şcola­
trat şi la lucrările dc zidărie. pănate cu beton de marca IL 200-B. lactate din Livezeni. la blocurile din lurilor noastre, trebuie ca si perso­ tori. Au existat uncie neajunsuri mai
fiecărui şantier, metodele cele mai riza o serie de tineri în diferite me­ ales în ceea ce priveşte selecţionarea
Urmărind insă cu alcntie felul cum 300, cum se prevede, ct, in cele mai zona Gojdu a oraşului Deva, faianţa nalul tehnic de pe şantiere să do­ serii. Drept urmare, in anul trecut
eficienle de îndrumare şi conlro) ca­ candidaţilor peniru şcolile profesio­
se execută operaţiunile la roşu, tre­ multe cazuri, se loloseşle mortar. montată nu esle plană, are rosturi prea vedească mai multă exigenţă, să în­ au (ost încadraţi in producţie 199 ah-
litativ al execuliei. Munca organului buie să subliniem că încă se mai Maiştrii vor trebui să abandoneze un mari, iar la partea de racordare cu drume permanent şl competent exe­ solvenţi ai şcolilor profesionale şi 140 nale, în promovarea in munca de
de control s-a 'axat îndeosebi pe ve­ constată deficiente. Turnarea beto­ asemenea procedeu, căci in timpul tencuiala este pronunţai denivelată. cuţia astfel incit să se poată realiza tineri calificaţi la locul de muncă De şeii <k* unilăti etc.
Pentru îmbumHălirea activităţii de
rificarea intensivă a execuţiei lucră­ nului în fundaţii nu se execută cu exploatării pe tavanele obiectivului In realizarea unui lucru dc calitate lucrări de calitate tot mai bună. asemenea, au mal lost încadraţi 4 ab­ formare a noi cadre de cooperatori,
am întîmpinat greutăţi si datorită fa­
rilor de construcţii, pe faze dc opera­ jgheaburi speciale, pentru a se pre- respectiv vor apărea fisuri longllu- ianţei necorespunzătoare pe care am solvenţi ai scolii medii lehnice de rn Comitelui execuliv al U.RC.M. a a-
iulîmpina segregările cc pot avea loc . dinale. Ing. IOAN GIURGIU dio-teVviziune de pe lînqă UCECOM. doptat un plan de măsuri tn rare
ţiuni, şi pe receptionarea mai rigu­ primit-o. dar şi din cauza neglijentei şeful serviciului C.T.C. — Pentru ridicare«! calificării şefilor de
si amestecare« betonului cu păininl Si la obiectivele intrate deja în sini cuprinse obiective con< retc.
roasă a materialelor primite de la ce rezultă din laluzuri. Un aseme­ perioada de finisaj se constată o reală muncitorilor care au monlal-o. laboralor din cadrul Trustului unilăti si a unor cooperatori care să
furnizori. In urina deselor controale nea aspect s-a intîlnit la execuţia îmbunătăţire. Finisajele exterioare si In sfirşit. aş putea spune că şi la regional dc construcţii lie promovat! in sediile productive, ALEXANDRI» tOJA
efectuate, cit şi a măsurilor luate la blocurilor C 7 din Deva, E 6 din Vul- interioare, executate pe şantierele lucrările de vopsilorie şi zugrăveli Hunedoara. au fost trimişi la specializare 22 coo­ corespondent