Page 79 - 1965-05

NR. 3235 Drumul socialismului Poq. 1

Alţi cursanţi ca Petre Floricel si
Fîorira Georrjescu au relevai aspecte
din limpul desfăşurării insureeliei ÎNTREPRINDEREA
armate anlilascisle, au vorbit despre
însemnălalca actului istoric de la
23 A un ii st, subliniind rolul de orga­
nizator şi mobilizator al partidului.
In cadrul convorbirilor recapitula­ „FEROEMAIL“
tive au fost ilisrulale şi alic probleme
din programa de învălămint. Asllcl.
lovarăşii Sin/.iona Henea, Anastasia
Zaneş, loan Jucja şi al li cursanţi s-au
referit pe larg la măsurile luate de
partid şi guvern in vederea dezvol­
tării planificate a economiei naţio­
nale, industrializării larii, transfor­ jjroduce şi Iivrcnxn pe baza de repar!iţie,
mării socialiste a agriculturii, desă-
Virşirii construcţiei socialiste. — tuburi din fontii penlru scurgere eu
Prin răspunsurile bune, cursanţii au
dovedit că au înţeles şi aprofundat piese de îmbinare 0 f>()~0 200 mm şi lungimi
unele teze ale politicii partidului dc la 250 mm. !a 2.000 mm.;
rle construire a societăţii socialiste.
Ei şi-au manifestat dorinla ca în con­ — radiatoare din fonia pentru încălzire
tinuare. să studieze probleme de eco­ centrala;
nomie concretă. „Această dorinţă a
cursanţilor — spunea propagandistul — vani pentru baie in lungime de 1.200*
Griqore Didea — esle justificată şi 1.680-1.720 mm.;
pe deplin realizabilă. Nivelul de pre­
gătire al majoritâlii cursanţilor, con- — articole sanitare penlru instalaţii i-
diliilc de care dispunem permit tre­ gienice ca: spaliiloare cn suport penlru vase,
cerea la studierea problemelor de e-
C 'Mrviiil'u rle Ih romii do slu- conomie concretă. Se poate aprecia . - -'mim chiuvete, lavoare ele.
-'dîore h isioriei partidului, anul
că in acest an de invălămînt s-au ob­
TI — soni ierul electrotehnic l.C.S. ţinut rezultate bune, insă s-au mam-
I lunedoura — In cadrul convorbiri­ I est al şi anumite deficiente. Trecerea NOI BLOCURI DE LOCUINŢE ÎN ORAŞUL PETRILA
lor ri'i «irutunlive an Inrul vin srurl la o formă superioară de învălămint
b■ Ia;11 al cunoştinţelor acumulate in cere din partea noaslră o preocupare
(impui anului de îuvălămînt. Discu­ mai intensă. In primul rînd unii
ţiile purlalo ru acesl prilej ou scos cursanţi trebuie ajutali mai mult in este cerută doar de organele de con­
in evidentă că oi înţeleg mai bine îmbinarea armonioasă a tezelor teo­ FISA trol (cind îşi amintesc de eu), iar
>emmficd|ia pdilică a evcnimeulclor retice cu practica conslruclieî socia­ dirigintele sau învătălorul nu-i în­
istorice care au avvii loc în perioa­ liste. Alţi cursanli, de pildă, deşi s-au ________9______ ţelege ulilitaico practică în munco
da premergătoare şi dvipă 23 August pregătit cu consliim. ioziiale în lot educativă, ea se intocmcslc formal.
