Page 81 - 1965-05

Lucrările Conferinfei pe fără

a Uniunii arhifeefilor

Marti au continuat lucrările Conferinţei pe tară tovarăşii Ghcorghc Apostol, Constanta Crăciun, pre­
a Uniunii arhitecţilor. şedintele Comitetului de stal pentru cultură şi artă,
In continuarea discuţiilor asupra dărilor de scamă Manea Măncscu. şef dc seclic la CC. al P.M.R., Du-
au luat cuvînlul arhitecţii: Ion Bonndei, Alexandru milru Mosora, ministrul industriei construcţiilor, Şte­
Iotzu, Nicolac Scully, Aurel Pop, Horiu Maieu, fan Bălan, ministrul invălamintului.
Mihail Caffe. Dragoş Popoviti, Floria Hudiţă, Hara- Primit cu puternice aplauze, a luat dpoi cuvintul
lambie Cocheci. Ladisiau Adlcr, Nicolac Spâtaru. tovarăşul Glicorghe Apostol, membru al Biroului
Dan Bădic. Radu Laurian. Mircea Encscu, Ghcorghc Politic al C C. al PM.R., prim-viccprcşcdinle al Con­
Scbestyen, loan Boccanu. Nicolac Porumbescu, Paul siliului de Miniştri, care a dat citire salutului adre­
Bortnows:hi, ing. Alexandru Cişmigiu, Dorcl Defour, sat Conferinţei pc tară a Uniunii arhitecţilor dc că­
ANUL XVII nr. 3236 MIERCURI 26 MA) 1965 4 pa gini, 25 bani tre Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­
Mircea Dima, Oliviu Rusu. vicepreşedinte al Con­
mân, Consiliul de St.it şi Consiliul dc Miniştri.
siliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor, Guşii
In continuare, conferinţa a aprobat in unanimi­
Gustav, Alexandru Costinescu, Ascanio Damian şi
tate activitatea comitetului de conducere al Uniunii
t A Nicolac Bădescu, preşedintele Comitetului de stat arhitecţilor şi a comisiei dc cenzori.
I N T I M P I N I N D pentru construelii, arhitectură şi sistematizare. Lucrările conferinţei continuă. (Ager preş 1.
La lucrările şedinţei de după-amiază au luat parte

CONGRESUL PARTIDULUI Salutul adresat Conferinţei pe tară

a Uniunii arhitecţilor de către Comitetul Central

Două obiective-
i * 4 AII PUŢINE ORIE două succese al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat
şi Consiliul de Miniştri

Conducătorii auto de la coloana prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol
! Is AlI MULT METAIL l.R.T.A. Simeria si-au propus in între­
cerea socialislă ce o desfăşoară in
4
cinstea celui dc-al IV-lca Congres al
tribuţie originală la îmbogăţirea
P.M.R., două obiective importanţi' : Stimaţi tovarăşi, laţiei de la oraşe şi safe, vor pune temporane. ea va aduce o con­
şi in fata arhitecţilor şi urbaniş-
realizarea de economii la combusti­ Comitetul Central al Parlidului lilor sarcini complexe şi de marc culturii mondiale.
