Page 7 - 1965-05
P. 7
NR. 3217 Drumul socialismului r«f. H
Din experienţa mea v? • A N U N Ţ
de instructor teritorial K: m M In ziua de 3 iunie 1965 la sediul întreprinderii re
gionale de electricitate Hunedoara.— Deva, strada
îmi desfăşor activitatea do inslruc- Cunoaşterea şi generalizarea expe George Enescu nr. 39, va avea loc examenul de auto
tor al Comiloiului raional do partid rienţei înaintate acumulată de unele
Haţeg in comunele Pui $L Riu-Bărbai. organizaţii de partid in anumile do rizare pentru electricieni instalatori.
De la primul conlact cu terenul am menii are un rol deosebit în acti
căutat să cunosc in primul rind mem vitatea instructorilor teritoriali. Pc Se pot prezenta la examen ingineri şi tehnicieni
brii comitetelor de partid şi ai birou la începutul iernii, la Pui, munca
rilor organizaţiilor de bază P.M.R. culturală era no.salisfăcăioare. Perso în specialitate precum şi electricieni absolvenţi ai unei
Deoarece mulţi tovarăşi erau aleşi nal avusesem prilejul să cunosc orga şcoli profesionale de specialitate, cu vechime de cel pu
pentru prima dală in aceste organe, nizaţii de partid din raion cu o bo
le lipsea experienţa. Era necesar să gată experienţă în conducerea şi în ţin 2 ani în meseria de electrician.
fie ajulali în mod practic la pregă drumarea activităţii culturale. De a-
tirea adunărilor generale, la reparti ceea, am sprijinit biroul organizaţiei Arătăm pe această cale că orice lucrări de insta
zarea de sarcini fiecărui membru al de bază, pe direciorul căminului cul
organizaţiei de bază, la întocmirea tural, pentru organizarea unei bri laţii electrice interioare noi, precum şi reparaţii, nu
planurilor de muncă ele. găzi artistice de agitaţie şi a unei
echipe de teatru, la întocmirea pla
A intrat în practica muncii mele nului de muncă al căminului cultu pot fî executate decît de electricieni autorizaţi. Se im
ta ori do cile ori trec pe la orga ral, le-am împărtăşit experienţa a-
nizaţiile de bază să discut pc îndele c'.muilată de unele birouri ale organi
te nu numai cu secretarii, ci şi cu pune deci ca toate întreprinderile, instituţiile, gospodă
ceilalţi membri ai birourilor. Fiecare zaţiilor de bază în ceea ce priveşte
urmărirea îndeplinirii sarcinilor. A-
problemă o studiem împreună şi sta riile agricole de stat, unităţile comerciale, ele., să aibă
bilim măsurile cele mai potrivite cum. în comuna Pui activitatea cul
pentru îndeplinirea sarcinilor. turală so desfăşoară la un nivel sa
La coooeraliva agricolă de produc tisfăcător, localnicii pelrecind la că electricieni autorizaţi pentru executarea şi repararea in
ţie din Pui, de pildă, învăliimînlul minul cultural, minunate clipe de
agrozootehnic se desfăşura, intr-un destindere. stalaţiilor electrice interioare de forţă şi lumină.
timp, deslul de anevoios. Oamenii In activitatea unui instructor de
nu par'icipau cu regularitate la partid se ivesc nenumărate proble înscrierile pentru examen se iac la sediul între
cursuri, iar lecţiile nu erau predate me — mai grele sau mai uşoare — prinderii regionale de electricitate Hunedoara — Deva
la nivelul cerinţelor. Am discutat a- care trebuie rezolvate cu multă ope
ceastă problemă înlr-o şedinţă a co rativitate şi discernămint. De aceea, pînă în ziua examenului.
mite- ' : de partid din cooperativa propun ca şi alli instructori de partid
Actele ce trebuie depuse sînt:
agricolă. S-a hotăril ca fiecare mem să împărtăşească, prin intermediul
bru a) comitetului să răspundă de ziarului „Drumul socialismului", ex • copie după diploma de inginer sau tehnician ;
cile o organizaţie de bază din bri perienţa acumulată de ei ¡11 rezolva â k
găzi şi să se ocupe îndeaproape de rea sarcinilor pe ■ care le avem de Respectarea N.T.S. — o • pentru muncitori copie după diploma de absol
învătămîntul agrozootehnic. După îndeplinii. Acest lucru ne-ar fi deo
puţin timp, frecventa lu cele 3 cercuri sebit de folositor. vire a şcolii profesionale şi adeverinţă că a lucrat 2
Vedere panoramică dir> oraşul
a ajuns la 90-90 la sulă, iar expune
ALEXANDRU IOAN nou Brad, construit tn anii puterii ani în meseria de electrician.