II*-M. limpul anului penlru fiecare (hsculie Dacă aeeaslă fişă ar fi cerula la exa­
Convorbirile rocapdulalivc au con­ in cerc. îniîmpină unele qrenlăli în menele de admitere cu ţoala rigu-
tribuit. in bună parle, la fixarea şi *- generalizarea fenomenelor particula­ rozUdtea, dacă ar fi utilizată în mun­
proiuiKl.irv'a unor probleme din isto­ re. Pentru remedierea aceslor nea­ PSIH0-PEDAG00ICÀ ca educativă cu toată scrupulozilalea
ria poporului ram,in. Pozitiv oslo şi junsuri va Irebui stabilită o Ierna­ şi dacă, de exemplu, la examenele
i.iplul că in cuvînlul lor, maiorilalea tică specifică activilâlii şantierului de delinilivat sau grad s-ar lua în
cursanţilor nu s-au rezumzi numai nostru, imbunălălilă ralilatco expu­ considerare şi aceasta lucrare a ca­
la descriere«« cronologică a eveni­ nerilor. organizai«: mai mulle consul- Sini două secole (Ic cînd gîndito- baza do nole cifrice cu menţiuni care drului didactic candidai, fişa pşilio-
mentelor ci au căutat să explice luc­ taîii colective şi în mod deosebit mai ruI francez J. J. Rousscnu sublinia să constituie şi o coructerizarc psi­ podagogică ar deveni o trudilie uti­
iani ( ire le-uu dehrminnt. Aşa rle e- mulle dj.şruld individuale". nccesilalca cunoaşlerii prin stu­ hologică a elevului. Aşa de exemplu lă, încetăţenită in sistemul de muncă
x< molii, cursanţii Mibai P-ahmnn, Fio- Cursanţii şi-ou manifestat dorinla diu a copiilor dc călre educatori: „în­ in catalogul învăţătorului Ion Crean­ al cadrelor didactice.
. na Stoian, Vasile Pană şi alţii, dis­ (a în limpul verii să fie pregătite cepeţi dar prin a vă studia mai bine gă (marele noslru poveştilor) se a- Pe linia aceloraşi preocupări, con-
cul îmi despre condiţiile interne şi in­ şi expuse unele materiale care să-i elevii, căci, desigur, nu-i cunoaşteţi llă o serie ,,de observaţii, nolalii, u- sider.un că ar fi loarle utilă orga­
ii t naţionale care au tăcut posibilă pregătească in vederea studierii pro­ deloc” (Emil — prefală). prccieri, caraclerizînd pe fiecare din­ nizarea de călre setlia de învătă-
V’rluin insureeliei armate s a u rc- blemelor de economie concretă in Pedagogia modernă şliinlilică şi-a tre elevi“, (Biajica Braţul, învăţăto­ mtnl regională, in colaborare cu © anvelope pentru maşini agricole;
I. rit dclalial la unele măsuri Iunie noul an de învălămint, să i himilia- făcut un postulat prin acest dezide­ rul Ion Creangă, E.S.D.P. I95B, p. 89). I.PC.D a unor cursuri sau inslruc-
f'i* partid pentru întărirea rîndurilor lizeze cu anumite noţiuni de econo­ rat. Educalia ştiinţifică fără o cu­ Insă pentru ca fişa psiho-pedago­ laje cu învăţătorii şi diriginlii, în © anvelope pentru autoturisme;
sale. făurirea unilălii de acliune a mie. Această preocupare a cursanţi­ noaştere temeinică (psihologică) a co­ gică să-şi îndeplinească cu succes care să li se arate cum trebuie slu-
clasei muncitoare, mobilizarea lulu- lor trebuie să-şi găsească oglindire pilului esle de neconceput. Fără a- rolul de document orientativ in mun­ diali elevii (principii şî metode de O anvelope pentru autocamioane;
rnr lortelor antibiileriste şi rlcmocra- in măsurile pe care le va lua biroul ceastă premisă şliinlifică — cu­ ca educativă este necesar ca ea să studiere), cum se consemnează da­ © anvelope pentru autobuze;
I ic o etc. Ci au exemplificat modul organiza|iei de bază in vederea dcslă- noaşterea copilului — educaţia este fie întocmită cu pricepere şi cu con­ tele observaţiilor, convorbirilor olc.
