Page 67 - 1965-05

Nr. 3232
Drumul socialismului Pag. 1

PE TEME ALE MUNCI! POLITICE DE MASA

METODE PRACTICE,

SIIIIERE C E T A T E S E S T I
E F I C I E N T E

întrecerea patriotică pentru gospodări­ străzile si cartierele tot mai frumoase.
I ritm susţinut. In iiecaro un se introduc in uzină maşini şi rea şl înfrumuseţarea oraşelor şi satelor Despre rezultatele acestor acţiuni, ni ul­
Producţia fabricii chimice din Orăşlic se dezvoltă Intr-un
tim uf timp an scris ziarului mai mulţi co­
este fit plină desfăşurare. Zilnic, sute de
utilaje noi. iar numărul sortimentelor este în continuă creş­ cetăţeni participă la acţiunile organizate respondenţi. lată cltctu din relatările lor.
tere. Numai in acest an, colcclivut fabricii are sarcina să de sfaturile populare, îşi fac locuinţele,
I deja asimilate in primele 4 luni. Problemele legate de intro­
realizeze circa 130 produse noi, din care 40 de repere au fost
ducerea tehnici* noi. de realizarea unor produse apreciate de ★ %
beneficiari, de însuşirea tehnologiei înaintate, stau în centrul
atenţiei comitetului de partid al întreprinderii care desfă­ Tovarăşul Mihal Susan tace cunoscut faptul că după orele
şoară o muncă politică şi organizatorică de perspectivă, în de program, salariaţii Trustului aurului din Brad au partici­
strinsâ legătură cu sarcinile economice. O contribuţie însemnată la succesele pe care le obţine in muncă colcclivut de lucră­ pat la acţiuni de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea in­
tori din secţia a treia mecanică dc la R.M.R. Simeria şi-o aduce maistrul Victor Ivo- DIIPÂ ORELE cintei trustului, cit şi la acţiunile edilltaro-gospodăreşti ini­
ţiale dc sfatul popular al oraşului. In total, piuă in prezent
Acţiuni acest prilej a reieşit că multe nea­ nicu Iii cei peste 30 dc ani dc cind lucrează in atelier a acumulai o bogată experienţă, ci au efectuat 6.720 ore de muncă patriotică : au lucrat la a-
ceea co*i permite să asigure o organizare judicioasă a muncii in secţie. Pe Ungă aceasta
junsuri proveneau din faptul că mun­
citorii do la sculărie se mulţumeau el se preocupă îndeaproape şi dc ridicarea calificării profesionale a tinerilor muncitori. DE menajarea unui tondou de 800 m p. in oraşul nou, au amena­
In fotografi**: Maistrul Victor Ivonîci cxplicind unor lineri modul cum se prelucrea­
în sprijinul numai să revizuiască superficial ma­ ză un piston dc Io rjoniotivă. jat un parc in incinta Trustului pc o suprafaţă dc 1.800 m.p.
triţele trimise din secţia mase plas­
şi au curăţat 4 hectare de păşune.
tice. Aşa st inel lucrurile s-a hotărit
ca acestea să fie verificate în amă­ PROGRAM Nelipsiţi de la aceste lucrări au (ost tovarăşii ingineri loan
îmbunătăţirii nunţime şi să li se înlăture deficien­ Fornadc, Octavian Popa, Comotirceann Petru, Viorica Ca­
tele.
vului şi funcţionarii (ovu fuga, losit Bojoiofscbi, Lucian O-
O altă problemă discutată a fost şi
calităţii cca cu privire la ridicarea calificării Experíesifá bogată preaii, Maria Ciocan, Stela Greaa. loan Lucian şi alţii.
$ operatorilor. Muncitorii Ghcorghe So­
monul şi Constantin Pâsărolu au fost
îmbunătăţirea calităţii produselor daţi în grija unor operatori mai pre­ metod© noi Locuitorii comunei Roşeam, raionul llia, majoritatea mem­
constituie una din preocupările de gătiţi pentru ca aceştia să-i supra­ bri di cooperativei agricole de producţie, au folosit timpul
scamă ale tuturor organizaţiilor dc vegheze şi să-i îndrume îndeaproape. neprielnic pentru lucrările din agricultură in scopul rezol­
partid din fabrică. încă dc ia începu- Totodată, în secţia respectivă s-a vării altor probleme.