rile făcu le au fost pe inlclesul cursan instructor al Comitetului raional 1 populare. cerinţă de prim ordin
ţilor. de partid Haţeg
Una din problemele mereu actuale în perioada ce urmează. Printre vii $. M. T. ALBA 1ULIA
Concursul culfural-artisiic ce trebuie să stea în atenţia condu toarele acţiuni îndreptate in sensul
cerii oricărei întreprinderi este res
asigurării securităţii muncii se nu
pectarea normelor de tehnica securi
tăţii muncii. E firesc ca această pro mără : verificarea semestrială a cu
noştinţelor N.T.S, la întregul perso
blemă să nu-si piardă deloc din ac
nal lehnico-îngineresc din şantiere,
al pionierilor şi şcolarilor tualitate deoarece de modul cum se verificarea utilajelor de ridicai şi a angajează de urgenţă:
aplică şi se respectă ateasle reguli
efectuarea
centurilor de siguranţă,
depinde soarta producţiei, a omului unor instructaje speciale penlru con
care o realizează. Statul nostru de- structorii care muncesc la blocurile 9 doi tehnicieni II, cu ţcoală medie tehnică
mocrat-popular acordă o deosebită a- ce se înaltă cu coiraj glisant In luna
tre formaţiile prezente la întrecere tenlie creării, ia fiecare loc de munca, mai se vor deschide cursurile de ca de mecanizare a agriculturii.
Pe scenele căminelor culturale, ale cluburilor sau ale şcolilor, in- s-au evidenţiat in mod deosebit: bri a unor condiţii optime de lucru, ne- lificare. In cadrul acestora, pe spe
tr-o atmosferă tinerească, s-au desfăşurat recent primele întreceri in gada artistică de agitaţie cu textul periculoase, care să asigure o depli cific de meserii, se va afecla un nu Informaţii suplimentare se pot objine la sediul S.M.T.
cinlec, joc şi poezie ale pionierilor şi şcolarilor. Redăm mai jos citeua „Totul e din viata noastră (instruc nă securitate a muncii, menţinerea măr important de ore penlru predarea
aspecte de la aceste concursuri transmise de corespondenţii noştri volun tor tov. Păun Olga), corul claselor Si sporirea capo-citătii de muncă a instrucţiunilor de tehnica securităţii
tari. 1—IV cu cintecele „Salutul cravate fiecărui om. muncii.
lor roşii" si „Pionieri, fruntea sus" Pe şantierele de construcţii din Va Vizilind şantierele, se pot sesiza
(instructor tov. Ilieş Ana], corul cla lea Jiului se observă că există o însă si probleme de tehnica securităţii întreprinderea metalurgică
ALMAŞUL MIC medie din Zlatna. Răsună in sală cân selor V—VIII cu cintecele „Patria“ şi preocupare în acest sens. încă de la muncii nerezolvate încă. La şantie
tecul îndrăgit de ei „Pionieri, frun „Toate meseriile sint bune" (instruc începutul anului conducerile şantiere rele nr. 2 şi 3 se mai găsesc gropi
tea sus“, apoi un duios cinlec de tor tov. Rişcuta Olivia) şi formaţia de lor au primit instrucţiuni precise de de vor neîmprejmuite sau împrej
Pe scena căminului cultural din Al- dansuri (instructor Iov. Benea Maria). telefon 366,
masul Mic, raionul Orăştie, s-au În leagăn. Au urmat recitatorii, soliştii. Este demn de menţionat $1 grupul felul cum trebuie organizate locurile muite necorespunzălor Se înlîlnesc
A fost aplaudată cu însufleţire eleva de muncă pentru timpul friguros, cazuri cînd la blocurile înalte. în
trecut artiştii amatori din şcolile a- vocal care a interpretat cintecele
partinăionre comunelor Balşa şi Al- Obadă Floarea de la şcoala din Zlal- „Teiul“ $1 „Fluier — fluieraş", pre meiodele de reparare a uneltelor si dreptul golurilor ascensoarelor, nu angajează urgent ingineri principali în speciali
sculelor, despre măsurile de proiec
maş. In prezenta unui numeros pu na pentru felul in care a interpretat cum şi soliştii vocali Lazăr Elena, s-au moniat parapeli de protecţie. O tăţile :
blic au fost interpretate cintece popu cîntecul „Mult mi-e dragă primăvara“. Dud Elena si Jurcj Ziua. ţie ce trebuie luate in scopul preve maî mare atentie trebuie acordată ve