bili şi prelungirea duratei medii de Muncitoresc Român. Consiliul do răspundere, Diversitatea dc soluţii in pro­
® IN ÎNTRECERE CU TIMPUL toarelor industriale, s-ar putea la­ iuiicţionarc a autovehiculelor mire Stat şi Consiliul dc Miniştri trans­ îndeplinirea acestor sarcini im­ iectarea ansamblurilor arhitectura­
mit un salut călduros Conferinţei
muri lotul in trei cuvinte: introdu­ două reparaţii. pune arhitecţilor să ioloscas- le şi in realizarea clădirilor, justa
© CU GRIJA DE BUNI GOSPODARI cerea micii mecanizări. Pentru obţinerea unor realizări cit pe (ară a Uniunii arhitecţilor şi i că toată iniţiativa şi spiritul lor adaptare (a particularităţile lo­
— Ceva mai concret. mai frumoase, ci se străduiesc să-şi urează succes deplin. lor creator in vederea satisfacerii cale. folosirea adecvată a elemen­
O FOLOSIND MICA MECANIZARE — Cu forte proprii au fost con­ întreţină în bună stare maşinile si In procesul dezvoltării impe­ necesităţilor multilaterale ale telor dc artă plastică, evitarea
struite 12 transportoare simple cu să folosească cit mai raţional forţa tuoase a economiei şi culturii so­ populaţiei şi creării celor mai bune monotoniei şi unilormităţii dau po­
bandă, portabile, pentru transportul lor de tracţiune. Procedînd astfel cialiste, poporul nostru sub con­ condiţii dc contort pentru oamenii sibilitatea de a exprima — prin
Exisla la CS Hunedoara o si*i;lie astfel, si nu încape iiuloială că aşa cărămizii refractare de la stivă la -au realizat piua in prezent o econo­ ducerea parlidului înfăptuieşte un muncii. Iii acest scop este necesar mijloace specifice arhitecturii —
mai pulul cunoscută. fior loră de va li. ruploriil va ii pus in îunctiu- locul de muncă, două maşini auto- mie de aproape 3.000 litri dc ben­ program de construcţii de o am­ să sc dea atenţia cuvenită alît optimismul şi bogăţia sufletească
care activitatea olelâriilor. furnale­ 11c cu cilevrt zeci dc ore mai devre­ stivuitoare si 4 ventilatoare pen­ zină. ploare fără precedent. 'întocmirii proiectelor ansambluri­ a omului nou. lormat de. societatea
lor, laminoarolor şi a celorlalte scc- me. Aceasta înseamnă că olclarii tru suflarea şi răcirea cuptoarelor Alături dc acest succes important, Pe întreg întinsul jialrici se lor de locuinţe cu dotările sociale socialistă,
lii de bază or înlimpina multe greu­ vor putea produce in plus sule sau încălzite. Aşa au fosl scurtate con­ unul asemănător a fost înregistrat şi înaltă în ritm rapid numeroase şi culturale, de deservire, dc trans-
tăţi. Este vorbo dc seclio cuptoare chiar mii de lonc dc oţel. siderabil o scamă dc operaţiuni la ccl dc-al doilea obiectiv al între­ construcţii industriale, mari an jiort şi spatii verzi, cit şi studiului Uniunii arhitecţilor, ca organiza­
Industriale, oi circi oameni i-oni in- — Lo ce alte obiective aii moi cheie. cerii. Pină acum, şoferii de pe 20 sambluri şî cartiere dc locuinţe, interioarelor şi amenajării noilor ţie proiesională şi dc croaţie, ii
tîlnit zilele trccule pe platforma lucrat in ultimul timp ? La baza tuturor acestor realizări autocamioane din cadrul coloanei sc instilutii şi aşezăminte social cul­ lucuintc. revine un rol important in pro­
O.S.M. nr. 2. — La cuplorul cu propulsie, fie ştii munca entuziastă a oamenilor pot mândri cu performanta că au par­ turale. înlâlurindu-sc treptat con­ cesul de dezvoltare a arhitecturii
împreună cu un grup de construc- 80 tone dc la linia do sirmă a la­ holjriti să cinstească apropiatul curs mai mult de 100,00(1 km fără nici trastele dintre centru şi jieriferio. Arhitecţii sint chemaţi să-şi în­ româneşti, prin generalizarea ex­
lori dc ta I.C.S, Hunedoara Idcrau minorului do 450 mm. la cuptorul Congres al partidului aşa cum se o reparaţie capitală. Au apărut oraşe in întregime noi. suşească şi să pună în practică perienţei înaintate, stimularea
de zor in scheletul cuptorului nr. *4, nr. 3, fir 00 lonc, fie la O.S.M. nr. I, cuvine. I COJOCARU şalele îşi schimbă iniăţişarca, se cete mai moderne şi avansate pro­ schimbului de idei, organizarea dc
de -100 lonc. la repararea unor cauperc dc la GH. COM$UŢ A corespondent extind şi se modernizează staţiu­ cedee tehnice, să prevadă folosi­ dezbateri asupra problemelor ac­
Cuptorul fusese oprii pentru re­ sediile I şi a ll-a furnale. nile de odihnă şi agrement. Dez­ rea celor mai noi şi mai adecvate tuale ale creaţiei arhitecturale.