ştiinlibc in care partidul a studiat şi surării in bune conditiuni a propa­ condamnată sau la empirism, sau ia ştiinciozitate. şi cum se elaborează o caracteriza­ ® anvelope pentru motociclete;
s-ci folosit de fisurile, de contradic­ gandei de partid în timpul verii. lormalism (la iei de păgubiloarc). Lucrările şi periodicele de spccia- re psiho-pedagogică şliinfifică. Cu
ţiile existente in mulurile claselor Studiul copilului de virstă şcolară litote: Psihologia copilului, manual atosl prilej se pol populariza prin O anvelope pentru scutere;
exploatat oare. A. NAGY (7-19 ani) irebuie să he făcut de că­ pentru institute pedagogice, sub re­ expuneri sau prin expoziţii speciale
fişe psiho-pedagogice coreei inioc-
tre toate cadrele didactice. Insă cei dacţia prol. Al Roşea şi eoni A imte. sau caielc de observaţii con­ @ anvelope pentru motorete;
tare trebuie să aibă o evidentă sin­ Chircev, E.D.P., J965, pagina 285 296,* duse cu conştiinciozilale. © anvelope pentru biciclete. într-o gama
tetică a tuturor observaţiilor şi a Psihologia pedagogică, manual pen­ Cu un cuvint, esle necesar, după
ailor modalităţi de cunoaştere a co­ lru in vă lom i nl u I superior [.S.D.P., părerea noastră să se manifeste o variata.
PE S C U R T pilului (anche-le. chestionare, convor­ pagina 7*1-90; Revista de pedagogie aliludine mai exigentă fală de acest Cereji la toate magazinele de specialitate
biri, experimente, studiul lucrărilor
nr II I96I, pagina 24-41; Gazeta in-
document. Bineînţeles măsurile ad­
elevilor ele) sin' învăţătorii (In cla­
vălăminlului nr 657/20 aprilie 1962
sele I-1V) şi diriguiţii |la clasele V- ş.a. au Iralat problema cunoaşlerii ministrative iui sini suficienle pen­ produsele fabricii noastre, ele fiind de calita­
te superioara.
lru a rezolva problema în mod şlim-
XII). Documentul în care se sinteti­ şi caracterizării psiho-pedagogice a lific. Esle nevoie să se creeze un
zează toate dalele despre elev, inir-o elevului Ba chiar s-a publicat şi un
O Numărul spectatorilor la cele bol piesa de teatru „Steaua fără nume", formă generalizată, este lişa psiho­ curent de opinie favorabilă penlru
două cinematografe din Petroşani comedie in trei ucle de Mihad Sc- pedagogia. „Îndrumător penlru studierea şi ca­ fişa psiho-pedagogică. iar acest cu­
racterizarea psihologică a elevilor"
creşte continuu. In luna aprilie cl a bnşlian. Regia artistică a fost asigu­ Necesitatea alcătuirii fişei psiho­ GS.D.P 1957, iar in programa cursu­ rent se poate crea prin relatarea şi
ajuns la 77 230 spectatori. (Cornea rată de prof. Ion Ciolna şi Nicolao pedagogie este pe deplin inlemeială, lui de psihologie a institutelor peda­ demonstrarea utilităţii ei practice
Tilu — corespondent). Gallone. (Popa loan — corespondent). căci sislcmul notelor şi al mediilor, gogice sini prevăzute două prelegeri pentru procesul de învălămint, pen­
tru orientarea profesională, pentru
0 Biblioteca Clubului sindicalelor 0 Brigada artistică de ugilnlio, lor- oricil ar li de obiectiv şi de precis, (4 ore) cu privire la această temă. o muncă educativă ellcieniă şl. bi­
din Si meri a (bibliotecară Miliail Tran­ ma|ia de dansuri populare- şi soliştii esle prea abstract pentru a oieri o După cum se poale vedea, exislă neînţeles, prin înarmarea cadrelor
silvania), organizează numeroase ac­ vocali Dan Roza li a, C Teodor. Marli- imagine clară, concretă şi olocvcnlă suficienle materiale leorclice şi nor- didactice cu leoria şi tehnica întoc­