lare, dansuri, scenete — un reperto Brigada artistică de agitaţie a clase De un deosebii succes s-au bucurai nirii accidentelor şi îmbolnăvirilor rificării şi montării schelelor de fa
riu bogat, ce reflectă străduinţa ca lor a VI-a de la Şcoala medic Zlalna şi elevii recitatori Ciuclan Maria, profesionale, Pe şantiere, la locurile ţada şi a podinei auxiliare. îndeosebi • tehnologia prelucrării la cald ;
drelor didactice de a forma la elevi a prezentat un interesant program in Ursa Maria şi Tod Maria. de muncă unde se hotărăşte soarta va trebui să se insiste înspre efectua
puternice sentimente artistice si de titulat „Albinele". Albinele, simboli- Programul prezentai de artiştii a- producţiei, multe din măsurile pre rea corectă $i solidă a ancorării şi • tehnologia construcţiilor de maşini ;
a le dezvolta gustul pentru acţiunile zînd pe harnicii elevi fruntaşi la în malori ai Scolii generale de 8 ani din conizate au fost aplicate in prac contravîntuirii schelelor. La punctele
tullural-ariistice. văţătură, s-au hotărît să izgonească Luncniul de Jos a fost urmărit cu tică. Astfel, s-au luat măsuri pentru de lucru din şantiere, în tranzile şi • nraşini-unelte şi scule;
Dintre formaţiile ce s-au prezentat din cataloage notele rele şi su-i aducă aientie şi aplaudai cu viu interes de închiderea golurilor din zidărie, s-au depozite, se înlilnesc prea puţine table
la concurs s-au clasat pe primul loc pe codaşi in rindul elevilor cu note călre cei peste 250 spectatori. montat parapete la schele. In locurile avertizoare şl semnalizatoare vizibile
corul Scolii generale ele B ani din bune. de muncă unde activitatea se des de atentie si prevenire a accidente • utilaj tehnologia sudurii ;
Balşa, echipele de dansuri din Balşa . . A u urmat soliştii, .recitatorii şi dan BENEA FLORIN făşoară în două şi chiar trei schim lor. Trebuie făcui maî ,mult „şi., în, d o (Limite de salarizare: 1.950-2.200 Iei).
si Poiana, soliştii vocali Todea Doina satorii de la Şcoala generală de B ani corespondent buri iluminatul s-a amenajat cores meniul propagandei proiecţiei muncii.
(clasa a Vl-n de la Şcoala generală din Feneş. Prezentatorul anunţă dan punzător. Pentru securitatea muncii Pe şantiere nu sînt afişate în pro • ingineri în aceleaşi specialităţi — limite de sa
de 8 ani din Balşa) şi Demian loan sul popular „Ghimpele". Opt fele în p u 1 zidarilor care lucrează pe collurile porţii satisfăcătoare panouri, schite,
(clasa a Vlll-a de la Şcoala generală costume nolionale, gătite cu panglici schelelor se folosesc centuri de si- desene, alişe de proiecţia muncii, fo- larizare : 1.350 — 1.950 lei.
de B ¿mi Poiana). Au recitat cu multă roşii au dat dansului gratie şi pre gurantă. O dată cu ridicarea blocuri De asemenea, mai angajează tehnicieni I şi II în
măiestrie artistică elevii Grumezd cizie. La faza înlercomunală a concursu to-gazete, articole la gazeta de perete,
Sanda (clasa a ll-a). Jude Viorcl, To Pe scenă a apărut apoi echipa ar lui cultural-arlislic al pionierilor şi lor şi construirea scărilor pe solu adecvate specificului fiecărui loc de specialităţile de mai sus. Limite de salarizare pentru
şcolarilor ce a avut loc Ia Pui, roio-
dea Doina, Ciucă Constantin şi Popa tistică a Scolii generale de 8 ani Iz nul Haţeg, au participat formaţiile ţiile definitive s-au montat grilaje muncă. tehnicieni I: 1.250 — 1.675, iar pentru tehnician I I :
Viorica, vorul Ampoiului. Ceea co a plăcut artistice ale Şcolilor generale de 8 metalice sau parapete care împiedică Adunările lunare ale grupelor sin
De o apreciere deosebită s-au bu mai mult din programul prezentat ani din Livadia, Rîu Bărbat, Baru accideninrca muncitorilor ce vehicu 800 — 1.250 lei.