paraţie capitală, iar sarcina dc ¿1 — Si cum ati cişiigal întrecerea voltarea oraşelor arc loc pe baza molcriale de construcţie, acordind Uniunea arhitecţilor va trebui
o grijă deosebită soluţiilor
celor
executa lucrările de reconstrucţie cu timpul ? PE GRAFICUL TEXTILIŞTILOR planurilor de sistematizare raţio­ mai raţionale şi mai econumice. Un să desfăşoare şi în viilor o largă
au fost încredinlale unui colectiv — Primului obiectiv j-um răpit nal concepute. rol imporlant în această privinţă îl activitate pentru o asigura mem­
de construclori apartinind I.C.S. Hu- C ore, celui de-al doilea o zi, iar Valoroasele realizări ale arhi­ brilor săi o documentare bogată
nedoara si coloclivulm secţiei cup­ celorlalte alto citevo ore. întrecerea pumni mai mult si mai valoare, care cheamă pe textilişti tecturii noastre, prugrcselc sale are dezvoltarea şi întărirea cola­ în problemele progresului urbanis­
borării cu inginerii şi cu ceilalţi
loare industriale din combinat. Îm­ — Prin urmare, sc poate spune că bun se desfăşoară cu deosebită ani­ să-şi sporească efortul in vederea continui, sini privite cu sentimen­ specialişti constructori. mului. arhitecturii şi tehnicii con­
preună, s-au angajai s A -1 redea olc- aii înscris pc graficele întrecerii maţie şt la Fabrica dc ciorapi „Sebe­ întîmpinării apropiatului Congres al te de îndrcplălilă mândrie patrio­ structive pe plan internaţional.
larilor in Juncluine înainlea Icrme- lumaliştilor, otelurilor si luminători­ şul" clin Sebeş. In sprijinul ei vin nu­ partidului cu rezultate din cele mai tică dc întregul popor, devin tot Arhitectura înfăptuieşte, intr-un Sprijinirea atentă şi plină dc
nului prevăzut. De aceea, se muncea lor cantilăli însemnate de metal. meroase măsuri tehuieo-organizalo- bune. mai larg cunoscute şi apreciate jiroccs unic, o sinteză armonioasă grijă a tinerelor cadre de arhi­
cu insullctire. Fiecare cărămidă era * — Si încă ceva. ce ne aparţine ricc aplicate in cadrul sediilor şi sec­ Măsurile aplicate, creşterea nive­ peste hotare. a tehnicii şi artei, îmbinînd rezol­ tecţi, preocuparea pentru ridicarea
aşcz-ală la locul ci. (Javnlă Cocos, exclusiv nonă : în perioada scursă toarelor şi preocuparea pentru creş­ lului profesional al oamenilor si mun­ Este îmbucurător lajilul că la varea problemelor prarlicc-ulilitare continuă a nivelului lor profesio­
loan Toma, Vosile Chioreanu şi de la începutul anului am reuşii terea continuă n nivelului profesio­ ca lor entuziasta dau roade bogdte. succesele arhitecturii româneşti îşi şi lehnico-economii e cu creaţia dc nal constituie o sarcină dc cca mai
Grigore Pop, vegheau ca nu cumva să realizăm o economie la preţul dc nal al muncitorilor. Cu fiecare prilej, IV graficul Întrecerii socialisto se în­ aduc o contribuţie dc scamă, ala­ valori artistice. marc însemnătate a Uniunii.