ţiuni cu cartea la inlreprimlcrilc dc nesru Maria din Luncoiul de Jos. ra­ a pcrsonaUlâlii elevului. O medie nnlive care să ajule cadrele (tiriac- mirii ci. îl»i»ş2Ae« m t m m . semjbuc» ?i r
pc raza oraşului. In ultimul timp au ionul Brad, au fost promovaţi penlru arilinelică ru ne poale oferi prea lice să desL'işoare in mod ştiinţific In accaslă acliune Irebuie avui in m n f t r z r r ş / i t y z m i / h
avut loc recenzii şi prezentări do cărţi faza raională a concursului „Festi­ multe despre personulilatca vie a nctivitalea de studiere a elevilor. Şi vedere faptul că studiul ştiinţific al
In „Marmura". Alelierele R M R . valul antetului şi dansului". (Florin unui elev, despre inclinntiile şi ap­ lotuşi, în acest domeniu, procesul pe­ personalităţii elevului constituie un
I.C.IiF., Fabrica de pline ele. (Cojo­ Eenca — corespondau). titudinile lui. despre caracterul sau dagogic esle încă destul de deficitar. factor esenţial în pregătirea temei­ \ Vă
carii Die — corespondent). temperamentul lui. despre posibilită­ Credem că deficienta se datoreşte nică şi adecvată a acestuia penlru
O Iu sala Casei raionale de cut­ ţile lui de dezvoltare iolr-o direcţie W
O 97 de Iînori şi tinere din comu­ şi necunoaşterii — in suficienlă mă­ viata noaslră nouă, pentru societa­
na Poiana, raionul Sebeş, au primit ia din Orăşlie, lormatiile arlistice ale sau alia. De aceea, cerii ficat li I de sură — a ulililălu practice a fişei tea socialistă, şi, de aceea, Irebuie
Clubului muncitoresc din Cugir şi
absolvire snu diploma de maturitate
înlr-un cadru Ieştiv buletinele do psiho-pedagogice in care se sinieti- făcut cu Ioi spiritul de răspundere
identitate. Au fost prezentate progra­ Casei raionale de cultură din locali- trebuie neapărat complelale cu fişa in la|a viitorului. jgr
me artistice. (Dobrolă Aron — cores­ laic au prezentat pentru colectivele pxiho-pedagoqică cu care să formeze zează. după cum spuneam, întreaga
pondent ), întreprinderilor fruntaşe din oraş un un toi indisolubil. munca dc studiere şi caracterizare a ION DRAGAN
spectacol alcătuit din jocuri şi ciule- De <1II fel. educatorii adevăraţi au
O In cadrul „Festivalului cîutecu- ce populare (Belea Virgil — cores­ simţii întotdeauna nevoia unei com­ elevului. lecfor universitar
lui şi dansului", lormatiile artistice pondent ). pletări a sistemului de notare pc Alita timp cit oceaxlă caracterizare InslUutu) pedagogic Timişoara
ale căminului cultural din Cristur, o-
raşul regional Deva. au prezentat in
loialitate un spectacol reuşit. Şi-nu
dat concursul corul, orchestra şi so­ viifrriüAToaífc vm
liştii vocali şi instrumentişti ai cămi­ LA SCRISORILE NEPUBLICATE
nului (Arinieseu Viorel — corespon­ ŞlăU2(iCr OIM 7A9LA j
dent).
0 Recent, elevii Scolii profesionale
din Deva an prezentat un frumos
spectacol. Corul, formaţiile de dan­ I,a redacţie sosesc zilnic scrisori prin care corespon­ nea abaleii, au fost luate masuri de
suri, solişi ii vocali au avui un reper­ denţii şi colaboratorii «ic Inior'meaza despre noile realizări ob­ sunrlionarc a vinovatului, măsuri care Autobuzul î. R. „COMBUSTIBILUL“ DEVA
toriu 1)0«|oi. bine interpretat La reu­ ţinute în producţie, despre acţiunile cclatencşli organizate au fost aduse şi !a cunoşlinla perso­ va pleca la timp
şita spectacolului au contribuit nu­ pentru înfrumuseţarea oraşelor şi sutelor regiunii, despre nalului Autobazei Deva.
meroşi profesori din şcoală. (Ghebe.« multe alte aspecte ate vieţii cotidiene In scrisorile lor insă,
oamenii muncii sesizează şi unele nereguli care Ic produc In perioada In care sc relcră sesi­ A N U N Ţ A :
Maria — corespondentă).