curat scenetele : „Pupăza din Tei“ şi de această formaţie au fost dansurile Mare si Pui. dicale constituie un mijloc important
„Un pedagog de şcoală nouă“, inter populare: „Mărioară de la munte“, lează cu materiale. de mobilizare activă a tuturor con
pretate de elevii Scolii generale de „Căluşarii" şi „Sirba". Sala arhiplină o căminului cultural Pe şantierele de construcţii soli structorilor la respectarea normelor
8 ani Poiana. S-a remarcat în mod Şcoala generală de 8 ani din Al- a răsunat îndelung de aplauzele su cită angajarea diverşi oameni, pro de tehnica securităţii muncii. In a-
deosebit jocul de scenă al elevilor maşul Mare a prezentat un program lelor de spectatori care au lînut să veniţi din diferite medii. La angajare,
Inel loan din clasa a Vil a şi Cornea variat, alcătuit din cînlece populare ia parte la desfăşurarea concursu ceste adunări fiecare muncilor, in
Aurel din clasa a VI-a. şi poezii. lui. Pentru măiestria cu care a in aceştia sint instruiţi, arătîndu-U-se giner sau tehnician, are posibilitatea CONCURS
Reperloriul, bine ales. în care au In siîrşit, au urcat pe scenă ar terpretat reperloriul, formaţia de cor cum trebuie respectate principalele să-şi spună părerea asupra modului
predominat cînlecele despre patrie tiştii amatori de la Şcoala profesio a Scolii generale de 8 ani din Pe- norme de proiecţia muncii, li se in cum sînt organizate punctele de lu
Si partid şi poezii cu un bogat con nală din Zlntna. Ei ou oferit publi tros a fost promovată ,pentru faza dică cauzele accidentelor ce pot sur întreprinderea raională
ţinut patriotic, cît şi valoarea artisti cului melodii de muzică uşoară in in raională. De o bună apreciere s-au cru, asupra felului cum se respectă
că a spectacolului prezentat, scot în terpretarea orchestrei, cintece popu bucurat şi formaţiile de dansuri ale veni şi modul de a le preîntâmpina. indicaţiile in vigoare şl, în acelaşi
evidentă preocupările cadrelor di lare. poezii şi un program de brigadă De asemenea, o zi din săptăminâ — timp, să propună măsuri eficiente de industrie locală Sebeş
dactice, a organizaţiilor de pionieri oglindind diferite aspecte ale acli- Scolii generale de 8 ani din Pul (in miercurea — este dedicată instruirii privind îmbunătăţirea protecţiei mun
si U.T.M, de a forma şi dezvolta mul vi'tătii elevilor din această şcoală. structor iov. Lupu T.) şi şcolii din întregului personal clin şantiere cu
tilateral personalitatea elevilor, de a Rîu Bărbat (instructor tov. Burtea cii. Strada V.I. L'enin nr. 59,
forma un activ constructor al comu FLOItEA CORINA Simona), normele de tehnica securităţii muncii. La grupul de şantiere al T.R.C.H.
nismului, cu preocupări multiple. corespondenta Viu aplaudate au fost si solistele Pentru evitarea accidentelor de din Valea Jiului există încă condiţii
vocale Sirbu Maria din Livadia si Tă- muncă, verificarea modului cum sc a- In b'aza H.C.M. nr. 106T//1959 organizează un con
proí. NOJA ROMAN mas Viorica din Petros. Dintre reci ncvalorificate pe linia îmbunătăţirii
Balşa — Orăştie LUNCOIUL DE JOS tatori s-au remarcai pionierele Cră- plică normativele în vigoare, cit şi securităţii muncii. Conducerea grupu curs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri:
ciunescu Emilia din Livadia şi Aldeş dispoziţiile conducerii grupului, a lui {director ing. Boris Gulan) va tre
ZLATNA Pionierii şi elevii Scolii generale de Rodica din Petros. fost constituit un colectiv care, o dată • un post maistru mecanic reparaţii auto şi utilaje;
8 ani din Luncoiul de Jos eu pre pe trimestru, verifică toate punctele bui să le aibă permanent In vedere,
...Cortina se ridică. Pe scenă se zentat nn frumos şi bogat program LUPU TEODOR să sc străduiască să le aplice operativ
află coiul pionierilor de la Şcoala artistic cu prilejul concursului. Din corespondent de lucru din şantiere. Deficientele la fiecare punct de lucru de pe şan • două posturi de maiştri tîmplari — mobilă şi
constatate sînt consemnate in condica
tiere. Problemele de proiecţia mun binale.