să apară vreo denivelare sau vreo rost, prin recuperarea cărămizilor la Fiecare consfătuire de producţie si scriu de pe o zi pe alta noi depă­ iuri de arhitecţi cu experienţă mai Valorificind un discernămint ex­ Conducerea partidului şi a sta­
aba Icre cîl de mică de la normele refractare, in jurul a 3 milioane adunare lunară de grupă sindicală, şiri dc plan, se depăşeşte procentul îndelungată, numeroase cadre ti­ perienţa şi realizările cele mai dc tului îşi exprimă convingerea că
arhitecţii, alături de tuli oamenii
pretenţioase de construcţie o zidă­ lei, iar durata rcpara|iei la rece a sc discută despre angajamentele lua­ planificat al produselor de calitatea nere, talentate şi competente, for­ seamă dc pretutindeni, arhitectura
riei refractare. unui cuplor Martin a lost redusă, te şi se fac propuneri pentru obţine­ I. De la începutul anului şi pînâ acum male în anii socialismului. noastră trebuie să aibă o amprentă de ştiinţă, artă şi cultură, nu-şi
— Sîntem in întrecere cu timpul faţă de cca înregistrată cu un an rea unor rezultate mai bune. Aşa sc au fost produse peste plan mai mult proprie, continuând şi dozvoltinri vor precupeţi eforturile, pentru a
— mă lămuri eileva clipe mai tirziu in urmă, aproximativ la jumătate. face c.ă in secţii, maşinile sini mai dc 30.000 ciorapi de bumbac, 31.000 Noile şi importantele obiective creator iii condiţiile epocii dc con­ răspunde prin creaţia lor, exigen­
Dumitru Popescu, preşedintele comi­ — Cum aii procedat ? bine întreţinute, muncitorii cu expe­ tricotaje de bumbac şi 15.000 ciorapi pe care cef de-al IV lea Congres struire a socialismului tradiţiile de telor mereu crcşcindo ale poporu­
tetului sindical de secţie. La noi, — Economia la cărămidă relruc- rienţă bogată împărtăşesc din cunoş­ de relon. Cit priveşte calitatea. în al PM.R. le va fixa pentru dez­ marc valoare artistică alo arhi­ lui, aducind o contribuţie din cc
in ce mai valoroasă la desăvir-
mai puline ore înseamnă mai mult lară a fost realizată prin lucrul cu tinţele lor celor mai tineri, iar munca cursul lunii mai, la ciorapi de bum­ voltarea continuă a economiei şi tecturii româneşti. Afirmiud şirca construcţiei socialismului, la
metal. Chiar ieri dimineaţă s-a ter­ atenlic $i migală la demolare. Fie­ si întrecerea socialistă sînt tot mai bac, procentul planificat de ciorapi culturii, pentru îmbunătăţirea
minat înzidirca vetrei, cu 16 orc care om s-a străduit să lucreze cu bine organizate. In plus, in secţii şi de calitatea ! a fost depăşit cu peste neîncetată a condiţiilor de mun­ tot mai mult o (izionomic dis­ înflorirea continuă a patriei noas­
mai devreme decit era prevăzut in grijă de bun gospodar. Cit priveşte ¡11 incinta fabricii, la locuri vizibile, 3 procente, iar la ciorapi de relon cu că. de locuit şi de viaţa ale popu­ tinctă in cadrul arhitecturii con­ tre.
grafic. Dacă lucrurile vor merge scurtarea duratei de reparalie o cup­ sint afişate panouri şi lozinci mobili- peste 6 procente.

In raionul LA ÎN TR EŢIN ER EA C U LT U R ILO R Dragau de la I UI . A . Haţeg
Conducătorul
auto
Vosile
Alba ■ M B H M W H n n i n a i v a M n a a H H n M m n B m h m m m m m í m r xhk '■■m m é h « M a n a i obţine rezultate ¡ru moaşe iu
______________
t
_______
muncă.
IN FOTO : Ultima reciiie
înainte de plecare in cursa
In unităţile agricole din raionul Alba se lucrează zilele tura puitoarelor, lucrările dc întreţi­ In cadrul întrecerii socialişti.' cc se Foto 1 V. OVOIU
acestea din pliu la întreţinerea culturilor. Datorită bunei or­ nere ou fost de asemenea făcute la desfăşoară aici, cele mai bune rezul­
ganizări a muncit, în multe cooperative agricole de producţie timp. Datorită acestui fapt, ele s-au tate le-au obtinut cooperatorii Si-
s-au ob(inut rezultate bune la plivitul de buruieni a cerea­ dezvoltat bine, ceea ce a permis coo­ rn ion Saleau, Petru Popii, Susana
lelor păioase şi la îngrijirea culturilor prăşiloare. peratorilor să treacă la recoltarea si Murcu, Emil Munleanu, Aurelia Sîn-
Plivitul griului şi orzului a fost terminat sau sc apropie valorificarea lor, realizîndu-sc pe u- limbreanu, Nicolae Ciurbun si alţii.