greulăti. Trimise organelor competente, sini studiate posibili­ Pentru că iui şi-a făcut zarea elevilor din Nandru s-au înre­
0 La căminul cultural din Gura- tăţile de salisiaccre a cerinţelor juslilicuic ale oamenilor mun­ gistrai înlirzicri la plecare.) autobu­ Pentru evitarea aglomeraţiei şi deservirea în con*
sadn, raionul Ilia, penlru faza inler- cii. Dind curs sesizărilor ziarului, datoria zului spre Hunedoara şi o suspenda­ diţii corespunzătoare, posesorii de tichete de combus­
comun.-ilă a ,, Festivalului antetului re de cursa. Elevii au tost nevoiţi
şi dansului' s-au prezentat formaţiile să plece cu aulchiizul la ora 8 şi 30 tibil sini invitaţi să-şi ridice cotele de lemne de foc
artistice din: Almaş-Sălişlc. Pojoga, Intr-o scrisoare sosită la redacţie de minute, întirziind de In şcoală. In- şi cărbuni cuvenite pe anul 1965.
J’urjuc. Cimpuri Surduc, Gothalea şi COKOUCEREA I. R. T. A, ni se relala faplul ca Rolca Cornel Irucîl suspondnren cursei şi înlirzie-
Gurasada. O bună impresie au lăsat si Eerent Pius. expeditori la Autobaza riIc s-au datorat defecţiunilor tehni­ Membrii cooperativelor agricole de producţie şi
artiştii amatori din AImaş-Sădişi«, so­ I.R.T A. Hunedoara, uu-şi tăceau cu ce, cum a reieşit din verificarea lap- salariaţii din G.A.S. şi S.M.T. se pot aproviziona la
lista vocală U'ircUi Cornelia, uislru- W 3 » E : conştiinciozitate daloria, producind lelor pe teren, au lost luate măsuri
meniislul Socol.iii Trand.ifir şi allii greutăţi cclorlalli lucrători Faptele pentru asigurorrn unei asistente teh­ cota liberă cu toate sortimentele de combustibili ce se
(Auquslin Andrica — corespondent) «au arăta! că sesizarea a fost just«’i. nice corespunzătoare. Problema işi va găsesc în cantităţi suficiente la toate depozitele din
0 La biblioteca comunală din Uni­ tinţă conducerii l.RT.A. care Vd stu­ In consecinţa, conducerea I.R.T A. a găsi rezolvarea definitivă prin intro­
rea, raionul lla|eg, a fost organizată Propunerea esle luală dia posibilitatea rezolvării oi. luat măsuri, schimbîndu i pe c<?i doi ducerea unui autobuz, suplimentar cu regiune.
vilele trecute o expoziţie de cărţi pc în studiu expeditori care nu şi-au tăcut dato- plecarea la ora 7, prevăzut in noul
ierna : „Parlidul — organizatorul şi O propunere asemănătoare a făcut mers care intră in vigoare la 31
conducătorul victoriilor noastre" De st tovarăşul Tudor loan din Brad. mal o.c.
