Page 80 - 1965-05
P. 80
P a g j J ) Drumul socialismului NR. 3235
h a h w e Q importantă aniversare
Se împlinesc doi ani de cînd, la firesc, deci, să asistăm astăzi in a- tării ceea ce, în condiţiile actuale,
05 mal 1963, s-a încheiat la Addis ceste tăr.i la un proces de căutare ar duce la transformarea ei înlr-o
Abeba, capitala Etiopiei, prima con a unor căi de dezvoltare, de creare nouă Africă de sud. In Angola, Mo-
ferinţă a şefilor da »late şt guver a unei industrii naţionale, de re»- zambic, Guineea portugheză popu
ne ai ţărilor Africii. Participanţii au tringere a influentei monopolurilor laţia africană duce o luptă cura
hotărît atunci — pentru a sublinia străine. joasă cu arma in mină pentru li
Importanta acestei reuniuni ca un Progresînd pe calea consolidării chidarea asupririi coloniale exerci
moment de o deosebită însemnătate Independentei, clştigolă prin grea tate de guvernul fascist al Portuga
Marele marş al păcii Turneul Teatrului de Comedie la Paris să sărbătorească 25 mai ca Zi a eli dentă nu poale uita, totuşi, că pe liei salazariste.
luptă şi multe jertfe, Africa indepen
in istoria şi viaţa continentului —
Cramponîndu-se cu fincăpătinare
berării Africii. păminlul acestui continent există de ultimele vestigii ale vechii do
popoare care se află încă sub do
Popoarele africane aniversează a- minaţie colonială şi rasistă. minaţii coloniale — plaga cea mai
ruşinoasă a secolului nostru — ma-,
ceastă zi sub semnul luptei comu
Maraton - Atena Cuvinte elogioase ne pentru lichidarea rămăşiţelor co lături de ca to(i oamenii cinstiţi de rile monopoluri, exponente ale im
Opinia publică africană — şi a-
să-şi
perialismului,
se străduiesc
lonialismului şi împotriva încercă
la adresa artiştilor români rilor néocolonialiste de a împiedica menţină poziţiile în aceste teritorii,
recurgind la cele mai diverse mij
ATENA 24. Corespondenlul Agec- coloanei se afla la 20 km. depărtare. eliberarea şi independenta deplină loace. Experienţa a arătat însă că
a întregului continent.
ptes, C. Alexandroaie, transmite : Trecînd pe lingă închisoarea Averof, P A R IS 24 Corespondentul A - care denotă^ o viziune foarte co nici armatele, nici bombardamente
Presa greacă califică marele marş al unde sînt întemniţaţi deţinuţi poli gerpres, Alexandru Gheorghiu lorată şi foarte umoristică a sim Istoria şi geografia Africii au cu le, nici arestările în masă, sau asa
păcii Maraton-Atena, la care au luat tici. sute de mii de oameni au scan transm ite: bolurilor. Adaug că este pentru noscut în ultimii ani o vertiginoa sinarea fruntaşilor luptei de elibe
parte circa o jumătate dc milion de dat lozinca „libertăţi democratice“. După succesele obţinute cu pie prima dată, cind ne este dat să să transformare. Cu numai un de rare, nu pot opri avîntul crescind
ceniu în urmă, teritoriul african, a-
oameni ca impunător şi entuziast. Marşul partizanilor păcii din Grecia a sele „Rinocerii** şi „Umbra", Tea pătrundem fără nici un efort In cest pămînt al suferinţelor şi opri al luptei popoarelor pentru cuceri
Participanţii au păstrat o disciplină ad luat siîrşit după 15 ore printr-un mi trul de Comedie din Bucureşti tr-un teatru de feerie, să pătrun rea adevăratei lor independente.