dc siirşit în multe unităţi. De asemenea, au lost prăşite cul­ ueastă calc însemnate sume de buni.
turile de sfeclă de zahăr şi furajeră, floarea-soarclui, car­
tofii timpurii, legumele ele. Nu peste lot există însă aceeaşi ...La Căpud se
preocupare pentru îngrijirea culturilor. Sc constată că unele
consilii de conducere nu iau cele mai potrivite măsuri pentru Cisleienii
organizarea muncii şi mobilizarea la lucru a membrilor roope- caută justificări
raiivelor. Dar, iată şi citova aspecte.
muncesc şi obţin
Membrii cooperativei agricole (Ir:
făcut pe cale chimică, dînd rezultate rezultate... producţie din Căpud. raionul Alba,
Prăsesc deosebite. cultivă cu păioase peste 300 ha.
Pentru participarea în număr mare
* la lucrările de întreţinere, merită a rt Din cauza ploilor căzute în această
Si pe ogoarele cooperativei agri­
a doua oară evidenţiate echipele conduse dc coo­ cole dc producţie din Cislci se mun­ primăvară, în lanuri au apărut şi se
dezvoltă multe buruieni. Ar fi fost
peratoarele Veronica Vintu, Maria ceşte intens la întreţinerea culturi­ deci necesar ca timpul bun de lucru
Şonen şi Măria Hăngău. lor. Cca mai mare parte a coopera­ să fie folosit din plin la plivirea bu­
După cc au terminal insăminlânle, torilor lucrează de 2or la prăşitul car- ruienilor din culturi Ddlorilâ slabei
membrii cooperativei agricole dc pro­ Activitate lolilor. la plivitul păioaselor de bu­ organizări a muncii, această lucrare
ducţie din Galda dc Jos, raionul Alba, ruieni şi la recoltarea furajelor. Pină fnlîrzie să se facă. Pină în prezent,
deşi mari suprafeţe sint năpârlite de
în prezent prima praşilă la cartofi a
Plenara Comitetului regional au început cu spor munca pentru in- rodnică lost făcută pc toate cele 4? ha, iar buruieni, plivitul nu s-a făcut dccil
Irelinerea în cele mal bune condi­
plivitul păioaselor se află spre sfir-
ţii a culturilor. Dc dimineaţa pină sea­ şit. Pe supraiato de 120 ha, combate­ pe cilcva hectare. Aici sint rămase
in urmă şi alte lucrări, care puteau fi
pentru cultură şi artă ra lirziu, majoritatea cooperatorilor Penlru a obţine o producţie sporită rea buruienilor s-a făcut pe cale chi­ do mult terminate. Preşedintele coo­
lucrează la plivitul păioasetor şi la
prăşit. Deşi îngrijite pentru prima de legume, la cooperativa agricolă mică. La indicaţia inginerului agro­ perativei. tovarăşul Marini Taina?. ca
dală. din cauza ploilor, în culluri au din Miceşti se munceşte intens. Mem­ nom, Toan Dărămuş, de două zile au şi înlrcg consiliul de conducere al
Ieri a avui loc în sala festiva a cooperaţi vi'/, al. Raportul la plenară apărut din nou buruienile. De a- brii brigăzii a H-a legumicole, condu­ început şi lucrările de întreţinere la cooperativei agricole de producţie, în
Sfatului popular regional plenara a lost prezenlal de iov. Ion Pir- ccea, s-a trecut la începerea praşilci să rlc tovarăşul Gheorghe Crăciun cultura porumbului. Se lucrează in­ loc să sc ocupe de o mai bună orga­
Comitetului regional pentru cul­ van, secretarul Comiteiului regio­ a doua la culturile de chimion şi sfe­ lucrează din plin la plantarea legu­ tens cu două sape rotative şi cu doua nizare a muncii in brigăzi, invocă
tură şi artă. La plenară au parti­ nal penlru cultură şi artă. melor în cîmp şi la întreţinerea aces­ cultivatoare. Pină ieri această lucra­ diferite motive care nu justifică cu
cipat membrii Comitetului regional In urma discuţiilor purtate, a clă de zahăr. S a executat apoi şi tora. Pină la 25 mai pe 14 ha au re a fost executată pc aproape 100 nimic rămînorea in urmă. Este nece­
penlru cultură şi artă. vicepreşe­ propunerilor făcute, plenara a a- prima praşilă la cartofi pc mai moli fost plantate roşii şi s-a executat pri­ ha. Concomitent s-a început şi praşilă sar să fie luate de urgentă toate
dinţi ai comitetelor executive ale probal in unanimitate planul de de jumătate din suprafaţa cultivată. ma praşilă la varză timpurie, la car- manuală.
