Page 65 - 1965-05
P. 65
r
“ PROLETARI DIÑ TO'ATC UNITIVA]
Sărbătorirea poetului TUDOR ARGHEZI
mili socialismului Iubite tovarăşe Arghezi, Adunarea
T E L E G R A M A
festivă
Tovarăşului TUDOR ARGHEZI
La cca de-a 85-a aniversare a zilei de naştere. Comitetul Central al
Comitetul de Stat pentru Cultură
Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri
vă transmit dv., reprezentant de scamă al culturii româneşti, expresia si Artă în colaborare cu Academia
sentimentelor de înaltă stimă şl preţuire, cele mai calde felicitări, urări Republicii Populare Române si Uniu
de sănătate şi de viaţă lungă. nea Scriitorilor din R.P. Română, au
IUI B U M UIMI ani de intensă activitate literară şl publicistică, expresie a inepuizabi organizat joi după-amlază, în sala
Vasta şi multilaterala opera pe care aţi creat-o în cei aproape 70 de
Ateneului R.P.R., o adunare festivă
lelor virtuţi creatoare ale poporului român, ocupă un loc important în dez consacrată sărbătoririi poetului Tudor
voltarea literaturii noastre. Cunoscut şi preţuit dc milioane de cititori din Arghezi, cu prilejul împlinirii a 85
tară şi de peste hotare, scrisul dv., străbătut de o fierbinte dragoste de de ani.
ANUL XVII. NR. 3232 VINERI 21 M A I 1965 4 pagini, 25 bani La adunare au participat tovarăşii
ţară, de adeziune la idealurile de progres social, de mîndrie pentru cuce
ririle poporului, pe drumul construirii socialismului, reprezintă un mo Chivu Stoica, Emil Bodnaraş. Con
del de exigentă artistică, de îmbogăţire continuă a tezaurului limbii şi stanta Crăciun, preşedintele Comite
literaturii româneşti. tului de Stal pentru Cultură si Artă,
Vă urăm. tovarăşe Arghezi, ani mulţi şi putere de muncă pentru a Manea Mănescu, şef de secţie la C C.
adăuga noi şi nepieritoare frumuseţi unei opere care dă prestigiu şi stră al P.M R.. Ştefan Bălan, ministrul în
lucire culturii noastre socialiste. văţământului, reprezentanţi ai condu
cerii unor instituţii centrale, organi
Comitetul Central Consiliul de Stat zaţii obşteşti şi uniuni de creaţie, aca
al Partidului Muncitoresc Român al Republicii Populare Române demicieni, scriitori şi alţi oameni de
in t im p in in d Consiliul de Miniştri ai marelui poet 'sărbătorit.
artă si cultură, numeroşi admiratori
Adunarea a fost deschisă de acad.
al Republicii Populare Române
Ilie Murgulescu, preşedintele Aca
demiei R.P. Române, care a adus săr
bătoritului un cald omagiu pentru în
Solemnitatea înmînării diplomei delungata $i bogata sa activitate. pre
Scriitorul Demoslene
Botez,
şedintele Uniunii Scriitorilor, prof.
Alexandru Dima. prof. Serbon Ciocu-
CONGRESUL de „Erou al Muncii Sociajiste lescu, membri corespondenţi ai Aca
demiei R.P. Române si scriitorul Eu
din Republica Populară Română“ gen Barbu, redactor şef al revistei
„Luceafărul", care au luat apoi cuvin-
tul, au relevat marea valoare a ope
rei maestrului Tudor Arghezi, operă
Joi la amiază, a avut loc la Consi ca — si cei aproape 70 de muncă exprimînd năzuinţele poporului, fău
liul de Stat al R.P. Române, solemni neobosită în cîmpul literaturii, ne ritor al vieţii noi, preţuirea de care
tatea înmînării diplomei de „Erou al îngăduie tuturor sâ ne exprimăm ma se bucură creaţia sa atît în ţară, cil
Muncii Socialiste din Republica Popu rea stimă si admiraţie pentru opera si peste hotare.