mirabilă de-a lungul celor 42 km. ting care a avut loc în parcul Areos prezintă luni şi marţi ultimele dem fără ostentaţie intr-o lume mării, al lipse» de drepturi, repre Ambiţiilor şi manevrelor vechilor
La ora 6 dimineaţa, coloana parti din capitală. Mitingul a fost deschis două spectacole la Teatrul Naţiu a visului Este sigur că aceşti mari zenta încă o rezervă însemnată a şi noilor colonialişti, Africa inde
zanilor păcii din Grecia, căreia i s-au de fetita Melina Batelli, care a re nilor, cu piesa „Troylus şi Cres- prieteni ai visului şi ai povestirii, imperialismului. De alunei continen pendentă Je opune unitatea şi con
tul, cuprinzînd peste 20 la sută din
alăturat şi delegaţii din alte ţări ale citat poezia „Hiroşima“ a lui Nazim sida“ de Shalcespeare. aceşti mari imaginativi, plini de suprafaţa pămîntului şi populat de solidarea forţelor sale progresiste,
lumii, s-a pus în mişcare. „Vietnam, Hikmet. Presa franceză continuă să pu ironie şi dc farmec, care sini iar dovada cca mai bună în acest,
Republica Dominicană, Cipru", „De In moţiunea adoptată cu acest pri blice articole in legătură cu românii, se pricep mai bine ca un sfert de miliard de locuitori a sens, o constituie însăşi crearea, n-
zarmare, zone denuclearizale", „Nu lej se arată: „Pacea lumii se allă spectacolele prezentate de artiştii oricine să materializeze, dar în păşit pe drumul unor importante cum do» ani, a Organizaţiei Uni
schimbări. Unul după altul, noi $i
F.N.M.", „Americani afara din Viet în primejdie. Trebuie stins focarul de români la teatrul Sarah Bernard, modul cel mai aerian, ricoşeurîle noi teritorii şi-au dobindit liberta tăţii Africane. Aceasta şi-a propus,
nam“, „Pacea va triumfa“. Acestea război din Vietnam. Facem apel la „L'Humanite", intr-o cronică pu fantasticului pe suprafaţa reală". tea, familia statelor africane inde după cum se ştie, să acţioneze cu
,rAm regăsit frumosul chip al
erau principalele lozinci ale marşului, întreaga lume să lupte pentru a bara blicată luni despre piesa „U m Sandei Toma sub o coroană prin pendente numărind astăzi 38 de hotărîre în lupta împotriva colonia
bra" a lui E. .Şvarţ, scrie, prin
scrise pe cele 1.000 de pancarte. In calea războiului înainte de a fi prea tre altele: „Regizorul român Da- ciară. Am admirat fizicul spi ţări. lismului vechi şi nou, pentru lichi
colonialismului,
darea rămăşiţelor
citeva localităţi de pe traseu, unde lirziu. Sinlem solidari cu fraţii noş vid Esrig dă acestui spectacol o ritual. privirea ageră şi veselia Cucerirea independentei politice pentru lichidarea bazelor militare
In timpul războiului au fost împuş tri ciprioţi în lupta lor pentru inde articulaţie coregrafică şi compu contagioasă a Vasilicăi Tastaman, a constituit punctul de pornire pen străine şi transformarea continen
tru viitoare eforturi în vederea u-
subreta care începe ca Toinette,
ne un fel de comedie-balet fără
caţi sau spinzurati de nazişti sule pendentă neîngrădită, demilitarizare muzică, ale cărei mecanisme sînt continuă ca Lisctte (două subrete nor profunde prefaceri în viata e- pretutindeni — se pronunţă cu ho- tului într-o zona a păcii, lipsită dc
de luptători ai rezistentei, au fost şi autodeterminare. Respingem presi- unse de o fantezie susfinutd. fără din comediile lui Molieie N.ll.) conomică, politică şi socială a aces tărîre pentru lichidarea odiosului arma nucleară.
