Page 8 - 1965-05
P. 8
PagJ ? ? Drumul socialismului N R . 3217
hotare
Primirea de către Ciu En-lai a delegaţiilor Un comunicat comun Şedinţa Consiliului
române aflate în vizită în China general al O.S,A.
americano - sud-vietnamez
PEKIN 3 (Agerpres). — tehnico-ştiintifică, condusă de Gheor- WASHINGTON 3 (Agerpres). —
In şedinţa Consiliului general al
In ziua de 2 mai, premierul Ciu ghe Cioară, delegaţia sindicatelor, cu SA1GON 3 (Agerpres). — Noile forte militare americane cu Organizaţiei Statelor Americane
En-lai, a primit si a avut o convor prilejul zilei de 1 Mai, condusă de Intr-un comunicat comun araerica- prind două batalioane de infanterie (O.S.A.), au continuat luni dezbate
bire cordială cu delegaţiile române Vasile Olteanu. no-sud-vietnamez, difuzat ltyii după- sî un batalion de artilerie aeropur rile asupra situaţiei din Republica Do
amlază la Saigon, a fost anunţată a-
aflate în vizită în China, printre care, Au fost de fată Ţai Cian, preşedin tată, cărora li se va adăuga o compa minicană. Membrii organizaţiei au
delegaţia cooperativei agricoie „Prie tele Federaţiei naţionale a femeilor propiata sosire în Vietnamul de sud nie de recunoaştere, o companie anti fost de acord să continue să urmă
tenia româno-chineză". condusă de din China, Vang Li, primar adjunct al a 3,500 de pnraşutiştl americani, si tanc, o companie de geniu si una de rească situaţia pînă la primirea unui
Ghcorghe Necula, a Consiliului Na Pekinului, Ciu En-lun, vicepresedin- a trei companii de elicoptere de comandă. Paraşutiştii vot fi concen raport mai amplu din partea misiu
tional al Femeilor condusă de le al Asociaţiei de prietenie chino- transport. Comunicatul arată că noile traţi în sudul tării, îndeosebi în pro nii formate din reprezentanţii a cinci
Su/ana Gîdea. a Agenţiei romane de română, alte personalităţi ale vieţii întăriri militare americane au fost vinciile din jurul capitalei, şi vor ţări membre ale O.S.A., care în pre
cerute de guvernul sud-vietnamez, in
presă „Agerpres", condusă de Andrei publice din China, precum si Dumitru scopul intensificării războiului împo avea sarcina specială de a proteja zent se află în Republica Dominica R. F. GERMANĂ. — O dată cu venirea primăverii în numeroase
Vela, delegaţia la sesiunea Comisiei Gheorghiu, ambasadorul R.P. Române triva patrioţilor si al aşa-zisei „asi bazele aeriene de la Bien Hoa, Da nă. Tot în şedinţa de luni s-a holărit ţări din lume a început să se desfăşoare tradiţionalele acţiuni pentru
mixte romino-chîncze de colaborare la Pekin. Nang, Phu Bai şi Vung Tau. Cores ca O.S.A. să informeze Consiliul de
gurări a securităţii instalatiilor-cheie". pondentul agenţiei France Presse a- pace şi dezarmare. Adversarii înarmării atomice din Germania occiden
Corespondenţii de presă au anun nuntă că cele trei companii america Securitate despre situaţia din această tală au organizat în numeroase oraşe demonstraţii puternice de protest.
ne de elicoptere, cuprinzînd In total tară, folosind ca bază rapoartele pe
ţat că la 3 mai a sosit un prim de In foto: Participanţii la marşul desfăşurat recent de la Malnz la
Forţele O.N.U. inspectează clădirile taşament, urmind ca în următoarele 75 de aparate de tip „UH-1 d a au sosit care le primeşte de la misiunea tri Frankfurt, luînd dejunul la Hofheim (Taunus).
in cursul zilei de sîmbătă şi dumi
zile să sosească şi restul efectivului. nică la baza de la Vung Tau. misă la Santo Domingo.