Iul acestui an. organizaţia do bază organizat un lectorat tehnic pentru In fala lucrătorilor dc la gos­ ile stabilite să fie cît mai o- măsurilor de curăţenie şl tlc- LA In mai multe zile, scrie tovarăşul Roman Munloanu, ci au
Aplicarea
in permanentă a
din secţia I chimica, dc pildă, a for­ operatori in cadrul căruia au fost podăria agricolă dc stat din O- conomice, alcătuite clini r-u ii muncit voluntar la curăţatul păşunii dc spini, arboret şi mă-
mat un colectiv în caro au fost co­ expuse teme cu privire la metodele răştic stă ca principală sarci­ sortiment variat de furaje cu zinfcclic periodică a adăpostu­ răciniş, reuşind să curele o suprafaţă de 110 hectare.
optaţi tovarăşii loan Boşlelclc. llie dc îmbunătăţire a calităţii, organi­ nă producerea si livrarea către conţinut ridicat do clemente rilor a fost mereu in alenti«i
Heiuş, Petru Ancâu şl alţii, colectiv zarea locului dc muncă, întreţinerea stat a unei cantităţi tot mai nutritive, vitamine si săruri mi­ lucrătorilor gospodăriei noas­ CURĂŢATUL In diinp ce o parte din cetăţeni curăţau păşunea, alţii dă­
caro a avut ca sarcină să studieze si exploatarea maşinilor ctc. sporite de carne de porc. Pen­ nerale. Alimentaţia porcilor tre. In scopul evitării îmbol­ deau viată propunerilor făcute ta inlilnirile cu deputaţii sfa­
posibilităţile dc îmbunătăţire a cali­ La indicaţia comitetului de partid, tru înfăptuirea orientării date puşi la îngrăşat s-a tăcut şi se năvirilor s-a acordat o grijă tului popular. Din lucrările realizate amintim construcţia unui
pod peste rîul care trece Drin comună. Dind ajutor la procu­
tină la porcii orimiti din alte PĂŞUNII
tăţii piroluzitei. In urma studiilor fă­ conducerea tehnico-adminislrativă a de partid cu privire la profila­ face diferenţial, in iunclie de deosebită măsurilor dc caran­ rarea materialelor de construcţie din resurse locale, un marc
cute. a experienţelor cleetuale in întreprinderii şi-a propus să organi­ rea si concentrarea producţiei, vîrsta şi greutatea lor corpo­ număr de cetăţeni au grăbit înfăptuirea acestei propuneri.
staţia pilot, s-a ajuns la concluzia că zeze un curs dc specializare în care ce) moi important obiectiv pe rală. La întocmirea raţiilor n- unităli pentru îngrâşarc. A- După terminarea podului respectiv, cetăţenii Pelrică Tomoaie.
prin tratarea piroluzitei cu un ames­ au fost încadraţi 33 de muncitori, şi care l-am considerat cu trebuie vcm în vedere să asigurăm ne­ ceştia au fost ţinuţi în mod o- Gheorghc Andreşoscu, Gheorghc Trif şl alţii au propus să
tec (Ic acid sulfuric şi sulfil dc sodiu, 3 cursuri do ridicare a calificării pen­ realizat a fost organizarea te­ cesarul de substanţe nutritive bligatoriu 21 dc zile sub ob­ sc mai construiască încă unu). Ei au participat activ la rea­
în loc de fluorură de sodiu şi acid tru electricieni, controlori de calita­ meinică a muncii, ridicarea ni­ atît cantitativ cît si calitativ. servaţie. Lunar adăposturile au lizarea acestei propuneri.
sulfuric, conţinutul dc bioxid dc nutn- te şi muncitorii dc la sculărie. velului de pregătire profesio­ Incepind din I9G4 alimentaţia fost văruite, iar fiecare padoc
(|aii creşte dc la 64 la sulă la 63-70 Paralel cu aceste acţiuni, în fata nală al lucrătorilor şi aplica­ porcilor puşi la îngrăşat se fac«' a fost dezinfectai.