Cu prilejul acestei iile, popoare
organizate mitinguri de masă. sîunile NATO. Ne pronunţăm împo a ascunde insă nici un moment şi excelează ca îndrăgostită. tor tinere state. Deşi unul din con sistem al apartheidului practicat în le iubitoare de pace din întreaga
Republica Sud-Airieană, de guvernul
La întoarcerea în Atena conduce triva războiului şi fascismului, con morala povestirii „Umbra" depă M-am delectat la fel ca toată lu tinentele cele mai bogate. Africa a rasist al lui Verwoerd care intr-un lume, printre care şi poporul român,
trăit secole de-a rîndul in cea mai
rea coloanei a fost preluată dc sute tra F.N.M. şi a bazelor militare şi şeşte peripeţiile şi devine un imn mea. cu figurile de necrezut de cumplită sărăcie. Moştenirea lăsată fel sau în altul încearcă să-şi extin reafirmindu-şi solidaritatea cu lupta
manej burlesc al lui Marin Mo
închinat demnităţii umane per
de mame cu copii în braţe sau în lan* sprijinim dezarmarea şi formarea dc sonificată dc un savant rarii, care joacă rolul bătrinului de odiosul regim colonialist, care dă tentaculele şi asupra teritoriilor a- popoarelor africane, îşi exprimă con
douri. Jn timp ce primele rindurt ale zone denuclearizate în Balcani şi Me- „Ca şi în „Rinocerii", artiştii ministru de finanţe, experimen de-a lungul timpului a înrobit po propiate, Africa de sud-vest, Bechua- vingerea că, intr-un viitor apropiat.^
coloanei intrau in capitală, sfirşitul dilerană". români au oferit publicului, o fru tat. dărimat, scos din circulaţie, poarele africane, este prea mare naland, Swaziland, Basutoland. Ea Africa va fi pe deplin eliberată şi le
moasă demonstraţie de teatru in incapabil de a se sluji de m em pentru a putea fi înlăturată intr-o se pronunţă, de asemenea, pentru o urează locuitorilor Africii succese
teligent şi poetic, realist in fe brele sale proprii şi care iu orice perioadă scurtă. Este de ajuns să rezolvare africană a situaţie» din
lul său. La fel ca Radu Bcligan împrejurare cere celor doi lachei spunem că întregului continent a- Rhodesia de sud, unde guvernul in construirea unei vieţi noi.
in piesa lui lonescu, lurie Darie, ai săi să-i imprime corpului său frican îi revine numai 1 la sută din minoritar al lui Smith intenţionează IVAN LUNGU
Santo Domingo: in piesa lui $uarţ, se dovedeşte atitudinile pe care i le cer coman producţia industrială mondială. Esle să declare unilateral Independenta
un comedian cu sensibilitate. San
damentele funcţiunii sale. Ideea
da Toma (prinţesa), reuşeşte aici este foarte comică". Cronicarul
o nouă compoziţie“. arată in concluzii că in ansam Bolivia ♦ Situaţia se agravează
Armistiţiul a fost prelungit sa printre altele : „Am asistat la blu această piesă „reprezintă tea De
„Le Fiqaro" scrie în cronica
cuvintu-
trul in toată puterea
bo
o reprezentaţie pitorească,
asupra centrului minier Kami, situat
gată în imagini, plină de mişcare, lui". LA PAZ 24 (Agerpres). — clarat că trupele au preluat controlul
Junta militară boliviana a ordonat
SANTO DOMINGO 24 (Agerpres). preşedinte. In cealaltă tabără, a for duminică armatei să ocupe minele na Sn apropiere dc Oruro si „acţiunea pretutindeni
Armistiţiul încheiat vineri in Re ţelor conslitutionalisle, colonelul Ca- ţionalizate de cositor, unde minerii se armată" continuă în întreaga regiune
publica Dominicană, pentru o perioa amano a declarat , că nu va accepta află în grevă in semn de protest îm minieră Oruro.
dă iniţială de 24 de ore. a fost pre decît o soluţie bazată pe constitu potriva expulzării din ţară a liderului Printr-un decret guvernamental, ♦ PRIMELE TRANSPLANTĂRI
lungit pe un termen nedefinit. Agen ţia din anul 1963. sindical Juan Lechín, fost vicepre toate centrele miniere ale ţări» au fost
ţia Assoriated Press menţionează că. Duminică, reprezentanţii militari ai Franz Jonas a fost ales şedinte al tării. Această hotărîre a fost declarate zone militare şi locuitori» DE RINICHI IN UNIUNEA
în prezent, au loc convorbiri pentru Braziliei, Hondurasului, S.U.A., Re luată după o şedinţă extraordinară dc lor au fost puşi sub jurisdicţia legilor SOVIETICA
a se ajunge la o reglementare paşni publicii Costa Rica şi Republicii Ni preşedinte al Austriei guvern convocată imediat după îna militare. Minerii din Quechisla au a-
că a conflictului dominican. Cores caragua au semnat, la Santo Domin- poierea în capitală a preşedintelui runcat in aer un pod de cale ferată, Profesorul B. P. Petrovsld de
pondenţii occidentali din Santo Do- go, un acord privind crearea forţei bolivian. Rene Barrientos, care a scă ceea ce a dus la întreruperea trafi la Institutul de chirurgie clinica
jningo relatează, astfel, că sc încear interamericane din Republica Domi VIENA 24 (Agerpres). — Noul preşedinte al Republicii Au pat unei încercări de atentat pe şo cului feroviar între Bolivia şi Argen
că crearea unui guvern de coaliţie, nicană, la care contribuie cele cinci Duminică au avut loc în Austria striece, Franz Jonas, s-a născut la seaua din apropierea oraşului Cocha tina. Şi experimentală din Moscova ..