de proiecţia muncii existentă la fie
cii trebuie să fie mereu actuale in
care şantier.’ Periodic se urmăreşte Solicitanţii trebuie să îndeplinească’ condiţiile le-,
Au curăţat întreaga dacă cele sesizate au fost remediate preocupările conducerii grupului, în gale
scopul evitării oricărui fel de acci
în timpul stabilit. In vederea îmbună Salarizarea conform H.C.M. nr. 105371960.
suprafaţă de păşune tăţirii activităţii in acest domeniu, dent, pentru a nu periclita nici un
Sectorul zootehnic al cooperativei conducerea grupului de şantiere a sta moment sănătatea celor care muncesc Cererile pentru prezentarea la concurs se vor de
agricole de producţie din Teiuş, raio bilit un plan de măsuri. Mare parte zi de zi penlru realizarea sarcinilor
nul Alba, este bine dezvoltat. Para de plan. pune la sediul întreprinderii pînă la data de 20 mai 1965
lel cu sporirea numărului de animale, din prevederile stabilite au fost apli
la această undate s-a acumulat o ex cate, iar altele se vor traduce în fapt A, OARGA
perienţă valoroasă si în ceea ce pri
veşte sporirea producţiei de carne,
lapte şi lină. gram : muzică din operete ; 11.55 Mu pentru ore tîrzit — montaj de mu
In scopul consolidării succeselor zică populară i 12,15 Ansambluri ar zică uşoară,- 0,07 Dans şi visare.
dobindile pini acum, convinşi de ne tistice şcolare : corul Scolii medii Buletine de ştiri şi radiojurnale
cesitatea şi de avantajele economice din Găeşti. regiunea Argeş, dirijor 5,00; 6,00; 10,00; 12,00; 14,00; 16,00
pc care le oferă asigurarea unei bune Ion Bănică; 13,03 „Melodii... melo
hrăniri a animalelor inlretinute în dii“ ; 13,45 Muzică populară inter 22,00; 23,52 (programul I) 7,30; 9,00
timpul verii pe păşuni, ţăranii coope MARŢ! 4 MAI 1965 pretată la diferite instrumente ; 14,35 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00
ratori din Teiuş au iniţial o acţiune File din operele; 15.05 Vechi me 23,00; 0,52 (programul II).
de masă pentru curăţarea pajiştilor lodii populare: „Jos la cotul Du
naturale. S-a reuşit ca în citeva zile 6.45 BolerourI; 7,15 Muzică uşoar ■; nării“,- „Cînd era badea-n Cindrel“; TELEVIZIUNE
să fie curăţată de mărăcini $1 să se C I N E M A 7.45 Mici piese de estradă ,- 10,03 „Pe deal pe la Lixăndrie“; „Drag
împrăştie musurooi;le de pe întreaga Piese pentru fanfară de Aurel Popa; mi-a fost dealul să-l sui“,- „Ceasor
Universitatea tehnică la te
18,30
suprafaţă de 353 hectare păşune. Pe DEVA : Cu bicicleta spre lună — 10,21 Muzică populara din Banal ; nicul“; „Trenule, maşină mică"; leviziune; 19,00 Jurnalul televiziu
l'»e*_,ile de pe care s-au împrăştiat cinematograful „Patria"; Există un 11,05 „Săplămîna culturii cehoslo „Cinlec de dragoste“,- „Banu Mă nii; 19,20 Pentru cei mici. Năzdră
muşuroaiele iuteleniie s-au supruînsă- asemenea flăcău — cinematograful vace“ — muzica uşoară; 12.03 Me răcine"; 16,00 Muzică uşoară inter văniile vulpii — „Vulpoiul la moa
mintal ierburi valoroase. „Arta" j PETROŞANI : Strigătul Cor lodii de estradă; 12,30 Muzică popu pretată de Sonia Cruceru şi Geor
lei — cinematograful „Republica“ ge Bunea,- 18,00 Muzică populară ră“; 20,00 Emisiune de teatru „Dra
A. OŢOIU Tovarăşii — cinematograful „7 No lară interpretată de llie Bulgaru, interpretata de Ioana Crăciun ; cul uitat"; In pauză; Poşta televi
corespondent iembrie"; LUPENl : Zborul între Dumitru Fărcaş şi Maria Pogon; ziunii. In încheiere: Buletin de
rupt — cinematograful „Cultural“ 13.00 Piese concertante; 13,25 Arii 18,30 Balada pentru vioară şi or ştiri; Buletin meteorologic.