asemenea, au mai avut loc un con­ „35 de tovarăşi din Sebeş care Conducerea I R.T A. ne informează
curs „Cine şt io cişligă" şi recenzia lucrează la Fabrica de bîrlie din Pe- ră propunerea va fi rezolvată in mă­ Ccreiea a fost justificată
cărlii „Serile din seclorul nord", (loan lieşli — ne scrie tovarăşul Ştefan sura in care parcul auto poate acoperi Este necesară
Demian — corespoiulenl). Constantin din Sebeş — propun con­ neccsaiul traseelor solicitate. Tovarăşul Oliniti Gavril din Hune­ verificarea faptelor
0 Un grup <le elevi de la Şcoala ducerii să studieze posibilitatea intro­ doara ne sesiza faplul câ după absol­
generală de 3 ani din Tudorăncşti ducerii unui dulobuz pe distanta Ca să nu se mai repete virea şcolii dc conducători auto dut
(Urad), au efectuai, sub condurerra Sebeş — Pelrcşti cu plecarea la ora Arad, n a fost angajai de călre Auto­ Tovarăşul Crişan Glicorghe. Irac-
cadrelor didactice, o excursie prin re­ 6 şi 40 dc minute, deoarece cele două buz«! Hunedoara pentru că „nu sosise lonst la S.M T. Orăşlie, ne lace cu-
giunea Hunedoara. Elevii au vizitai ani obuze care pleacă la ora 5 şi 15 IJn grup dc călălori a sesizat fap­ carnetul de conducere". In situaţia to­ noscnlc unele abateri ale persona­
Muzeul regional din Deva, Parcul den- minute nu sint exploatate ralion'i. tul că iul r ima din zile autobuzul varăşului Oliniri mai erau şi ulii con­ lului I R.T.A. Inlrucit pentru luarea
diologic din Simeria, oraşul nou Ca­ Pc lingă aceasta, prin punerea in r ,r condus de Ciuclan Nicolae n-a oprii ducători auto. La intervenţia condu­ unor masuri energice împotriva l<«-
lau, Fabrica de conserve şi Abatorul culalie a autobuzului l«i ora amin­ în staţia „centru" din Deva. deşi era cerii ) R.T.A., şcoala din Arad a ex­ Nolorulni sint necesare dovezi incon­
din Haţeg, oraşul regional Petroşani. tită, roi 35 de lucrători nu vor mai gol In urina sesizării primilc, s-au pediat de urgenţă carnelolo, iar după testabile, este nevoie do verificarea
(Mlhai Susan — corespondent). ft nevoii! să piardă timp preţios înain­ verificai faptele, conslalîndu sc vino­ faptelor pe leren. Cele sesizate «ni
0 -Colectivul de teatru al cascî de te de începerea schimbului". văţia conducătorului aulo Ciuclan Ni- şase zile, tovarăşului Olinici i-a fost lost dale spre cercetare inspectora­
cultură din Orăşlie a prezentat l«i S»- Propunerea a losl adusă la cunoş­ colnc. Ca să nu se mai rcpele aseme- repartizată o maşină pc care lucrează tului regional de control l.RT.A.

Pretup şi Glicorghe Gigea ; 9.20 In­ rliogazeta dc seară ; 20,30 Melodii 18,00 Muzică uşoara românească ;
terpreţi dc muzică uşoară : 10,03 de dans; 21,15 Recital Tudor Ar- 18,15 Versuri închinate partidului ;
Cinlcce pentru cci mici ; 10,15 Mu­ gbezi, organizat dc Comitetul de Ra­ 18,30 Muzică uşoară ; 19,05 Muzică
zică populară românească şi a mi­ diodifuziune şi Televiziune şl de de dans ; 19,30 Pc teme agrare ;
norităţilor naţionale; 11.05 „O chi­ Uniunea scriitorilor ; 21,45 Muzică 19,55 Concert dc muzică populara
tară, un clarinet şi o vioară"; 11,50 uşoară de Radu Şcrban ; 22,45 „In- din diferite regiuni ale ţării ; 20.30
Radio Prichindel : „Povestea pîriia lilnire cu ritmul" — muzică de „Noapte buna, copii": „Povestea li­
şului” ; 11,45 Formaţii artistice stu­ dans. liacului" — poveste orientală ; 20,40
denţeşti ; 12,03 Johann Slrauss in PROGRAMUL II: 7,35 „Melodii Arii din operele veşnic tinere ;
C I N E M 1 ŢEG ; Banda dc laşi — cinemato­ interpretarea orchestrei dirijată de lăutăreşti" de Sarasalc (Ion Voitu); 21,20 Melodiile ecranului ; 21,45
graful „Popular"; BRAD: Tragedia Andre Koşlclanctz şi Klomens 7.50 „FUiieras de fag, mult zice cu Scriitori ia microfon : Cicerone
optimişlă — cinematogralul „Steaua Krauss ; 12,50 Piese de estradă; drag" — melodii populare ; 8,35 Pot­ Theodorexcu ; 22,00 „Dans şi gra­
DEVA : Joc Limonada — cinema­ roşie" ,- LONEA : Un nou Glhlgam-'ş puriuri de estradă ; 9,30 Vorbeşte tie" ; 22,45 Tineri interpreţi dc o-
tograful „Patria",* Parisul vesel — 13,25 Recital de operetă : Corina
— cinematograful „Minerul" ; ILIA: Bărbnlcscu ; 15,30 Melodii populare Moscova ; 10,40 „Flori dc liliac" —
cinematograful „Arto" ; PETRO­ DezrAdăcinaţii — cinemalogralul — muzică uşoară; 11,55 Melodii peră : Marina Crilovici ; 23,43 „Se
ŞANI : Calnbuch — cinematograful „Lumina". din Moldova ; 16,50 R.idioracbela populare interpretate de Ana Dă- dansează şi marţi".