care ar avea in frunte pe Antonio state. Acordul a fost încheiat la pu- alegeri pentru desemnarea preşedin 4 octombrie 1899 la Viena. După ce bamba. După cum transmit agenţiile In întreaga tară continuă greva ge realizat cu succes primele trans
plantări de rinichi realizate iu
Guzman, ministru al agriculturii în lin limp după sosirea primilor mili telui statului. Nici de data aceasta a terminat şcoala elementară, el şi-.i occidenlale de presă, trupele bolivie- nerală (a care participă minerii şi Uniunea Sovietică.
guvernul fostului preşedinte Juan tari brazilieni din contingentul de tradiţia de a f» ales un candidat so însuşit meseria de tipograf. După pri ne au trecut imediat la acţiune, dar muncitorii din induslric. S-a anunţat
Bosch. Cu toate acestea, conducăto 1.300 de oameni pus la dispoziţie de cialist în funcţia dc preşedinte nu a mul război mondial, el a activat în întîmpină împotrivirea armată a mi că duminică au fost arestate 40 de Pentru a anihila reacţia orga-
rul actualei junte inilitaro-civile, ge Brazilia pentru aceste forte. Cu toate fost infirmată. Candidatul Partidului rîndurilc Partidului socialist şi in nerilor, Postul de radio din Quechis- persoane, iar alţi 17 conducători sin nismnlui, care încearcă să eli
neralul Imberl Barreras, şi-a afirmat, acestea, se consideră că principalele socialist, Franz Jonas, primarul Vie- sindicatul tipografilor. In 1951, Franz la, aflat în mîinile minerilor grevişti, dicali au fost expulzaţi în Paraguay. mine rinichiul străin, bolnavii ai.
într-o cuvinlarc televizată, intenţia forte străine din Republica Domini nei, a fost ales preşedinte al Repu Jonas a fost ales preşedintele Consi anunţă că în această regiune au loc Agenţia Associated Press relatează că fost supuşi unui tratament cu
de a rămînc la putere după soluţio cană vor continua să rămină unită blicii Austriece cu 2.324.747 iar ad liului municipal al Vienei, funcţie pe lupte intre trupele juntei şi mineri, „starea de nelinişte creşte în întreaga medicamente speciale Aceste pre
narea actualului conflict. ţile de intervenţie ale S.U.A. Esle versarul său, Alfons Gorbach, candi care a detinut-o fără întrerupere, pînă mai muţii dintre aceştia fiind ucişi. tară" şi consideră că in prezent „se parate farmaceutice micşorează
Agenţia France Presse subliniază pentru prima oară în istoria emisferei dat al Partidului populîsl, a obţinut desfăşoară un adevărat război civil insă considerabil numărul leuco-
Insă că în ciuda încrederii manifes occidentale cînd sînt create aseme 2.260.992 de voturi. Lupta electorală In prezent. Un reprezentant al guvernului a de- intre mineri şi trupele juntei". citelor din sînge, bolnavul deve
tată de Barreras, este îndoielnic că nea forte dc intervenţie înlr-un stat dintre cele două parLide a fost foar nind deosebit de sensibil la in
poporul dominican îl va accepta ca din această regiune. te disputată. fecţii. Pentru a-l proteja, el este
izolat într-o secţie unde nici mo
V I E N A c/ © car medicii nu intră înainte d
•ara a îmbrăca un costum special ste
rilizat.