PARTIDULUI lară Română" şi Medaliei de Aur neşti. Meşter neîntrecut al cuvîntu- apoi cuvintul sărbătoritul, care a mul
dv., care face onoare culturii româ
Primit cu aplauze călduroase, a luat
„Secera si Ciocanul", academicianului
Tudor Arghezi, pentru merite deose
lui, dumneavoastră aţi dat o expre
bite în activitatea literară şi în ope sie de înalt nivel artistic simtăminle- ţumit pentru Înalta apreciere a acti
vităţii sale.
ra de construire a socialismului. lor poporului nostru, unind cele mai In încheiere, artişti ai teatrelor
Au luat parte tovarăşii Chivu Stoi autentice tradiţii naţionale cu spi bucurestene au prezentat un program
ca. Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod* ritul inovator si sporind considerabil de recitări din opera poetului.
naraş, Grigore Geamănu. secretarul tezaurul de frumuseţi al liricii con (Agerpres)
Consiliului de Stat, Anton Breiten- temporane. Ani de-a rîndul, poezia
hofer, membru al Consiliului de Stat, şi proza dumneavoastră, aflate în sluj
Constanta Crăciun, preşedintele Co ba idealurilor umaniste şi democra
mitetului de Stat pentru Cultură şi tice, au ştiut să fie mereu prezente
Artă, Ilie Murgulescu, preşedintele în viata socială, s-au făcut ecoul avîn- ACTUALITATEA
INTERVIU Academiei R.P. Române, Manea Mă- clădire a României socialiste.
tului creator în aceşti ani luminoşi de
nescu, şef do secţie la C.C. al P M.R,
Prestigiul mereu crescînd al operei
Demoslene Botez, preşedintele Uniu
nii Scriitorilor din R.P. Română, a- dumneavoastră, pînă departe peste
cademicieni, conducători ai unor hotare, constituie o mîndrie pentru Film în premiera
PE SCHELELE si artă, redactori şefi ai unor ziare noi toţi". Ieri la ora 18,00, la cinematograful
uniuni de creaţie, oameni de litere
In încheiere, preşedintele Consiliu
centrale şi ai publicaţiilor literare şi
de artă, alţi oameni de cultură. lui de Stat al R.P. Române a urat aca „Patria* din Deva a avut loc pre
demicianului Tudor Arghezi sănătate
zentarea festivă a noului film româ
După înmînarea înaltei distincţii, deplină şi putere de a continua pro nesc „Neamul Şoimâreştilor', ecra
HUNEDO AREI Alături de ceilalţi muncitori Plenara Comitetului Consiliului de Stat, a felicitat călduros satisfacţia nenumăraţilor săi admira nizare după romanul cu acelaşi nume
tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele
digioasa sa activitate creatoare, spre
al scriitorului M. Şadoveanu. Acţiu
al
Central
în numele Comitetului
tori.
nea se înscrie pe linia celorlalle ma
de la Preparaţia din Coroeşti.
Răspunzind, acad. Tudor Arghezi
strungarul Francisc Kornhff Partidului Muncitoresc Român, al st-a exprimai adînca sa recunoştinţă nifestări similare organizate de co
Consiliului de Stat şi Consiliului de
n a s-a angajai ca în cinstea ce raionalAlbaalPJ.R. Miniştri pe academicianul Tudor Ar partidului şi quvernului pentru înalta mitetul orăşenesc U.TM. în colabo-
lui de-al IV-lca Congres al rare cu întreprinderea cinematogra-
In două schimburi? s-s formal un partidului să execute numai lu ghezi. apreciere acordată activităţii sale pe fică în scopul cunoaşterii noilor rea
grup de specialişti care urmăreşte si crări de bună calitate. Pentru Ieri a avut loc plenara Comitetu „Cei 85 de ani pe care Ii împliniţi tcLrîmul literaturii româneşti. lizări ale cinematografiei româneşti.
repartizează fiecare utilaj la locul po înfăptuirea angajamentului, du lui raional Alba al P.M R. La plena astăzi — a spus tovarăşul Chivu Stoi- (Agerpres)
trivit de muncă. Munca formaţiilor pă cum se vede şi in clişeu, el ră a participat tovarăşul Nicolae In vizită la Deva
de lucru a fost organizată în schim lucrează cu multă atenţie, se Constantin, secretar al Comitetului
buri. Folosim procedee avansate de foloseşte de cunoştinţele pro regional de partid. Cu acest prilej au Un grup de 52 de elevi al clase
execuţie că glisarea blocurilor înalte fesionale bogate pe care le-a fost discutate problemele cu privire lor a V-a A si B de la Şcoala qene-
şi concomitent executăm finisajele acumulat. iă îndeplinirea principalilor indica ralâ de 8 ani din Peştisul Mare au
exterioare, prefabricarea din beton Foto: N. MOLDOVEAN tori de plan pe perioada 1 ianuarie- vizitat Muzeu! regional si Cetatea.