ja sulă. salariaţilor fabricii au fost expuse nu­ rea in practică a celor mai îna­ tu furaje combinate. Formarea loturilor arc o deo­
meroase conferinţe din care se pot intate metode zootehnice, a ex­
Noua metodă dc lucru a începu! să In scopul obţinerii unor spo­ sebită importantă asupra bu­
lic aplicată in producţie din luna fe­ aminti: „Comuniştii, luptători activi perienţei bune a unităţilor ruri cit mai mari dc creştere nului mers al îngrăsării. De a- Descinderea drumului raional Gheţar — Bunila — Vadul
pentru traducerea în viată a holă-
bruarie a.c. însuşirea tehnologiei s-a ririlor partidului". „Progresul tehnic fruntaşe. Am reuşit asiei ca în greutate, în anul trecut fu­ ceea am acordat o mare aten­ Dobrii, este una din cete mai importante propuneri tăcută de
făcut insă destul de greoi. Unii ope­ şi rolul lui în dezvoltarea economici într-un timp scurt să acumu­ rajarea porcilor s-a tăcut fo­ ţie grupării pe loturi cit mai cetăţenii comunei Bunila cu prilejul alegerilor de (lepulafi,
ratori chimişli priveau cu neîncre­ lăm o experienţa bogată, să losind 3 tipuri dc relele fura­ omogene a porcilor, in funcţie ne informează Iov. Petru Herban.
naţionale", „Despre conştiinţa socia­
dere noul procedeu. Ei nu respectau listă*', „Importanta întăririi disciplinei găsim metode noi de ingrăşare jere. în funcţie dc greutatea de greutate, rasă, vîrsta şi Ţiniiwl seama de necesitatea infâptuirii acestei propuneri,
cu strictele parametrii tehnologici in producţie' şi altele, expuneri ce pe bazo ştiinţifice şi să înre­ porcilor. In acest scop efecti­ stare de întreţinere. Am cău­ organele locale ale puterii dc stat, in slrînsă colaborare cu
cum ar li durata de rcaclie, tempe­ «iu fost insolite cu exemple concrete gistrăm pe această cate rezul­ vul porcin a fost împărţi! m tat pe cil posibil ca la intra­ conducerea Exploatării miniere Ghelar unde lucrează inul ti
raturile la lainburi, iar sifonările se din activitatea secţiilor. tate cu care ne putem mîn- trei grupe. Crupa I cuprinde rea uorcilor în unitate să for- locuitori ai satelor de pe traseul respectiv, au trecut la
făceau Înainte dc termen. Acestea dri. porcii care au o greutate de rnăin loturi cit mai uniforme, organizarea muncii pentru repararea şi lărgirea drumului pe
conduceau la risipă dc materiale, iar Deosebit de eficiente s-nu dovedit In anul 1964 am încheiat bi­ 25-50 k(|., grupa a Ii-a porcii pentru ca acestea să poată ră- Se o distantă de 24 km.
concentraţia jiu era cea dorită. Bi­ a fi şl materialele prezentate zilnic, lanţul cu un beneficiu do pes­ cu greutate medie intre 51-70 inîne neschimbate pc toată du­ Pe unele locuri drumul era alil de Îngust incit abia dacă
rou! organizaţiei de bază n a slal pa­ î«i timpul pauzelor de prînz, In sta­ te două milioane dc tei. A- kg. si grupa a IIl-a porcii cu lii ta îngrăşării, urm ind ca pe putea trece o căruţă. In primul rînd s-au luai măsuri pentru
siv fală dc abaterile semnalate A ţia de radlo-nmplificarc a uzinei. Cu cest rezultat se daloreştc preo­ greutate de peste 71 kg. La al- parcurs să (ie scoase din loturi lărgirea şi apoi pentru pietruirea lui. Transportul pietroi a fost
numai exemplarele care nu se
fost necesar să se desfăşoare o tc- acest prilej muncitori fruntaşi ori e- cupării do zi cu zi a consiliu­ dezvoltă normal. Incepind din înfăptuieşte asigurat cu atelajele cooperativei agricole de producţie şi
mcinică muncă politică şi organiza­ videnliati in întrecerea socialistă ex­ lui gospodăriei pentru valori­ cu maşini dc la E.M. Ghelar, iar împrăştiatul şi întregul volum
torică în rindul operatorilor. S-au pun metodele dc muncă folosite de ficarea din plin a tuturor re­ anul trecut s-au luat măsuri de muncă necalificală s-a realizat prin acţiuni de muncă pa­
luat măsuri pentru repartizarea mai ci in activitatea de producţie. zervelor pe care Ic avem pen­ La G. pentru a se evita pe cil posibil triotică. Iu satele Poenltn Voinii şi Bunila s-au aliniat gar­
judicioasă a forţelor dc oarlid in fie­ .Şi articolele publicate la gazelele tru realizarea obiectivelor sta­ mişcarea porcilor mai ales nrui o propunere durile lărgindu-se străzile, s-au făcut unele ziduri de sprijin
care schimb. do perete şi-au dovedit eficacitatea. bilite în plan. Cu sprijinul or­ cînlăririlc lunare, acestea î«j- ele.