înainte de operaţie, pacienţi
Sesiunea 99eelor şapte 66 in lor li s-a aplicat dc citeva ori a-
paratul numit „rinichiul artifi
cia l, care a extras din corp pro
lingă AELS cu sediul la Geneva, sau KSB*aziHa dusele toxice ale metabolismului
VIENA 24 (Agerpres). — hi primele două operaţii rea
Luni dimineaţa au început Ia Vie chiar de un grup de lucru ministerial Uzate, prof. B. P. Potrovski n
na lucrările sesiunii Consiliului mi al AELS. Wilson a declarat, de ase BRASILIA 24 (Agerpres). — transplantat rinichi donaţi d
nisterial al Asociaţiei Europene a Li menea, că nu există nici o posibilita Trupe braziliene au preluat con mamele bolnavilor.
berului Schimb, la care majoritatea te imediată de reducere sau de eli Au trecut citeva săplămîni d>
celor 7 ţări membre sînt reprezentate minare a suprataxei la import. El s-a trolul asupra tuturor şoselelor care cînd cei doi pacienţi an (ost sal
dc şefii de guvern, tn cadrul prime mulţumit să afirme că politica guver se Îndreaptă spre capitala tării, Bra vaţi de la o moarte sigură. Ei sr
lor şedinţe au fost examínale îndeo nului britanic ar urmări eliminarea silia. Politia a anunţat că au fost ope simt bine, rinichii transplantat
sebi planurile privitoare la o apropie suprataxei ..cit mai devreme posibil". rate numeroase arestări, ca urmare funcţionează normal ; tratamenlu
re între cele două organisme econo In ce priveşte declaraţiile lui Wil a descoperirii unui pretins complot menit să evite apariţia unor ui -
mice ale Europei occidenlale, precum son cu privire la suprataxă, ele au mări nedorite cauzate de incom
şi repercusiunile măsurii adoptate de provocat, după expresia agenţiei A- ce urmărea răsturnarea guvernului. patibilitatea ţesutului continuo,
Anglia de impunere a unei suprataxe ssociated Press, o „reaclie ascuţită" Majoritatea celor areslati sînt stu Prof. B. P. Pclrorski îşi e.\ .
la importul unei largi game de pro din partea celorlalţi membri ai AELS, denţi şi funcţionari civili. Generalul primă speranţa cit astfel dc ope
duse. Ministrul comerţului al Austriei, Fritz
Bock, a declarat că suprataxa a adus Nogueira Da Paz, comandantul mili raţii, deocamdată unicate, to f
Luînd cuvinlul, premierul britanic deveni în scurtă vreme obişnuite,
serioase prejudicii exporturilor ţării tar al regiunii Brasilia, a anunţai că
Wilson a propus, intre altele, organi sale, care au scăzul cu 14 la sută de armata a primit ordinul să ajute po in practica chirurgicală.
zarea unei reuniuni comune a miniş la instituirea ci. „Nu sintem satisfă litia ia menţinerea ordinei publice.