armat a elementelor de rezistentă cu 1 mai a.c., desfăşurarea companiei a- Elevii au fost însoţiţi de iov. Julu
volume de 15—25 tone, preaşamblorea, », V . . gricole de primăvară, întreţinerea
pieselor în subansanjble mari. Prin 'Vi < '*■ ■ culturilor, rezolvarea scrisorilor si Viorica, profesoară de Istorie.
folosirea ultimului procedeu, 'produc sesizărilor oamenilor muncii. Ih sco-‘
tivitatea muncii a sporit cu 5-15 la pul îmbunătăţirii muncii, plenara a Recenzie
adoptat măsuri corespunzătoare.
Măsuri pentru sută şi s-a redus durata de execuţie In două decade In cadrul acţiunilor cultural-educa-
cu 60—90 la sută, fată de prevederi.
Alentia noastră râmîne mereu trea Muncitorii de la E. M. Bâita Crâ- Plecarea unei delegaţii tlve ce se organizează la Uzina „30
realizarea ză şi în privinţa realizării unor lu ciuneşti au înscris zi de zi pe grafi Decembrie" din Cugir, azi la ora II,
crări de calitate. La toate obiectivele
în secţia lanţ, se va prezenta recen
se efectuează ouloreceptii. cul întrecerii socialiste realizări tot la Tîrgul de la Budapesta zia romanului „Setea* de Titus Po*
angajamentelor mai frumoase. In cele două decade Joi a plecat spre R P. Ungară o de novici.
ale lunii mai ei si-au depăşit planul
la minereu extras cu 6,3-^la sută. legaţie guvernamentală a R.P. Româ
Colectivul de muncă de la această ne, condusă de Mihail Petri, minis Venituri din zootehnie
exploatare este hotârît să obţină în trul comerţului exterior, care va par
viitor succese mai de seamă. Pentru ticipa la deschiderea Tîrgului inter Membrii cooperativei agricole de
n aceste zile, lucrarea care po
I larizează atenlia conducerii şan aceasta, echipele de mineri îşi vor naţional de la Budapesta. ficat la stat, pînă in ziua de 18 mai
producţie din Miercurea au valori
La plecarea de pe aeroportul Bă-
îmbunătăţi organizarea muncii, vor
tierului montaj-instalatii nr. 1 Una din lucrările căreia ţăranii cooperatori din satul Aurel Vlalcu îl a.c., 107.445 I. lapte de vacă, 76 porci
esle reparaţia capitală a cuptorului folosi din plin timpul de lucru, se ncasa a fost de fată îozsef Vince, am acordă o mare atenţie în aceste zile este aplicarea primei praştie la sfe $i alte produse animaliere. Valoarea
nr. 4. de la O.S.M. II. Din mai multe vor preocupa de aplicarea unor mă basadorul R.P. Ungare, şi membri ai cla de zahăr. Pină ieri s-au prăşii mal mult de 15 hectare din cele 20 veniturilor realizate ac ridică la a-
motive: prezintă un grad de dificúl suri menite să ducă la sporirea pro ambasadei. cultivate cu această plantă. proape 257.000 lei.
tale ridicat (aici se munceşte în tim ducţiei. (Agerpres)
pul funcţionării celorlalte agregate E S I
siderurgice), se lucrează pe spatii
reslrînsc, iar termenul de execuţie Agregatele —
A lătura este de numai 30 zile.