sfaturilor populare raionale şi oră­ măsuri al Comitetului regional Nu au fost neglijate nici celelalte toli timpurii şi pe cele 3 ha cultivate Paralel cu lucrările de întreţinere măsurile spre a sc grăbi lucrările
şeneşti, activişti culturali. pentru cullurâ şi artă în vederea lucrări dm perioada actuală. Plivi­ cu morcovi. se munceşte şi la siriusul iurdjclor. dc întreţinere la păioase, mai ales
Plenara a analizat, activilalea înlîmpinării Congresului al IV-lea tul păioaselor s-a executat pc întrea­ Fiind semănaţi la timp, castraveţii De dsemenea, cooperatorii din Cis* că acum trebuie să se înceapă şi în­
culturnl-cducativă de masă in satul al P.M.R, ga suprafalâ de 440 ha. Pe mai bine au răsărit bine. Pentru a favoriza lei au recoltat lucerna dc pe o su­ grijirea culturilor prăşiloare, unde se
creşterea lor, de ieri s-a începui pri­ prafaţă de 5 ha, iar în vie au plantat cere un volum şi mai sporii de brale
de 80 ha. combaterea buruienilor s-a ma praşilă pe toate cele 8 ha. La cul­ şpalicri pe o suprafaţă de 1,5 ha. de muncă.
îşi vor da concursul şi membrii
Consfătuire pe ţara cu tema ACTUALITATEA cercului literar din oraşul Simeria Instructaj au interorelat bucali din creaţiile
măiestria cu care tinerii muzicieni
Timp de trei zile începind de azi
„Creşterea şi ingrăşarea porcilor (1LIE COJOCARU — corespondent) la Casa agronomului dc la Mintia muzicii universale şi româneşti.
Printre bucăţile care s au bucurat
Excursie va avea loc un instructaj privind de un deosebit succes se numără
fleethoven,
cele din
creaţiile lui
în G. A. S.“ La izvoarele folclorului meroase cînlece bătrineşti, specifice patriei noastre la sursă proprie, problemele noi in sectorul creşte­ Mcndelson Bartoldi, George Enes-
Dornici să cunoască frumuseţile
rii animalelor şi a mcdicinei vete­
cu, Chopin. Ceaicovski.
Brnhrns,
locului.
Drep: recunoştinţă penlru ospi­ peste 40 de salariaţi ai întreprin­ rinare. La instructaj pnriicipâ toţi Mircea Neagu. ion Dumilrcscj şî
DEVA (Coresp. Agerpres). — ciat că dacă procedeul do furajare Allind de bogatele tradiţii fol­ talitatea şi atenţia cu care au lost derii raionale de industrie locală medicii veterinari din reţeaua sfa­ Tibcriu Brediceanu.