Eficienta măsurilor adoptate, a Astfel, muncitorii loon Suciu şi Ni- ganizaţiei de partid, comitetul Orăştie cîndu-se numai la trimestru. In fruntea acţiunilor dc deschidere a drumului au fost de­
muncii politice desfăşurată de orga­ eodim Bocşa au fost criticaţi îu arti­ sindicatului a organizat între­ Ca urmare a metodelor m*
nizaţia dc partid, se concretizează in colul „Despre întărirea disciplinei la cerea socialistă pe brigăzi de plicale şi a măsurilor tehnico* putaţii Vioret Bobora, Alexandru Toina, Aron Rădoane şi alţii.
aceea că in prezent. secţia 1 chimi­ Jocul de muncă" pentru faptul că au producţie si categorii dc ani­ cătuirca reţelelor furajere s-au organizatorice luate la limix Mult interes pentru realizarea acestei propuneri au manifes­
că produce piroluzită cu o concentra­ rchutat unele piese. In jurul artico­ male. In legătură cu aceasta avut în vedere sortimentele dc colectivul nostru dc muncă a tat şi tovarăşii loan Furdui, şeful secţiei tunicii Iar de ta E.M.
ţie dc mangan de peste 68 la sulă, lului s-au organizai discuţii cu ma­ s-a avut în vedere c«i angaja­ furaje existente in gospodărie, reuşit să-şi realizeze si chiar Ghelar, Arsenic Herban, Aurel Giurn şl Vasile Rădoane, mun­
fată dc circa 64 la sută cît a fost în joritatea muncitorilor din sectorul mentele luate dc muncitori să precum si necesarul de sub- să-şi depăşească sarcinile sta­ citori in aceeaşi secţie, care în timpul liber «iu lucrat alături
anul trecut, iar principalul beneficiar, respectiv. Acestea au avut influentă fie concrete şi mobilizatoare. stanle nutritive la fiecare gru­ bilite. Astfel, sporul mediu zil­
întreprinderea Electro-Banat, este alit asupra celor criticaţi, cit şi a- Obiectivele urmărite în între­ pă îu parte. Practic am asigu­ nic dc creşteri* în greutate rea­ dc ceilalţi locuitori ai satelor la lărgirea drumului.
mulţumii de calitatea produsului li­ supra celorlalţi muncitori. cere se referă la depăşirea rat zilnic pentru porcii din lizat în anul trecut a fost de
vrat dc* uzină. Desigur că în -«iclivitalea polrfico- sporului de creştere în greuta­ grupa I In medie 1,440 kg. fu­ 571 grame., fală. de..500 gramp
Îmbunătăţirea calităţii produselor educativă mai există încă numeroa­ te a porcilor puşi la în-, raje combinate, cu un conti­ planificate, iar consumul de
a preocupat in egală măsură şi pe se forme şi metode de munca pe grăşat, reducerea consumului nui de 1.48 U.N. şi 200 gr. furaje a fost de 4,5 U.N. fata La (miluirile celălenilor cu deputaţii, In comuna Bretea
membrii colectivului sectorului mas? care ne vom strădui să le aplicăm de furaje pe kg. dc spor. ca­ A . D l a porcii din grupa a II-a de 5,4 U.N. prevăzute. Militin-I St roiului s-a manifestat un mare interes pentru inlrgmuse-
plastice. Unele produse realizate aici pentru a mobiliza întreaga masă de litatea porcilor ingrăş«i(i la s-au dat zilnic cile 2,100 kg. pentru dezvoltarea succeselor larca comunei. Propunerile dc ordin gospodăresc precum şi
erau refuzate la receplie din cauză muncitori, tehnicieni şi ingineri la predare, reducerea preţului de furaje cu un contîmit de 2,17 dobindile. pe primele 4 tuni soluţiile date pentru realizarea acestora sini mărturie a inte- *
că aveau fele mate ori conţineau ri­ traducerea in viată a sarcinilor sta­ cost etc. U.N. şi 270 gr. A.D., iar la ul­ din acest an am reuşit să ne rosului crescind al maselor de cetăţeni tată dc ridicarea oive- |
duri de suprafaţă. Deficientele sem­ bilite dc partid. Experienţa ne-a dovedit că tima grupă s-au administrat încadrăm in prevederile planu­ lului edilitar al comunei lor.