ciprioţilor turci din Nicosia
In capitala Republicii Dominicane,
NICOSIA 3 (Agerpres). — triva unui cipriot grec, rănindu-1 mor
Forţele O.N.U. in Cipru au început grece au holărit interzicerea trecerii Johnson încearcă să justifice intervenţia
tal. Ca urmare, autorităţile cipriote
luni dimineaţă să inspecteze clădi
rile ciprioţilor turci situate în veci iibere dinlr-o zonă în alta si au ce forţele insurgente opun rezistenţă
rut forţelor O.N.U. să procedeze la
nătatea liniei de demarcaţie care se o inspecţie a clădirilor de unde s-a S.U.A. în Republica Dominicană
pară cele două comunităţi cipriote
din Nicosia. deschis focul. Iniţial, liderii ciprioţilor WASHINGTON 3 (Agerpresl, — buie oare atunci cînd dezaprobi un ne din care fac parte reprezentanţi mului constituţional în Republica Do
După cum se ştie, cu peste două turci au obiectat împotriva acestei Preşedintele Johnson a rostit du regim, să intervii cu forţa armată din SANTO DOMINGO 3 (Agerpres). ai Argentinei, Columbiei, Braziliei, minicană. Nici în discuţiile cu şefii
inspecţii. Luni dimineaţa ei au căzut Situaţia din capitala Republicii Do
săptămîni In urmă, în apropiere de minică seara un discurs la posturile afară ? Este oare aceasta metoda cea Guatemalei si Panama a sosit dumi militari de la baza San Isidro, misiu
însă de acord să se efectueze aceas minicane continuă să se înrăutăţeas
„linia verde" (linia de demarcaţiei, s-a tă inspecţie. Acordul realizai ar pu de radio şi televiziune in legătură cu mai bună pentru a face să triumfe că. Forţele insurgente care deţin con nică la Santo Domingo, pentru a oferi nea O.S.A. nu a putut obţine o solu
produs un incident. Ciprioţii turci au tea duce la înlăturarea măsurilor res situaţia din Republica Dominicană. morala şi libertatea ?". trolul oraşului au organizat puternice o soluţie de mediere între trupele in ţie de mediere. Colonelul Pedro Jc-
„Astăzi, a spus Johnson, am ordonat Ziarul „Combat' scrie: „Interven surgente şi forţele generalului Wes noit, comandantul bazei San Isidro,
deschis foc de armă automată împo trictive adoptate de guvernul cipriot. ca alte două batalioane — 2.000 do ţia americană a ajutat si a salvat un puncte de rezistentă împotriva acţiu sin şi a obţine, în primul rlnd, înce a pus ca condiţie pentru începerea
oameni în plus — să fie trimise ime regim ilegal, în detrimentul reprezen nilor forţelor conduse de generalul tarea focului. Misiunea O.S.A. a avut negocierilor „depunerea armelor dc
Wessin, concentrate la baza aeriană
diat în Republica Dominicană. Ca ur tanţilor poporului, aleşi legal. Diplo San Isidro. In cursul ultimelor două un prim contact cu colonelul Fran către insurgenţi".
mare a întrunirii cu liderii Congre maţia americană cu greu va putea zile, militarii americani intraţi în ac cisco Caamano Deno, unul din cei In timp ce misiunea O.S.A. slab>
Cambodgia a rupt relaţiile diplomatice sului, am dat dispoziţie ministrului justifica aceasta acţiune si condam ţiune au stabilit o „zonă de refugiu trei lideri militari ai insurgenţilor. leste contacte cu părţile în conflicl.
apărării şi preşedintelui grupului mixt narea sa morală si juridică". internaţională", situată la aproxima Agenţia Associated Press, referindu- trupele americane debarcate în Re
al şefilor de stat major să ordone Ziarul vest-german „Frankfurter tiv 25 km de Santo Domingo. Cores se la această luare de contact, in publica Dominicană au ocupat un nu
legăturile turistice şi comerciale din
cu Statele Unite tre cele două ţări să nu fie între debarcarea, cil mai curînd posibil, a Rundschau" scrie Snlr-un editorial : pondentul agenţiei France Presse re formează că liderii insurgenţilor au măr de cartiere din Santo Domingo,
rupte. altor 488 militari". „Statele Unite au fost prost inspira levă că sectoarele controlate de tru declarat secretarului general al tinînd sub control poziţiile Insurgen
PNOM PENH 3 (Agerpresl. — Tot in după-amiaza zilei de 3 mai, După cum se ştie, în prezent în te cu acţiunea lor militară în 'Repu pele americane au aspectul unui „o- O.S.A., Jose Mora, si celorlalţi mem ţilor. In ciocnirile directe cu insur
Prinţul Norodom Sianuk, şeful guvernul cambodgian l-a informat pe Republica Dominicană se află deja blica Dominicană. Îndărătul motivu raş mort". In nici o parte a oraşului bri ai misiunii, că nu renunţă la re genţii, care au avut loc sporadic, au
stalului cambodgian, a rostit luni însărcinatul cu afaceri al S.U.A. la 9.500 de militari americani care au lui original invocat — că acţiunea ar nu există curent electric, iar circu vendicările lor privind reîntoarcerea fost omorîţi trei soldaţi americani, iar
după-amiază o cuvîntare radiodifu Pnom Penh despre hotărîrea sa de fost trimişi anterior, potrivit afirma servi pentru protejarea vieţilor cetă laţia este practic paralizată. Singu lui Juan Bosch si restabilirea regi numeroşi alţii au fost răniţi.