trilor ţărilor Pielei comune şi ale cuţi de declaraţia d-lui Wilson, a După cum relatează agenţia Reu ♦ RECORD DE ALTITUDINE
AELS, eventual la sfirşitul acestui spus el. Aceasta nu este suficient pen ter, membri ai politiei politice caută Don Piccard, fiul celebrului
an, adică după alegerile din Germa tru a-i linişti pe producătorii şi ex Sn prezent pe autorii unor manifeste, aeronaut Jean Piccard, a efcc
nia occidentală şi alegerile preziden- portatorii austrieci. Primul ministru Sn care se afirmă sprijinul fată de tnat duminică, pe aeroportul di.i
•r*'— rw» ■ liale din Franţa, cu scopul de a exa al Danemarcei, Jens Otto Krag, a cri fostul guvernator al statului Pernam California City, o -ascensiune m
mina posibilităţile ridicării unor ticat, de asemenea, suprataxa brita buco, Miguel Arraes, dispărut de un balon mic umplut cu aer calc
in cursul căreia a stabilit nu nou
„pun|i" între cele două organisme. In nică. miercurea trecută de la domiciliul record de altitudine, pentru a
aşteptarea unei asemenea reuniuni, O parte din primii miniştri care său, după ce s-a anunţat că autorită ceastă categorie, urcind piuă ! •
304 metri. Balonul era o sfera di:
Wilson a propus studierea „relaţiilor participă la sesiune urmează să pă ţile intenţionează să-I aresteze din
material plastic avind un dia
instituţionale" care ar putea fi stabi răsească Viena marţi, lăsind condu nou. Manifestele condamnă, de ase metru de 9 metri, de care era atir
INSULELE MAURITIUS. lite intre Piala comună şi AELS. A- cerea delegaţiilor unor miniştri. Pro menea, hotărirea guvernului brazilian nată mica nacelă a aeronautulu
Tn foto: Soldaţi din batalionul 2, Coldstream Guards. patrulind pe străzi, in timpul recentelor eveni- cest studiu ar urma să fie efectuat, punerile privitoare la relaţiile dintre de a trimite trupe penLru forţele in- Ascensiunea a durat 20 de m i
mente petrecute (n insulă. Dezordinile produse între partizanii diferitelor partide politice au condus la ares- nute şi 15 secunde. Don Pic.canl
tarea a aproximativ 100 de persoane, în special în sudul insulei. după părerea premierului britanic, de Piaţa comună şi AELS vor li remise teramericane de intervenţie în Re afirmind că a bătut, totodată, re
un comitet al ambasadorilor creat pe spre examinare unui grup de experţi. publica Dominicană. cordurile de durată şi de distanţe .
De la campionatele
BUDAPESTA. — O delegaţie de lernice nemulţumiri fa(â de repre economişti americani care întreprind restatii erau în legătură cu o seric 4-a sesiuni a Adunării Populare Su 1964, a ratificat decretele date de I
siunile poliţieneşti împotriva stu
europene specialişti din industria chimică din denţilor care au culminat cu ucide o călătorie de studii prin Europa. de lideri ai O.A.S. aflaţi in prezent preme a R.P.D. Coreene. Sesiunea Prezidiul Adunării Populare Supre-
R. P. Ungară a purtat tratative la
la închisoare, precum şi cu unii a-
După cum relatează agenţia Ta-
Viena în vederea stabilirii colabo rea unui student în cursul demon niuq, în timpul vizitei în Iugoslavia flaţi in Belgia. a adoptat in unanimitate o rezolu me între cea de-a 3-a $i a 4-a sesi
une, şi a aprobat bugetul de stat pe
ţie cu privire la îndeplinirea pla
de box rării intre cele două ţări fin dome straţiilor de sîmbătâ. economiştii americani vor purta con nului economiei naţionale pe anul anul 1965.
NICOSIA. — Duminică seara, în
niul industriei chimice. După cum
Secreta
LOS ANGELES. — O recepţie care
vorbiri cu reprezentanţii
anunţă agenţia MTI. G. ScKer, con regiunea Ambelicou au izbucnit noi riatului de stat pentru afacerile ex urn»a să aibă loc duminică în ora
BERLIN 24 (Agenpres). — ducătorul delegaţiei a declarat la incidente intre for(ele guvernamen terne. cu reprezentanţii Camerei e- şul Los Angelcs cu prilejul vizitei
Tinerii noştri reprezentanţi N. înapoierea in patrie că specialiştii tale din Cipru şi ciprioţii turci. Se conomice federale şi cu oamenii de preşedintelui Coreei de sud. Pak Ci-
Gîju (cocoş) şi C. Stanev (pană) au unguri au fost primiţi de vicecance relatează că for|ele guvernamentale afaceri din R.S.F. Iugoslavia. jan Hi, a fost contramandată din
obţinut victorii in reuniunea de de larul Austriei, Bruno Piltermann. De au cucerit o importantă poziţie pe cauza „condiţiilor interne existen
but din cadrul celei de a 16-a ediţii asemenea au avut loc tratative cu colinele strategice dintre localităţile PARIS. — Poliţia franceză anunţă te in Coreea de sud". Walter Co-
a campionatelor europene de box, conducătorii Combinatului de stat Lefka şi Ambelicou. Nu s-au înre că a reuşit să aresteze 12 persoa ombs, directorul executiv al Consi
care se desfăşoară pe ringul arenei pentru azot „Österreichische Stick- gistrat victime ne. Inclusiv 2 ofi(eri de poliţie, a- liului pentru problemele mondiale
„Seelenbinder'* din Berlin (R.D.G.) s'.off Werke", in cursul cărora s-a NEW YORK. — Duminică a sosit cuzaţi că ar fi făcut parle dintr-o din Los Angeles, a declarat că re
UHlizind cu pricepere alonja sa. Giju hotărit stabilirea unei colaborări în cepţia a fost anulată fnlrucit pre
l-a dominat copios pe olandezul Pas- domeniul producţiei de îngrăşăminte şedintele sud-corecan a refuzat
ke, obţinînd în unanimitate victoria arlificiale. medicamente şi materiale sa aibă o discuţie publică cu pri
la puncte. Foarte atractivă a fost sintetice. vire Ia politica dusă de guvernul
intilnirea dintre C. Stanev şi puter BERLIN. — La 23 mai a sosit la ţârii sale.