nalate au constituit obiectul discuţi­ una dintre cele mai de seamă citc 2,800 kg. furaje combinate lui privind realizarea sporului Din cele 60 propuucri cile au lost tăcute, pînă In prezent
ilor din cadrul unei adunări genera­ ALEXANDRU MUREŞAN condilii pentru a obţine rezul­ cu un continui do 2.92 U.N. dc crcslcr** în greutate si corn s-au şi realizat 27.
le dc partid. Ia care au participat şi secretar al comitetului do partid tate cit mai bune la ingrăşarea şi 320 gr. A.D. Totodată am sumul de furaje. Acest lucru Astfel, prin munca patriotică a cetăţenilor s-a deschis drum
comuniştii din sectorul sculărie. Cu de la F. C. Oră.ştie porcilor este ridicarea perma­ linul cont şi de tehnica aii ne-a permis să livrăm 50 tonr* de acces public dc la sediul cooperativei agricole dc produc­
nentă a nivelului dc pregătire mentaliei, urmărind zilnic mo­ carne de porc peste prevederi. ţie din Bretea Strei pînă în sat. Tot aici au fost lărgite, ali­
profesională a îngrijitorilor. dul de administrare a furaje­ In continuare vom urmări să niate şi reparate utilele. Pe drumul care duce din şoseaua
Pentru a asigura însuşirea u- lor, respectarea orelor de Iu- generalizăm pe scară cît mai naţională pînă la staţia C.F.R. precum şi pe cel care face le­
nor cunoştinţe cît moi temeini­ rajarc, consumul de furaje în­ iargă metodele de lucru ale în­ gătura intre sat şi stafia de autobuze au fost plantall pomi
ce de către lucrătorii de la in- registrat, precum şi sporurile grijitorilor fruntaşi, aceasta li- ornamentali La aceste lucrări au răspuns cu entuziasm co-
graşălorie, aceştia au fost cu­ dc creştere în greutate. Meto­ ind una din rezervele însem­ tălenii Ion Moraru, Mthai Rusu, Gheorghe Mohor, Lazăr Pop,
nate ce există pentru obţinerea
prinşi la cursurile invătămm- da de furajare mixlă-umudă a unor producţii sporite de car­ IN Nicolao Jiredica, Ion Gargaoana şi uliii.
tului agrozootehnic cu durata dat rezultate foarte bune, ceea Acţiuni de înfrumuseţare s-au organizat şi in satul Ocolişul
de 3 ani, urinănnduse în mod ce nc-a determinai să (rogein ne şi l«i un preţ de cost cil Mare unde sub îndrumarea tovarăşilor Ciacu Simlon şl Nc-
sistematic felul in care ei asi­ concluzia că ca corespund«* mai scăzut, condiţie esenţială COMUNA gescu Aurel, membri In comitetul executiv, şi a deputaţilor
milează materia şi cum aplică condiţiilor de lurajarc exist«*n- pentru creşterea gradului de Mosolmi Tiberio, Manciu Nicolao şi Rain Maria s-au aliniat
cele invălale în practică Mulţi te in gospodăria noastră. tn rentabilitate a unităţii noastre*. şi lărgii toate străzile lucrindu-se in prezent la repararea lor.
dintre muncitori printre care acest caz jumătate din raţie a Totodată, efectuind zi de zi
f¡. controlul sistematic asupra mo­ In mijlocul satului sc construieşte un pod din beton, construc­
Electricianul lo- lulia Marinra, Ludovic Dencş. lost administrată sub formă u- dului cum se realizează pla­ BRETEA ţie care va înlătura pentru totdeauna noroiul ce-l făcea valea
sif Girjog dc la loan Tămaş, Ladislau Covaci modă in două tainuri, diminea­ prin scurgerea apei. Un deosebit interes In această direcţie
Uzina „30 Decem­ şi alţii, jplicind in munca de ţa la ora 8 si seara la ora 17, nurile economice ale brigăzi­ l-au manifestat cetfilcnll Tabac Ion Cano, Tal Ionel, Tabac Ion
brie" din Cugir. zi cu zi cele învăţate la cer­ iar cealaltă parte de furaje e- lor, analizând lunar şl doradnl $1 Stolcoi Lazăr caro >ac parte din comitetul do acliune.
veriiicind instalaţia cul zootehnic au realizat spo­ chivalenlă cu jumătate din ra­ cheltuieli le pe fiecare catego­ STREI In satele Maceu şi Ruşi se află In laza de terminare îm­
electrică la maşi­ ruri dc creştere in greutate la ţie a fost introdusă în hrăni­ rie de animale vom asigura re­ prejmuirea căminelor culturale. De asemenea, tn satul Ma­
nile de spălat rufe. porcii pe care-i au in primire toare .automate sub lor mă us­ zolvarea unor probleme de care ceu au (ost plantat! pomi ornamentali pe marginea drumuri­
Foto: O. V1RG1L cu 20 gr. pe zi mai mari derît cată. Am constatat că aplicind lor care duc spre şoseaua naţională şl balta C.F.U.