zată în care a anunţat că la 3 mai,, a rupe relaţiile diplomatice cu Sta ţiilor preşedintelui, „pentru a salva ţenilor americani — apar cu tot mai rele vehicule care circulă sînt maşi
Cambodgia a rupt relaţiile diplomati vieţile cetăţenilor noştri şi vieţile tu multă putere interese politice care nile militare şi cele care transportă
ce cu Statele Unite. Sin! menţinute, tele Unite s» a remis ambasadei ame turor oamenilor". pun din nou politica Washingtonului medicamente. Numărul morţilor se
însă, relaţiile consulare, astfel incit ricane o notă in acest sens. Comentatorii de presă apreciază că intr-o lumină stranie". cifrează la peste 1.000, iar al răniţi ţările latino-americane condamnă
accaslă declaraţie, prin care preşedin Ziarul londonez „Times" este de
tele justifică intervenţia armată în părere că Washingtonul „a acţionat lor depăşeşte cîte'a mii. După cum
informează agenţiile de presă, în ciu
Sesiunea anuală a Consiliului Republica Dominicană, constituie o mai întii şi abia după aceea a con da apelurilor lansate insurgenţilor de intervenţia militară a S.U.A.
recunoaştere a amestecului direct al
sultat Organizaţia Statelor America
SU.A. în Ireburile interne ale aces ne, ceea ce, natural, a provocat pro a depune armele, Insurgenţii evaluaţi
ministerial al pactului militar tei tari. teste". la circa 18.000 de oameni insistă asu în Republica Dominicană
Ziarul francez „La Nation", în edi
„Trăim intr-adevăr intr-o perioadă
torialul intitulat „Unde merge Ame a imperialismului canonierelor — pra cererii lor de a se reîntoarce GEORGETOWN 3 (Agerpres). — prezentând toate partidele si grupă
al Asiei de sud-est rica?", scrie: „Intervenţia puşcaşi scrie ziarul finlandez „Supmen So- fostul preşedinte dominican. Juan Partidul progresist al poporului din rile politice apreciază debarcarea in
lor marini americani la Santo Domin-
siali-democratti" — dacă o mare pu
go a creat o criză care este departe tere poale interveni nestinjenilă in Bosch, pentru a-si continua mandatul Guyana Britanică a organizat o de fanteriei marine americane în Repu
drept un act a-
monstraţie in fata clădirii Consulatu
blica Dominicană
LONDRA 3 (Agerpres). — anlicolonială, negînd faptul că însăşi de a se calma. In felul acesta se re afacerile interne ale unei ţări mici... său constitutional. lui S.U.A. din Georgetown în semn gresiv.
Luni dimineaţa s-a deschis la Whi existenta S.E.A.T.O. se datoreste ten vine la problema pusă de prezenta Reputaţia internaţională a Statelor Pe de altă parte, se anunţă că mi de protest împotriva intervenţiei mi Partidele politice, organele de pre
tehall — clădirea Ministerului Aface dinţei de perpetuare a influentei occi americană în Vietnamul de sud : tre- Unile a suferit o serioasă lovitură". siunea Organizaţiei statelor america- litare americane în Republica Domi să. diferite organizaţii din Peru pu
rilor Externe din Londra — cea de-a dentale şi a controlului acesteia în nicană. blică declaraţii în care condamnă in
10-a sesiune anuală a Consiliului mi Asia de sud-est. El a căutat să jus După demonstraţie a urmat un mi tervenţia S.U.A. împotriva Republicii
nisterial al pactului militar al Asiei tifice menţinerea de către Marca Bri- ting, unde s-a dat citire declaraţiei Dominicane.