Luni şi marţi s-au deslăşurat la inlrod»^ în această gospodărie se clorice păstrate în mintea şi inima primiţi, folcloriştii clujeni au pre­ din Orăştie au făcut zilele trecute turilor populare, ingineri zooteh­
Orăştie lucrările unei consfătuiri extinde la toate crescătoriile de cetălenilor din comuna Slrenit. un zentat în fata stremtenilor un fru­ o excursie pe itinerariul Orăştie- nişli. medici veterinari de la cen­ In sprijinul constructorilcr
pe tară organizate de Truslul cen­ porci ale G.A.S. din tară s-ar scoa­ grup de sludenli şi profesori dc la mos program artistic. (A. OŢOIL) — Cluj. trele şi subcenlrele de tnsăminlări
tral Gostat pe tema : „Creşterea le zilnic din magazii mai puţin cu conservatorul „Gheorghe Dima" din corespondent). Ei au vizitat grădina botanică, iriificiole şi specialişti de la con­ Salariaţi din 8 întreprinderi şi
principalele monumente şi puncte
şi îngrăşarea porcilor in G A S". circa 20 de vagoane furaje. La Cluj, au poposit zilele trecute in turistice. Au făcut apoi turul ora­ siliile agricole raionale. Din partea instituţii ale oraşului Deva nu par­
institutelor agronomice din
Cluj.
Participanlii la consfătuire, in­ rinrlul lor, lucrătorii îngrăşătoriei mijlocul stremtenilor. Spectacol al cercului şului Cluj. Excursia a lost deosebii Timişoara şi Bucureşti voi prezenta ticipat la o acţiune de muncă patri­
gineri şi tehnicieni zootehnişli de de porci de la G A S. Orăştie au Documentarea folcloriştilor a fost de insiructivă şi recreativă. (VIC­ comunicări ştiinţifice profesori uni­ otică pc şantierul dc locuinţe din
ja trusturile Gostat din tară, bri­ lacul cunoscute metodele avansate rodnică, ei culegînd un bogat ma­ TOR DETA — corespondenl). versitari. zona Gojdu. Salariaţii do la Sfa­
gadieri, zootehnişti din 147 de gos­ de creştere şi îngrijire a porcilor terial faptic. Discuţiile avute cu un dramatic ★ tul popular regional. FR.T.A., f.R.E.Il
podării, după ce au ascultat cele prin care au putut realiza o creş­ mare număr de oameni, mai ales Astăz.i are Ioc. în sala Clubului Un grup de 70 elevi şi profesori şa., au încărcat şi transportat 64
8 informări şi referate prezentate tere Î11 grcutale medie a anima­ cu „decani“ de vîrstă ai comunei, sindicatelor din oraşul Simeria, un de la Şcoala medie (Fn Teinş au Concertul absolvenţilor m c. pămînt şi au nivela! o supra­
au făcut un schimb de experienţa lelor de circa 580 grame pe zi. a înlesnit cercetătorilor cunoaşte­ spectacol susţinui de membrii cer­ făcut duminică o excursie de stu­ Ieri, in sala „Arta" din Deva a faţă de 300 m p. teren. Dc aseme­
în sectoarele G.A.S. Gelmar. Aici In concluziile consfătuirii, spe­ rea multor lucruri interesante pri­ cului dramatic, anul II. In program diu în pitorescul colt de natură cu­ avut loc un concert pulin obişnuit nea, cetăţenii au sapal o porţiune
au luat cunoştinţă de modul cum cialiştii de la Trustul central Cos­ sînt cuprinse piesele intr-un act : prins între Valea Gâlziî şi Inlregal- de şanţ ta conducta L.^-
tat au făcut recomandări privind vind folclorul local. — producţie a absolvenţilor Şcolii de au făcut umpluturi la şanlut cana­
se face furajarea scroafelor in ta­ „Oaspetele din faptul serii'* de Ho- de. Surori2d excursiei a conştituit-o 8 ani de muzică şi artă plastică lului clopot de pe slraria Mârăşti.
generalizarea celor mai eficiente Cu acest prilej au fost înregis­ ria Lovinescu şi „Maşina de calcu­
băra de vară organizată cu cîteva metode de creştere şi îngrăşare a trate pe bandă de magnetofon nu­ lat“ de Paul Everac. Poiana narciselor de Ia Piatra Cetii. din Deva. Numărul mare de spec­ (OCTAVIAN BANEASA — cores­
zile în urmă. Specialiştii au apre­ porcilor. (A. OŢOIU — corespondent). tatori a răsplătit prin v ii aplauze pondent),