prevedeau angajamentele, rc- acest sistem de furajare, se depinde in bună măsură reali­ La Plopi, sat in care utilele erau numai băltoace, acestea
ducind in acelaşi timp consu­ pol obţine sporuri de creştere zarea planului de producţie şi sint In prezent reparate şi pietruite, s-a terminat împrejmui­
mul de furaje cu 0,5 UN. pe bune, porcii avind posibilita­ sporirea contribuţiei unităţii rea căminului cultural iar pe drumul care duce din sat pînă
kg de spor. tea să consume. Iuraje şi pe noastre In buna aprovizionări* la şoseaua naţională precum şl tn fala terniot zootehnice a
timpul nopiil.
Cunoscând că succesele in a populaţiei. cooperativei agricole de producţie, au fost ulantali pomi or­
creşterea productivităţii ani­ S-au luat, dc asemenea, mă­ namentali.
matelor depind de modul de suri ca trecerea de la un a- V PERŢA In încheierea corespondentei sale, tovarăşul Samollă Ungur,
furajare si îngrijite, consiliul mcslcc de Iuraje la altul, sau secretarul organizaţiei subliniază că in organizarea acţiunilor patriotice din satele
gospodăriei a avui în centrul introducerea unor nui sorti­ dc bază P.M.R. comunei Bretea Şirei, comitetul executiv al sfatului popular
atenţiei problema asigurării fu­ mente de furaje in raţie, să se a fost îndrumat de către organizaţia de partid şl ajutat la
rajelor necesare întregului c- facă treptat pentru a iui pro­ N. 1 LINCA mobilizarea cetălcntlur dc către organizaţiile «le masă.
iectiv. La administrarea acesto­ duce perturbări in alimenta­ inginer şef Iu G.A.S.
V-
ra s-a avut in vedere ca raţi-. ţie. Orăstie

DE CALITATE RĂSPUNDE C f % O M INTERVIU cinste ccl de-al IV-lca Congres al
partidului,
— Dorinţa noastră este dc o realiza
şi depăşi substanţial Indicii de normă
PE SCHELELE stabiliţi — ne a relatat Constantin
Păsărelu. Pentru aceasta ne orga­
nizăm cit mai judicios munca. Fiind­
Afirmaţia aparţine inginerei Ale­ vind efectuarea controlului şi îmbu­ respectarea procesului tehnologic de rect calitatea minereului. Furnalislii Cunoscând aceste lunuri, înţelegem că lucrăm pe multe obiective, obis*
xandrina Ilo.iră, şeful controlului teh­ nătăţirea calităţii minereului. exploatare. Acolo unde condiţiile o reclamau, ce-i drept mai rar, că nu mai bine de ce de calitate răspunde nu lese să I nc o reparti/.tire proporţio­
fiecare o m ! Asta nu inse«imnâ insă
nic de calitate de la Exploatarea mi­ Multe din măsurile luate au c«i cer, s-au stabilii norme precise dc există continuitate in alegerea <U*ri- că a fost minimalizat rolul contro­ HUNEDOAREI nală a oamenilor pe licrare Vucrare,
nieră Teliuc, ca răspuns 1j întreba­ temă desfăşurarea unei munci siste­ oalilale. care sint urmărite zilnic. lului. De citevn ori minerii au fost iar acolo unde necesităţile impun co*
Dimpotrivă, luce-
lului dc calitate.