de sud-est. La lucrările sesiunii par lanie în această parte a lumii a „unui Partidului progresist al poporului, în
ticipă numai cinci din cei opt minislri număr mai mare de soldaţi britanici care so cere guvernului S.U.A. să-şi
de externe ai ţărilor membre ale decîl oricare altă putere occidentală, retragă trupele din Republica Domi BUENOS A1RES 3 (Agerpres). —
S.E.A.T.O. După cum se Stic, seereia- mai mult chiar decit în timpul stă- nicană şi să recunoască poporului Re Grupurile socialist şi democrat-cres-
rul de stal al S.U.A.. Dean Rusk, si-a pinirii coloniale", prin aceea că vrea publicii Dominicane dreptul la auto lin din Camera Deputaţilor a Parla
contramandat plecarea la Londra, da să ajute „eforturile O.N.U. de a res determinare in conformitate cu Carta mentului argentinian au cerut con
torită evoluţiei situaţiei din Republi tabili pacea în Asia de sud-est". O.N.U. vocarea unei şedinţe speciale luni
ca Dominicană, şi este reprezentat George Ball, care a consacrat în COREEA DE SUD. pentru a lua în discuţie proiectele de
★
de George Ball, subsecretar de stat. treaga sa cuvîntare problemei Viet — La Seul, capila- LIMA 3 (Agerpres). — rezoluţii prezentate în cameră în le
In ce priveşte Franţa, hotărirca ei de namului. a arătat că deşi S.U.A. ar la Coreei de sud, Senatul si Camera Deputaţilor ale
a trimite doar un observator la se „accepta cu satisfacţie" o soluţie paş au avut loc puter Congresului Naţional al Perului au gătură cu „intervenţia militară a gu
siunea de la Londra, a suscitat multe nică a conflictului din Vietnam, ele nice demonstraţii condamnat imixtiunea armată a S.U.A. vernului Statelor Unite împotriva Re-
publicii Dominicane". Cu acest prilej,
comentarii. Filipinele sînt reprezenta vor continua să întreprindă atacuri studenţeşti ca pro in Republica Dominicană. Ele au ce cele două grupuri parlamentare ar*
te de ministrul adjunct de externe. aeriene „limitate si controlate" îm test împotriva tra rut prin intermediul Ministerului pe- gentiniene au subliniat că acţiunea
Principalele probleme care figu potriva R.D. Vietnam. tativelor japono- ruvian al Afacerilor Externe evacua
rează pe ordinea de zi a actualei se In şedinţa de după-amiază a luat sud-coreene. Au rea infanteriei marine americane din întreprinsă de Statele Unile este o
siuni sîn t: războiul din Vietnam, în cuvîntul Achille Clarac, observator fost operate nu această tară. ofensă la adresa tuturor naţiunilor
latino-americane, ceea ce impune dis
cordarea existentă în relaţiile Mala- din pareta Franţei la lucrările sesiu meroase arestări în Membri ai Congresului Naţional re cutarea urgentă a problemei.
yeziei cu Indonezia si conflictul de nii, care a arătat că Franţa „continuă cursul manifesta
frontieră indo-pakistanez. Sesiunea a să dorească o reglementare paşnică, ţiilor.
fost deschisă do primul ministru bri pe calea tratativelor, a problemei In loto: Poliţişti
tanic, Harold Wilson, care a vorbit Vietnamului pe baza acordurilor de incercind să repri
despre principalele orientări ale po la Geneva din 1954 si 1962". Michael me o demonstraţie De pretutindeni
liticii acestei organizaţii în Asia de Slewart, care a prezidat şedinţa de antiguvernamenta
sud-est. In cuvlntarea sa, Wilson a după-amiază, raanifestîndu-şi regretul lă a studenţilor din
arătat că Consiliul S.E.A.T.O. se în fată de hotărîrea Franţei de a trimite Seul.