Pe tovarăşul Florin Niculescu. se exploatate raţional LA SFIRŞIT
cretarul organizaţie» de bază, l-am SUI ACTUALE SI DE PERSPECTIVĂ
d e o ţe la r i găsit pe şantier. L-am solicitat să ne DE
vorbească despre felul cum se mun Colectivul de muncă de la Între
ceşte pe şantier pentru realizarea prinderea regională de electricitate
angajamentelor. Hunedoara a încheiat bilanţul celor AN ŞCOLAR
— In aprilie nc-am depăşit planul patru luni din acest an cu o depă
de producţie cu 300.000 lei, produc şire la producţia globală şi marfă
tivitatea a crescut cu 6 la sută, la cu 5,16 la sulă şi respectiv 1,4 la
preţul de cost am realizat 318.000 lei sută. Asemenea succese continuă să Cadrele didactice au fn faţă reca
ne aflăm intr-o
— Intrucit
economii ■, s-a montat cu 5 zile mai obţină şi în luna mai. Astfel de la perioadă foarte importantă a Convorbire cu tov. CORNEL CISMAŞU, şeful secţiei pitularea finală a materiei — o sar
începutul lunii şi pînă în prezent
cină nu tocmai uşoară, deoarece ma
repede scheletul de rezistenta de la
D in buchetul frumos de reali lucrările ce le efectuăm Ia lamino planul la energie electrică şi termi anului şcolar — pregătirea în teria nu trebuie reluată sub forma
zări, etaiktf de coleotivul în
chiderii cu succes a acestuia,
treprinderii de construcţii side rul de 000 mm, s-a asamblat construc că a fost îndeplinit. vă rugăm să arătaţi care sint de învăţămint a Sfatului popular regional lecţiilor predate, ci subliniat ceea ce
rurgice din Hunedoara cu prilejul ţia metalică de la cuptorul Martin nr. Aceste succese au lost obţinute ca sarcinile actuale şi de perspec este esenţial, principal. Este ne
zilei de 1 Mai, amintim depăşirea pla 4 cu 6 zile mai devreme. urmare a exploatării raţionale a a- tivă ce revin şcolilor. cesar ca orele de recapitulare să fie
nului valoric cu 4,5 la sută, econo — Ce v-aţi propus să reali gregatelor, îmbunătăţirii organizării structiilor şcolare (aici aş vrea sâ In centru) preocupărilor lor, condu folosite cu maximum de randament
misirea a 2.200.000 Ici la preţul de zaţi în cinstea Congresului muncii şi folosirii din plin a timpu atrag în mod deosebit atenţia tova cerile şcolilor trebuie să aibă con pentru fixarea noţiunilor de bază, in-
terminarea reparaţiei capitale, partidului ? lui de lucru. — Mai intîi trebuie să spun că răşilor de la Brad, Orăştie si Hune trolul şi îndrumarea zi de zi a cadre sistîndu-se asupra capitolelor unde
45 de zile, la furnalul din Călan, — Pină în ziua dc 19 iulie a c. vom este foarte binevenită o asemenea doara care trebuie să se preocupe se constată lacune In cunoştinţele e-
c*iarea în exploatare a primului grup depăşi planul de producţie aferent pe convorbire, deoarece numai cu cîtc- lor didactice, ridicarea calităţii mun levilor.
de 5 000 m.c. de la fabrica de oxigen, rioadei cu 0,5 Ia sulă ; realizăm încă va zile în urmă am avut o consfătui mai insistent de construcţii): asigu cii acestora. Întreaga activitate din In organizarea consultaţiilor există
montarea macaralei „Tiegler" de la 100.000 lei economii la preţul de re la Ministerul Invăţămîntului. A- rarea conducerii şcolilor pentru noul şcoală să fie îndreptată în primul o anumită experienţă, dar, uneori, se
bluming cu 15 zile mai repede decit cost, efectuăm reparaţia capitală a colo ni s-a atras atenţia asupra unor an cu cele mai competente cadre, ve rînd spre obţinerea de rezultate cît lac si greşeli, obligînd pe toţi elevii
s-a prevăzut, executarea a 2 cuptoare cuptorului nr. 4 cu o zi mai devreme, probleme privind încheierea anului rificate în practica muncii cu oame mai bune la învăţătură. In acest scop să participe la ele. Consultaţiile să
de preîncălzire la grupul de lami terminăm execuţia scheletului metalic şcolar, organizarea vacanţei de vară nii; asigurarea şcolarizării tuturor co este necesară întărirea legăturii cu fie acordate pe teme si pe grupe de
noare. In aceste zile, premergătoare de la hala laminorului de 800 mm. a elevilor şi pregătirea deschiderii piilor. prin luarea unor măsuri co organizaţiile U.T.M. din scoli, cu pă elevi, fie pe baza cunoaşterii de că
celui de-al IV-lea Congres al parti Pentru terminarea cuptorului nr. 4 noului an şcolar. respunzătoare încă de acum. (Si aici rinţii elevilor. Împreună cu aceştia, cu tre profesori a gradului de însuşire
dului, constructorii hunedoreni mun conform angajamentului au fost luate Am să mă refer în primul rînd la mă simt obligat să atrag atenţia in cadrele didactice, să fie coordonate a cunoştinţelor elevilor, fie la cere
cesc cu însulletire crescîndă pentru măsuri eficiente. In primul rînd s-au secţiile de învâtămînt. Una din sar mod special tovarăşilor din raioanele cît mai bine acţiunile In vederea or rea acestora. Oricum, ele necesită o
dobîndirea unor noi succese. repartizat aici echipe si brigăzi care cinile principale ce revin inspectori llia, Sebeş si Haţeg), ganizării studiului elevilor, întăririi pregătire temeinică.