pionierilor — „Tăbliţa din Aşşur" ;
•Rcpublicn” ; Ciaudeaimis igitur — nilâ şi Sandu Florea ; 12,15 Muzică
diicmaloqrolul „7 Noiembrie" i LU- It A i> 1 O 17.00 Muzică uşoară inlcrprclală de corală ; 13,03 „Un cinlec drag" — Blllefill
PENI : A treia rachetă — < inemato- Luis Alberto del Paraua. Dorina Dră- muzică uşoară ; 13,30 „Glasul Afri­
jraful „Cullur«il” ; SIMERIA : O stea PROGRAMUL I : 5.0S Cîntcce şi ghici. Tino Rossi. Jenv Petra. Fraude cii" — montaj dc versuri ; 13,45 PENTKU ?4 OUE
iade din cer — cinematograful „Mu­ jocuri populare : 5,30 Lecţia de gim­ Sinatra ; 17,15 Dialog cn ascullăto- Vreme«« sc menţine nestabilă, cu
reşul* ; ALBA U :L1 A : M-am ludră- nastică ; «5,40 Melodiile dimineţii ; rii ; 17,25 Estrada melodiilor de Concert dc prinz ; 15.10 Muzică cerul inai mull noro.v Vor cădea n-
populară ; IG.00 Muzică uşoară in­
()oslil la Copenhaga şi Pădurea G. 10 Zece minute de muzică uşoară; nenilat ; (8.00 Universitatea tehnică verse de ploaie, insolite de descăr­
>pîi)/.uralilor seriile l-M — cineimi- 6,20 Jurnalul satelor : Cultura ciu radio; 18,15 Suite şi Uverturi Inter terpretată de Trio Armonia şi Barbn
Ijgialul „Virtoria*': SEBEŞ; 2m«i porcilor ; 6,35 Glume muzicale ; 6.45 prelate de fanfară ; 18."0 Muzică Constanlinescu ; 16.30 Pagini din cări electrice. Vînlnl vn sufla mode­
fericirii — cincm.ilogralul „Progre­ Salul voios de. pionier ; 7,15 „In su­ populară cerută de membrii coope­ opere contemporane; 17.15 Corul rat cu intensificări din sectorul
sul" •, Li'genda din tren — cinema­ netele acordeonului" ; 7.30 Slalul rativelor agricole de producţie din Radiotcleviziunii prezintă noi înre­ nord-vesl. Temperatura staţionară.
tograful „Sebeşul"; ORAŞTIC: Nea­ medicului ; 7.45 Uverturi de estra­ Birca — regiunea Oltenia Plcşoiu gistrări : „Ţara noua" şi „Cintcc de Ziua va fi cuprinsă între 20 şi 25
mul Soimări'şlilor seriile I II — ci­ — regiunea Argeş şi Buncşli — re­ dragoşte" dc Dorn Popovici. „Ţara grade, iar noaptea între 6 şi 11
nematograful „Pal rin" ; In vi Moare dă ; 3.00 Sumarul presei ; 9.00 Mu­ giunea Cluj ; 19,00 La microfon : Sa­ lui Fâl-Frumos" de TiFcriu Olab,
— cinematogralul „Flacăra" ,* HA­ zică populară inlcrprelată de Maria tira şi umorul (reluare) ; 20,00 Ra- „Primăvara" de Alired Mendclsohn; grade.