rea : Cum asiguraţi calitatea minereu­ matice menite să ducă la creşterea I.ipsa de voqonelc goale in subteran, invitaţi la in|a locului sâ vadă ste­ pind din luna aceasta, s-au dublat nnisez, mai mulţi. întotdeauna omul
lui ? exigentei şl spiritului de răspundere îndeosebi la orizonturile 100 şi 140, rilul trimis (urnalişlilor. (Gr mu re din pag. /) potrivit c*to repartizai la locul po­
La Teliuc, ca şi în celelalte exploa­ al fiecărui om faţă de calitatea mine­ unde lucrează brigăzile conduse dc Asemenea fapte nu puteau să nu controalele inopinate in abataje şi mica mecanizare, preasamblărilc ta trivit dc munca. Controlul muncii oa­
tări miniere, calitatea producţiei se reului. In ansamblul măsurilor luate Victor Mnrincaş şi loan Enăşcău, a trezească ecou în conştiinţa mineri­ numărul probelor ce se ion de la fie­ sol. Construim aici 4 cuploare adinei menilor din brigadă, coordon«ireo ac­
hotărăşte aproape exclusiv in abataj. îns«ri, prioritate s a acordat probleme­ fost „completată" prin sporirea rula­ lor, La indicaţia comitetului de partid, care echipă. Acolo unde sondajele do­ pe lună, în loc de 2 cit prevede pla­ tivităţi lor o fac mergind zilnic in
Dacă în frontul de lucru se „închid lor de ordin organizatoric şl tehnic. jului vagonetclor. Pentru creşterea in adunările generale ale org«iiiiz«itii- vedesc neglijentă in alegerea sleri- nul. La obţinerea acestor rezultate mijlocul lor. Obişnuiesc să urmăresc
ochii“ şi sc fac concesii in dauna O statistică sumară arată că deşi lu­ vitezei de circulaţie a vagonetclor, Hor de bază s-au dezbătut pe larg Iului, pe lingă rebutarea vagoanelor trebuie menţionai si aportul echipelor şi ceea ce realizează fiecare om, să
calităţii, intervenţiile pe parcurs sini crau în accledşi condiţii, rezultatele s-uu efectuat uncie lucrări de repro- disciplina muncii şi calitatea mine­ cu „pricina", se iau măsuri opera­ conduse dc comuniştii ton Murin, compar rezultatele obţinute cu ceea
destul do anevoioase şi costisitoare. dintre un schimb şi altul erau dife­ iilore a galeriilor principale. O dală reului, factori indisolubil legali unul tive pentru curmarea râului. Teodor Uncrut, lăcătuşi, Eincric Pop, cc eslc prev«Vzut s«ri sc facă pentru
Motiv ce face ca nu o dată, sterilul rite. Multe echipe mi-şi realizau sar­ cu schimbarea şinelor dc profil în­ do altul. Cu această ocazie s-«i luat Unele, din problemele amintite nu sudor, maistrul Petru Sîrbu — ade­ ziua respectivă. Astfel, pol să-mi dau
vizitiii să însoţească minereul pînă cinile de plan De regulă, acolo unde gust cu sine dc profil normal, s-«i atitudine holărilă împotriva abateri­ au o legătur«”i directă cu reducerea vărate exemple de conştiinţă profe­ seama- unde treburile merg bine sau
In furnal. Atunci, cu-i dc făcut? Să rezultatele în producţie erau mai sla­ consolidat torasamenlul liniei sporind lor săvirşile de unii mineri. In una­ conţinutului dc steril vizibil în mine­ sională. mai slab. De aprovizionarea cu ma­
sc introducă controlul in subteran? be, nici calitatea minereului nu co­ in acelaşi timp siguranţa transportu­ nimitate, comuniştii si*au manifestai reul extras. Dar, in final, ele se re­ terialo mă ocup personal st o fac !a
in condiţiile in care sc lucrează si­ respundea. Cauzele erau mai multe. lui. Măsuri eficace avi fost luate şi grij«i şi exigenta lor fcitii de calita­ flectă lotuşi, intr-un fel sau altul in fiecare loe de muncă cu 2—3 ziJe
multan in peste 35 dc abataje, dis­ Printre atlete, însăşi alcătuirea în direcţia îmbunătăţirii aprovizio­ tea producţiei. Lor le-a revenii sar­ calitate. Reduci iul timpii neproduc­ Săptămîna în 5 zile înainte de trebuinţă.