au lucrat înainte la montajul aces lor este aceea de a se găsi în acea Cum e si firesc, după o muncă disciplinei şi a evitării, în acelaşi O chestiune pe care ţin s-o subli
tor cuptoare. Printre echipele cu ex stă perioadă mereu în şcoli, în rîn încordată, asiduă, se cuvine şi o o- timp, a supraîncărcării lor cu alte niez în mod special este aceea a ma
perienţă care lucrează aci sînt şi cele dul cadrelor didactice, de a asigura, dihnă plăcută, reconfortantă. Ca si sarcini. rii răspunderi ce revine cadrelor di
conduse de comuniştii Traian Rusu, prin îndrumarea si controlul ce-1 e- în alţi ani, mii de elevi îşi vor pe Atît pentru conducerile şcolilor me dactice iată de fiecare elev — pro
Gheorghe Buzea, Constantin Hurmuz, fectuează, parcurgerea întregii mate trece vacanta în tabere, fie în afa dii, cît şi pentru şcolile generale de movat sau nepromovat. Să nu lucrăm
lăcătuşi, Damian Munteanu, instala rii, organizarea recapitulării finale, ra regiunii, fie pe cuprinsul ei. Şefii 8 ani. orientarea profesională a ele cu superficialitate şi Indiferentă cu
N e-am angajat ca pînă în ziua Geană, inginerul Vîorel Do da. pregătirea cit mai temeinică a tutu se gîndească de pe acum la asigura vilor, îndrumarea acestora pentru a nici un elev, ci sâ manifestăm maxi
tor. maiştrii Teodor Malancea şi Filon
secţiilor de învăţămint vor trebui sâ
Congresului să realizăm planul
păşi cit mai siquri în viată, trebuie
mum de grijă faţă de fiecare.
valoric anual în proporţie de După întocmirea unui grafic de ror elevilor şi în mod deosebit a ce rea condiţiilor materiale din tabere, sâ fie o sarcină de căpetenie, rezol Si acum o altă problemă. La des
55,2 la sută, să terminăm reparaţia execuţie, munca s-a organizat în 3 lor din clasa a Xl-a (care vor susţi la personalul didactic şi administra vată cu maximum de răspundere şi chiderea fiecărui an şcolar elevii sînt
capitală a cuptorului nr. 4, de la schimburi. De activitatea fiecărui ne examenele de maturitate între 15 tiv ce le vor deservi. Aceeaşi aten grijă. primiţi lntr-o atmosferă de mare săr
O.S.M. II, cu o zi mai devreme, să schimb au fost repartizaţi să răs şi 30 iunie şi 19-30 august) şi a ce ţie trebuie acordată taberelor locale Ca la fiecare sfîrşit de an, în scoli bătoare, de bucurie la revederea cu
cHm în exploatare depozitul de Ja- pundă cile un tovarăş din conduce lor din clasele a VIII-a — prima pro (neglijate anii trecuti), stabilirii iti- se vor organiza $1 de data aceasta şcoala, cu profesorii. De ce sâ nu pro
i jnate de la Peştiş şi să predăm sfa- rea şantierului şi un membru al bi moţie a scolii generale de 8 ani. Se nerariilor pentru excursii si a con serbări. Ele trebuie să constituie atît cedăm în acelaşi fel şi la încheierea
.ufui popular 270 de apartamente — roului organizaţiei de bază. impune o atenţie mai mare lată de ducătorilor acestora. De altfel, zilele pentru învăţători si profesori cît si anului şcolar? Se mai obişnuieşte ca
îîe-a declarat inginerul Gheorghe Pentru a scurta durata de execuţie aceşti elevi, ponlru că pe unii îi aş pentru elevi un prilej minunat de a în uncie şcoli, ultimele ore de curs
Moldt, director tehnic al întreprin la acest obiecüv, scheletul de rezis teaptă concursul de admitere în şcoa următoare se va organiza la regiune dovedi că alături de toţi oamenii să fie ore de znuşlxuluială $i dădă
derii. tentă a fost montat în subansamble la medie sau şcolile profesionale, iar o şedinţă cu toţi factorii care sînt muncii înlîmpinâ cu succes Congre
— Ce măsuri s-au aplicat, ce mari. transportate şi fixate ulterior pe alţii examenele de maturitate şi chemaţi să pregătească vacanţa de sul al IV-lea al partidului nostru. ceală pentru vacanţă sau pentru a-
se va întreprinde pentru reali cu ajutorul unui pat de ripare con apoi admiterea în învătâmînlul su vară a elevilor, urmind să fie sta nul şcolar care urmează. De ce a-
zarea angajamentelor luate ? struit de noi. Astfel, toată partea de perior. bilite în amănunt toate măsurile pen ceasta ?