chestră de Ludovic Feldman; Rap
S1MERIA: Teama — cinemalogra şi duete vesele din operete româ sodia bănăţeană de Zeno Vancea;
neşti; 14,10 „Flori de mai pc por
D e friş ă ri pe iul „Mureşul"; ALBA IUL1A : 40 mi tativ" — muzică uşoară; 15,30 Cin- 19,05 Portativul melodiilor ; 19,55 Buletin m eteorologic
nule pînă în zori; Solie penlru ui
australian — cinematograful „Vie lece de dor şi jocuri populare; 17.00 Din muzica popoarelor; cîntecul PENTRU 24 one
su p rafeţe în sem n ate toria"; SEBEŞ : Yokmok — cinema Muzică distractivă ; 18,15 Muzică de francez „ Să sădim vită de vie", n
toqraful „Progresul"; Bale loba — estradă de George Grigoriu : „Uver polcă suedeză ,* cinlec din Niger ;
In aceasiă primăvară, ţăranii co cinematograful „Sebeşul"; ORÂSTIE tură", „Dulce frăinintarc", „Poveste joc popular din Iugoslavia,- cinlec Vreme uşor nestabilă şi răcoroa
operatori din Sinlămăna Orlea, ra Doi in stepă — cinematograful „Pa de dragoste", „Strune vesele" ,- 19,45 din Afganistan; cîntecul culegă să cu cerul noros ziua şi cu înse
ionul Haţeg, au organizai temeinic tria"; Colaboratorul Ceka — cine Muzică uşoară interpretată de Boby toarelor de flori roşii — melodie ninări în cursul nopţii. Izolat vor
acţiunile întreprinse în vederea îm- matograful „Flacăra“; HAŢEG : Re Solo; 20.00 Radiogazeta de seară; cădoa ploi sub formă de averse.
bunălălirii păşunilor. In loial ei au zervat pentru moarte — cincmato 20,30 Dansează cu mine,- 21,35 Vă japoneză; o melodie spaniolă; cîn-
prestat prin muncă patriotică 650 graiul „Popular"; BRAD : Viată invită la dans orchestrele dirijate tecul turcesc „Sprîncene negre" ; Vint potrivit din nord şi uord-vest.
zile, aducind unităţii un beneficiu de uşoară — cinematograful „Steaua de Gelu Solomonescu, Pcrcv Failh. melodii olandeze; Cîntec de primă Temperatura aerului va (i cuprin
20.000 lei. In afară de alte lucrări, roşie"; LONEA : Musafiri ciudaţi pe Vădim Liudvikovski şi Eduardo vară — melodie chinezească; cîntec să intre 12 şi 18 grade ziua, iar
la brigada din Clopeea pe trupul de muntele de gheată — cinematogra Bianco; 22,45 Mozaic dansant. din Venezuela; „Galop“ — melodie noaptea între 0 şi 4 grade, local
păşune „Maleia" s-au făcut defrişări ful „Minerul"; ILIA: Cerul şi mo mai coborită.
pc 10 ha rare erau acoperite cu ar cirla — cinematograful „Lumina“. Programul II: 7,45 Cîntă formaţia austriacă) 20,40 „Noutăţi pentru iu
boret Tn proporţie de 80-90 la sulă. Cunoscind avantajele pe care le oferă cultura căpşunilor, ţăranii de ciinpoieri dm Perieni, regiunea bitorii muzicii de operetă" — «¿elec PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
De asemenea, la brigada din Subce- cooperatori din Oarda, raionul Alba, au repartizat pentru oceastă plantă R A D I O Ieşi şi taraful Uzinei „I Mai“ din ţiuni din opereta : „Anny" de Irving
tate s-au efectuai lucrări de îmbună o suprafaţă de 5 ha. Ploieşti; 8,35 Muzică de estradă; Berlin; 21,20 Muzică uşoară inter Vreme schimbătoare cu cerul no
tăţire pe 25 hectare. Avind terminate din timp pregătirile necesare, plantatul stolonilor Programul I: 5,06 Concert de di 10.00 Solişti ai Teatrului muzical pretată de Georg Ols ; 22,15 Melodii ros şi cu temperatura în creştere.
C. STOICA s-o efectuat pc întreaga suprafaţă planificată. mineaţă; 6,10 Chitarele vesele; Gheorghe Dima din Braşov. In pro
corespondent