tivi, îmbunătăţind disciplina in pro­
persate la mari depărtări unele de al­ schimburilor nu era proporţional«”!, nării tcbnico-malcrîale a abatajelor cina c<i împreună cu întregul colectiv, In prezent lucrăm şt ia blocul Gl,
tele, nu se poate numi cile un con­ f orţele erau inegal repartizate. Apoi, ru cele necesare. Lemnul destinat ar­ să iaca din calitatea minereului o- ducţie. minerii au afectat mai mult 'işa biografică a mozaicarului cu 190 apartamente. Pentru a ne în­
trolor in fiecare abataj. una er«i asistenta tohniră in schim­ mării, soseşte la timp in abataje şi bieclivul nr 1 «îl întrecerii. Zi lele ce timp alegerii sterilului. Citeva calcu­ F Constantin Păsârelu. de la şan­ cadra in termen nc-ain organizat
Tinînd semna de complexitatea no­ bul dc zi şi alta in schimbul de noap­ este descărcat în imediata apropiere au urmat au confirmat holărîrcu lor. le sînt concludente. In cele 4 luni cile tierul nr. 4. a devenii bogată în munca in mai multe schimburi. Ziua
ţiunii de c«ililate, comitetul de partid te. Deficientele amintite au dus la a frontului de lucru. Minerii nu m«ii Cum era şi firesc, accentul princi­ au trecut de la începutul anului, mi­ evenimente, în semnificaţii, abia de (inisăm mozaicuri, iar noaptea mon­
şi conducerea tebnico-administraltvă reorganizarea şi repartizarea nni ju­ pierd vremea umblind după diferite pal n fost pus pe alegerea sterilului nerii din Teliuc şi-au depăşit sarci­ cind a venit in Hunedoara. De 16 ani tăm plăcile din material plastic.
nile de plan cu 28.000 tone minereu.
au insistat asupra d ceea ce este o- dicioasă a oamenilor pe schimburi, materiale* si scule. A crescut şi s-a vizibil din minereu in fiecare abataj, prezent pe şantierele oraşului (a lu­ Organizindu-nc indicio** munca,
senlial şi specific exploatării. Fireş­ brigăzi şi echipe. Paralel cu accasl«i întărit rolul maiştrilor ca organiza­ do c«ritre oameni calificaţi. A fost com­ Conţinutul mediu de fier In minereul crat absolut la toate blocurile con­ continuăm sa ne îndeplinim sarcinile
ti*, găsirea celor mai nimerite şi efica­ măsură, şefii de sectoare şl brigăzi tori şi conducători direcţi ai proce­ bătută tendinţa unor şefi de echipă extras s-a îmbunătăţii cu 1,5 la sută struite in Hunedoara), primit in au­ săplăminalc cu o zi mai devreme, une­
ori chiar cu două zile.
ce forme de muncă au necesitat un s-au preocupat mai îndeaproape de sului de producţie. de a mi aplica puşcarca selectivă şi lată de plan. Numai pe această cale gust 1903 in mulurile partidului fără
ir
minuţios studiu in cunoaşterea de­ permanentizarea formaţiilor de lucru. Toate aceste măsuri au dus la crea­ a lărimita minereul ca apoi, sub pre­ furnaliştit au primit mai mult cu a- stagiu do candidat, răsplătit recent Retatările tovarăşilor dc la I.C.S.H,
cu Medalia Muncii pentru aclivilo-
proapc 3.000 tone metal. Pentru obţi­
taliată «i fiecărui loc dc muncă. Pen­ Asigurarea asistentei tehnice cores­ rea unor condiţii mai bune de mun­ nerea acestuia, era nevoie de extra­ tea sa — iată numai cîteva elemente de sînt ecou) entuziasmului cu caro mun­
tru a da un caracter cît mai concret punzătoare fiecărui loc de muncă, a că, In o folosire mai judicioasă a tim­ textul că fiind prea mărunt nu mai gerea a circa 3.500. tone minereu brut, prim ordin din biografia acestui mo­ ceşte fiecare constructor hu nod orcan.
studiului întreprins, la aceasta mun­ stal de asemenea in centrul atenţiei pului de lucru. La capitolul discipli­ poale fi triat. In mod practic, (icrnre ceea ce echivalează cu mai bine de zaicar cart* conduce o brigadă de 70 Apllcînd iniţiative şi metode de lu­
că au (ost atraşi mineri fruntaşi, ma - conducerii exploatării. nă, se bălca însă pasul pe lor. Ab­ om a pus la inimă calitatea produc­ l.000 posturi om zi. oameni. Aflată mereu in primele rîn- cru eficiente, fiecare brigadă, fiecare
şlri. tehnicieni şi ingineri. In final, Cam in acelaşi timp, au lost reac­ sentele nemolivalc, lucrul dc mîn- ţiei, sporindu-şi exigenta (aţă de mi­ duri ale producţiei, brigada de mozai­ şantier consemneaz«”i in aceste zile
constatările făcute, au servil ca bază tualizate, multiplicate si difuzate în tuială, încălcarea disciplinei tehnolo­ S. TRUŢ>\ cari se străduieşte să înlimpine cu succese de seamă.
întocmirii unui plan dc măsuri pri­ toate sectoarele, instrucţiunile privind gice dc extracţie, afectau in mod di­ nereul trimis (urnalişlilor.