nicul pug:list italian Loi. In prima Berlin inlr-o vizită oficială Janos
repriză, Stanev a fost „contratu dar Pcter, ministrul afacerilor externe TOKIO. — Ministerul Afacerilor
apoi şi-a revenit puternic şi ata- al R. P. Ungare. Pe aeroport Janos Externe al Japoniei a anun|at că la
cînd în scrii a obţinut avantajul ne Peter şi persoanele carc-l însoţesc 25 mai va sosi in portul Sasebo
cesar victoriei. In turul următor Sta au fost safuta|i de Otto Winzer, submarinul atomic american „Sno-
nev se va inlilni cu polonezul Ben- prim-locţiitor al ministrului aface ok‘‘, care va rămîne aici limp de
dig. Giju va fi opus lui Poser, con rilor externe al R. D. Germane şi cinci zile.
siderat la ora aceasta cel mai în alte persoane oficiale. In legătură cu aceasta, organiza
formă boxer al echipei R. D Ger BOGOTA. — Situaţia din Coturn la New York, după o vizită de o secţie a O.A.S. (Organizaţia teroris ţiile locale de luptă împotriva in
mane. bia se menţine încordată în timp săplămînă în Mexic, ministrul afa tă armata secretă). Arestările au a- trării submarinelor atomice ameri
In cele două reuniuni care vor ce reprezentanţi ai cercurilor uni cerilor externe italian, Amintore vul loc săplămina trecută (n loca cane în porturile japoneze au înce
avea loc astăzi vor urca treptele put să facă pregătiri în vederea or
versitare încearcă să găsească o for Fanfani. El va avea întrevederi cu lităţile Nanies, Saint Mato, Rennes. FRANŢA. La Ivry (lingă Paris) in prezenţa a 2.000 de delegat» $j-a
ringului şi doi dintre reprezentanţii mulă de compromis pentru a împie secretarul de stat american Rusk. Brest şi Cherbourg. Cu ocazia ares ganizării unor demonstraţii de pro desfăşurat lucrările cel de-al 35-lea Congres al Confederaţiei Generale a
noştri. In reuniunea dc după-amiază, dica extinderea grevei studenţilor şi va fi, probabil, primit de pre tării acestora, au fost capturate re test. Muncii din Franţa (C.G.T.), care a coincis cu aniversarea a 70 de ani
V. Antoniu (semiuşoară) se va In- columbieni. Aceasta se datoreşte şedintele Johnson. volvere şi numeroase documente de la crearea acestei organizaţii (1895).
tilni cu Kaes (Luxemburg), iar J.
faptului că În rîndurile opiniei pu BELGRAD. — In capitala R. S. F. care ar putea duce la efectuarea u- PHENIAN. — La 24 mal s-au în IN POTO : Vedere generală a să Iii fn care au avut loc lucrările Con
Mihalik (uşoară) va primi replica blice columbiene se manifestă pu- Iugoslavia se află un grup de 52 de nor noi arestări. Se relatează ca a- cheiat la Phenian lucrările celei de-a gresului C.G.T.
cehoslotxicului Bradzil.
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr. Petru Grozo nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, Taxa plătită to numerar conform aprobării Diroc|iei G e n e r a le P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i Inlreprin derea poligrafică Hunedeaia-Devo. 40.065