truneşte într-un moment în care pro la sesiune numai un observator, şi-a
blemele privind regiunea Asiei de exprimat speranţa că anul viitor ea 4 EMISIUNE DE TELEVIZIUNE grav rănite, Irebuind să fie inter
sud-est sînt mai ascuţite ca orieînd. va avea o participare efectivă. In nate în spital. Localul primăriei a
El a reafirmat sprijinul Angliei iată legătură cu aceasta, agenţia Reuter PRIN TROPOSFERA. fost transformat într-un post sani
de politica S.U.A. în Asia de sud- subliniază că Franţa boicotează se In Uniunea Sovietică a fost e- tar provizoriu pentru îngrijirea ce
est. Primul ministru britanic a încer fectuată o experienţă de transmi lor circa 500 de persoane leşinate
cat să demonstreze că Anglia duce siunea pentru a sublinia dezacordul tere de Ia Moscova la Petrozavodsk şi rănite. A fost necesară interven
In această parte a lumii o politică său cu politica S.UA. în Vietnam. (900 km) a unei emisiuni de televi ţia poliţiei călare pentru a restabili
ziune prin troposferă. A fost folo ordinea.
sit efectul difuzării undelor ultra
scurte la distanţe mari prin tropo 4 UN NOU MATERIAL
Conferinţa naţională sferă : în acest caz undele nu ur PLASTIC.
S,cutie ş tiu a şefilor de triburi o linie ascendentă cu o oarecare Familia materialelor plastice N I
mează linia vizibilităţii directe, ci
a
înclinaţie şi se reflectă de păturile
din Yemen atmosferei Ia înălţimea de 12-15 km. sporit in ultima vreme cu un nouv
material plastic, denumit poliamidă
Lungimea unui sector de retrans
CAIRO. — Intr-un comunicat mili brii Partidului Muncii, partizanii u- datora unor disensiuni tribale. Au Armate Japoneze. Potrivit noului misie este din această cauză dc 270 alcalicâ Apa. Este vorba de o polia
tar dat publicităţii duminică de către neţ independente imediate, şi cei ai (ost efectuate arestări. plan militar, în perioada 1967—1971, SANAA 3 (Agerpres). — km şi nu de 30-60 km ca de obicei. midă cu un mare număr de mole
oficiul din Cairo al Frontului Natio Partidului Mauritian, adepţi ai su numărul diviziilor de infanterie va La 2 mai a început în localitatea ye- Au fost folosite emiţătoare pu cule, obţinută prin polimerizarea
bruscă a caprolaclamei. Această so
nal de Eliberare din Aden, se spune bordonării fată de Anglia. In capi NEW YORK. — Secretarul gene creste de la 13 la 15, iar o divizie menilă Khamer. situată la 30 km nord ternice, antene speciale direcţio luţie a fost găsită de un colectiv
că în ultimele zile au avut Ioc noi tala insulelor. Port Louis, persoa ral al O.N.U,, U Thant, a sosit du va fi formată din 9.000 de persoane de Sanaa, Conferinţa naţională a şe nale şl receptoare de mare sensi de cercetători ai Institutului de chi
ciocniri între trupele britanice şi nele care au manifestat n-au putut minică seara la New York. înapoin- în loc de 7.000. filor de triburi din Yemen. In cadrul bilitate. Calitatea emisiunii a fost mie macromolcculară al Academici
patrioţii din Federaţia Arabiei de fi împrăştiate decit prin Intervenţia du-se de la Geneva, unde urma să şedinţei de deschidere a conferinţei bună. Aceasta permite să se spere cehoslovace de ştiinţe. Noua polia
sud. Una dintre ciocniri a avut loc politiei, care a operat numeroase mai rămină llmp de trei zile. La a luat cuvîntul primul ministru al că retransmiterea programelor de midă îşi găseşte aplicaţii în indus
in regiunea Daleh, unde patrioţii arestări. sosirea sa pe aeroportul internaţio OTTAWA. — Ministrul de exter Republicii Arabe Yemen, Ahmed Mo- televiziune prin troposferă va fi tria constructoare de maşini, pre
au organizat un atac împotriva unui nal „John Kennedy" din New York, ne al Canadei, Paul Martin, a ple hamed Noaman. Eî a declarat că gu folosită in regiuni greu accesibile. cum şi în producţia de diferite pie
post britanic. Se desfăşoară, de ase PEKIN. — Delegaţia guvernamen U Thant a declarat ziariştilor că în cai intr-un turneu de zece zile in Undele vor putea trece chiar peste se şi accesorii în diverse ramuri
menea, lupte în regiunea Aden el tală a Ghanci, condusă de Kojo treruperea vizitei sale în Europa a Europa, unde va vizita Elveţia, Ci vernul yemenit este gata să ducă tra munţi înalţi fără a mal fi nevoie industriale.