— Datorită faptului că anul aces rezistentă, in greutate de aproape Pentru elevii claselor a XI-a se tru reuşita acţiunii. — O mare răspundere pen- Să-i apropiem cît mai mult pe co
ta avem de executai obiective disper 400 tone, a fost montată în numai 4 cere şi recapitularea materiei din cla tru încheierea cu succes a a- pii de şcoală, sâ le insuflam dragos-
sate, am aplicat o nouă „strategie" ore. Măsurile tehnice au fost comple sele a IX-a şi a X-a. Desigur, sec nului şcolar revine cadrelor tea fală de ea, faţă de educatorii lor,
de organizare, care constă în pre tate şi cu unele măsuri politice. Agi ţiile de învăţămint nu trebuie să — Vă rugăm să arătaţi şi didactice, elevilor. Pe cc soco- încrederea în forţele lor intelectuale.
gătirea minuţioasă a lucrului, ataca taţia vizuală, munca politică de masă piardă din vedere nici buna desfă principalele sarcini ce revin Ca titi că este necesar să se pună De aceea, ultimele ore de curs să le
rea concentrată a lucrărilor, încîl să ce se desfăşoară aici este stringent le şurare a examenelor de la secţiile drelor de conducere din şcoli accentul ? facem cit mai plăcute $i atractive, sâ
le terminăm repede, pentru ca apoi gată de sarcini, are un caracter mo fără frecventă. şi modul cum trebuie ele re ne apropiem de elevi cu căldură si
forţele de producţie să fie regrupate bilizator. Datorită entuziasmului cu Cum în fiecare an. in învăţâmînt zolvate. înţelegere — aşa cum trebuie sâ pro
şi repartizate la alte lucrări. Pentru care s-a muncii, pînă acum am rea intră un număr apreciabil de învăţă O condiţie a succesului la învăţă cedăm de altfel, în tot timpul anului.
a asigura o urmărire operativă şi lizat la acest obiectiv un avans de tori $i profesori tineri, trebuie cău — Încheierea cu bune rezultate a tură a elevilor este pregătirea perso In încheiere doar cîteva cuvinte:
concretă a rezultatelor, precum şi o 3 zile fală de graficul de execuţie. tate încă de acum posibilităţile de a anului şcolar solicită din partea ca nală a cadrelor didactice. Bineînţe prin eforturi comune sâ obţinem
coordonare judicioasă a activităţii, Bine se munceşte şi la mărirea ca se asigura acestora condiţii cit mai drelor de conducere din şcoli o mun les că numai aceasta, fără efortul e- succese cit mai bune la finele anu
fiecare inginer sel se ocupă de exe pacităţii de producţie a laminorului bune de locuit. că bine organizată, o preocupare per levilor, nu poale rezolva însuşirea lui şcolar, pentru a înlîmpinâ cu
cuţia a 2-3 obiective. de 800 mm. Pentru a realiza ceea ce In principal cam acestea sînt sar manentă. Sub îndrumarea organiza cunoştinţelor. Este necesară deci o cinste marele eveniment ce va avea
In vederea creşterii productivităţii ne-am propus, am folosit aici intens cinile de strictă actualitate ale sec ţiilor de partid, conducerile şcolilor continuă preocupare pentru pregăti loc, nu peste mult timp, în viata
muncii ne-am orientat spre intensi A. OARCA ţiilor de învăţămint. Pe lîngă aces trebuie sâ mobilizeze toate cadrele rea profesională a cadrelor didacti partidului si a poporului nostru —
ficarea gradului de mecanizare a lu tea le revin şi unele sarcini de per didactice pentru obţinerea celor mai ce, Iar pentru elevi — obligaţia de a Congresul al IV-lea al partidului.
crărilor. Mecanismele sînt folosite (Continuare (n pag. J-a) PE MALUL RÎULU1 spectivă: intensificarea ritmului con- bune rezultate la finele anului şcolar. învăţa temeinic fiecare lecţie. C. IONESCU