Soghra. Comunicatul menţionează iosl determinată de situaţia care s-a prul, Franţa $i Marea Britanic. în tative In vederea restabilirii păcii de turnuri de retransmisie.
Uotsio, ministrul afacerilor externe, trevederile lui Paul Martin se vor
că au fost provocate forţelor brita şi-a încheiat vizita in R.P. Chineză, creat in Republica Dominicană şi referi, menţionează agenţiile de în Yemen. Trecînd în revistă lupta ♦ DESCOPERIRI 4 UN TORT DE 1.300 KG.
de necesitatea de a participa Ia reu
nice pierderi în oameni $i material plecind spre patrie. La aeroport, de niunea Consiliului de Securitate al presă, la situaţia din Vietnam, la poporului yemenil impotriva tiraniei, ARHEOLOGICE IN SIRIA.
de război. legaţia a fost condusă de Ciu En-lal, O.N.U., pentru a dezbate această probleme legate de activitatea primul ministru a relevat succesele Cofetarii din oraşul Rio dc Ja
premierul Consiliului de Stat al R.P. O.N.U. pentru menţinerea păcii, la obţinute de ţara sa de la revoluţie. Un grup de arheologi francezi neiro au pregătit pentru jubileul
Chineze, şi de alţi conducători de problemă. U Thant a subliniat că proiectatele forţe nucleare ale care fac cercetări în Siria au des de 400 de ani al oraşului lor un
DAKAR. — La Dakar au avut loc stat. „revine Consiliului de Securitate o N.A.T.O. şi Ia probleme ale Coin- coperit în Palatul Mari obiecte vechi tort înalt de 45 metri şi cintărlnd
lucrările Consiliului naţional al responsabilitate de prim ordin în monweallh-ulul. de 14-15 secole. Printre acestea se 1.300 kg.
Partidului progresist din Senegal — BONN. — Karl Raute, deputat menţinerea păcii şl securităţii", ex- aflau înlr-un vas bijuterii şi statu Fiecare din cel 24.000 de invitaţi
partid de guvernămînl. Habib Thiam, social-democrat in Landtagul landu primindu-şi totodată încrederea că Evoluţia economică ete din argint şi fildeş, un grifon a primit cite o felie din accsl tort,
secretar de stat însărcinat cu pro lui Hessen, a adresat guvernului „acesta va contribui la reglementa MOGADISCIO. — La ultima reu de aur şi o inscripţie în piatră. In considerat cel mai mare din lume.
blemele planificării şl dezvoltării, acestui land, cererea de a efectua o rea paşnică" a problemei. niune a comisiei mixte militare for a ţărilor Pieţei comune inscripţie se arată că aceste obiec 4 72 DE ORE IN BALANSOAR.
a prezentat, cu acest prilej, proiec anchetă in legătură cu adunarea la mate din reprezentanţi al Somaliei te sînt un dar oferit de regele re
tul celui de-al doilea plan de dez care a luat fiinţă „Partidul national WASHINGTON. — Averell Har- şl Eliopiel, s-a hotăril lărgirea coo galului Ur, regelui regalului Mari In oraşul Sarancha din S.U.A. a
voltare al economiei pe perioada democrat* şl a cerut urmărirea pe riman, fost subsecretar de stal şi perării dintre cele două părţi pen BRUXELLES 3 (Agerpres). — din Mcsannipadda. avut loc recent un concurs neobiş
1965—1969, în valoare de 120 mi cale judiciară a profesorului von in prezent ambasador special al pre tru a se evita orice conflict de fron La Bruxelles au fost dale publici Pînă în prezent au fost explorate nuit — cine se leagănă mai mult
liarde franci. El a subliniat dificul şedintelui Lyndon Johnson, se aîlă tieră, a anunţat la 3 mai postul dc 30 de camere ale Palatului Mari, într-un fotoliu-balansoar ? Concursul
Bormann. Organizaţia Partidului so ştii cifrele privind evoluţia econo
tăţile de ordin intern şl extern care cial-democrat din oraşul Friedberg, intr-un turneu în mai multe ţări la- radio Mogadiscio. După cum se .ştie, mică a ţărilor Pieţei comune în pe urmind ca arheologii să-şi continue a fost cîştigat de Hasel Wiler. in
stau în fata Senegalului în îndepli unde a avut loc adunarea, protes llno-americane, pentru a explica ac la frontiera dintre cele două ţâri, rioada t septembrie I9G4 — 1 fe cercetările. Au fost găsite 300 de vîrstă de 70 de ani, care a rezis
nirea noului plan. ţiunile Statelor Unite în Republica in urmă cu două luni, s-au produs tibiile cu inscripţii şi acum ele sin! tat timp de 72 ore în şir.
tează împotriva „ruşinoaselor cuvin incidente. bruarie 1965. Prima constatare pe descifrate în Franţa,
Dominicană. Harriman a vizitat Co care o face raporlul este că, dezvol
te de ordine fasciste" ale Iui Bor lumbia şi în prezent se află in ca 4 O NOUA INSTALAJIE
DJAKARTA. — Guvernul indone mann. şi pune întrebarea: „Cit timp pitala peruviană, Lima. El va vizi tarea economică a celor sase ţâri ♦ INCIDENT CU PRILEJUL MINIERA.
zian a luat sub controlul său una din ta, de asemenea, Brazilia, Argentina BONN. — Peste 50 de intelectuali membre ale CE.E. a înregistrat, cu
cele mai mari firme farmaceutice i se va mai acorda acestui fascist şl Chile. vest-germani au adresat guvernului, excepţia R.F.G., o accentuată scăde UNEI RECEPJII FESTIVE. La Uzina de utilaj minier din
din tară — „Naspro" — care a apar posibilitatea de a olrăvi tineretul partidelor politice, sindicatelor şi re. In toate ramurile Industriale co După cum relatează agenţia Reu Dnepropetrovsk a fost produsă o
ţinut capitalului australian. De la nostru cu ideile sale naziste ?". altor foruri din R.F.G. petiţii, cerînd menzile s-au situai sub nivelul nor ter, aproape 200.000 de persoane instalaţie de mare randament pen
această dată, compania va fl condu TOKIO. — Ziarul „Yomiurl" reia luarea unor măsuri pentru interzice mal, datorită reducerii cererii de pe s-au adunat în fa|a primăriei ora tru înnobilarea minereurilor dc
să de Ministerul Sănătăţii din In iează, referindu-se la conţinutul ce rea revistei neofasciste „Deutsche piaţa internă. In această perioadă sto şului Liverpool cu prilejul recep metale rare.
donezia. LEOPOLDVILLE. — In cartierele lui de-al treilea plan de înzestrare National und Soldalen Zeitung". curile de mărfuri au crescut, ele ne- ţiei festive pentru echipa F.C. Li Maşina, destinată pentru spăla
africane ale Leopoldville-ulul au a forţelor armate ale Japoniei, că Semnatarii petiţiilor protestează îm putînd fi desfăcute nici In străinătate,
explodat sîmbătă noaptea mai multe în următorii cinci ani, industria ja potriva propaqandei fasciste şi anti pe măsura aşteptărilor. verpool, care a cîştigat cupa de rea masei de minereu şl separarea
PORT LOUIS. — Sîmbătă, în mai bombe, provocînd moartea a trei poneză va începe producţia de serie semite pe care accaslă revistă o fotbal a Angliei. Cînd autobuzul cu sterilului, are o lungime de 11 m.
mulle localităţi din insula Mauriciu. persoane şi rănirea a peste 20. Ob a rachetelor „aer-aer*. Ele vor în răspindcşle. Printre semnatari se Raportul precizează că preturile au echipa şi-a făcut apariţia, masele şi o înălţime de 4,5 m. Ea este e-
de oameni au spart cordoanele de chipată cu aparate pentru reglarea
protectorat britanic, s-au înregis servatori din capitala congoleză locui rachetele americane cu care află scriitori, oameni de cultură, crescut, în special în R F.G., şl apre siguranţă stabilite de poliţie. Cu proceselor; in decurs de 1 oră poa
trat incidente violente între mem- consideră că aceste incidente s-ar sînt înzestrate în prezent forţele oameni de ştiinţa şi artişti. ciază că ele vor continua curba as
acest prilej, 40 de persoane au fost te prelucra peste 500 t de minereu.
cendentă.
Redadla st adm inistraţia ziarului« sir, Dr, Petru Groza o iţ 2& telefon 1588, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plătită In oomerar conform aprobării D irecţiei Generale P .I.l*J l ni 263 J28 din 6 oolem bile 1949 Tiparul: Inheprlndarea Poligrafică Hunedoara Dev«
40.065