Page 82 - 1965-05

Pog. 2 Drumul socialismului NR. 323Ó

CUM FOLOSIM PAMÎNTUL ? i.R.I.L. LUDUŞ

strada Republicii nr. 12,
telefon 217,
execută prin secţia de Vulca­
nizare, fără repartiţie, pe
bază de comenzi ferme, ur­
| P L A N T A Ţ I I d e v i i mătoarele :
—
plăci tehnice de cau­
ciuc, cu şi fără inserţie de
pînză ;
— recaucincări de rqi>;
— garnituri presate din
PE T E R E N U R I cauciuc penlru utilaje şi ma­
şini aulo de orice fel;
— vulcanizare de anve­
lope şi camere.
Satisfacerea comenzilor
în ordinea nrimiriî.
S I T U A T E IN P A N T A

I. R. „COMBUSTIBILUL“ DEVA

A N U N Ţ A :
Pentru evitarea aglomeraţiei şi deservirea in con­
lul ele.) executate în bune condiţii sînt fără dicarea producţiei de struguri la ha. Aceasta
îndoială hotărîtoare pentru dezvoltai ea ulte­ osie una din măsurile cele mai importante ce diţii corespunzătoare, posesorii de tichete de combus­
rioară şi pentru produclie. In primul an lăs- trebuie luate in vederea folosirii cu o eficientă
O porte însemnoto din cele peste 270.000 heclore ole regiunii economică cil mai ridicată a pămîiilului. Dată tibil sînt invitaţi să-şi ridice cotele de lemne de ioc
i tarii vor fi conduşi in pozilia verticală, ceea
ce permite dezvoltarea unei vile sănătoase. Nu fiind situada viilor pe rod din regiunea noas­ şi cărbuni cuvenite pe anul 1965.
noastre care sînt situate in panta pot fi valorificate in mod superior se va aplica în prima! an nici o lucrare in tră. această problemă are o importantă deo­
verde. In loamna primului an sau în primăvara sebit de mare. Membrii cooperativelor agricole de producţie şi
prin plantarea lor cu viţa de vie. In acest scop, cooperativele ogri- anului II se vor completa golurile. In plantaţiile Majoritatea supralclelor cultivate cu vii salariaţii din G.A.S. şi S.M.T. se pot aproviziona la
obişnuite in primăvara anului II prin tăieri se bălrine prezintă in etapa actuală multe goluri.
va urmări să se lase la o vită normal dezvol­ Aceste goluri ajung uneori la 40—50 la sută cota libera cu toate sortimentele de combustibili ce se
cole de producţie primesc un ajutor substanţial prin întocmirea pro­
tată 4—5 ochi şi un cep, iar la cele slab dez­ din numărul de butuci. Chiar bulucii existenţi, găsesc în cantităţi suficiente la toate depozitele din
voltate 2 cep't de cile 2-3 ochi. în multe cazuri, datorită faptului că nu au (ost
iectelor de către specialişti şi acordarea de credite pentru procura- regiune.
In plantaţiile tinere bine dezvoltate la care îngrijiţi raţionai şi li s-au lăsat sarcini de rod
s-au instalat spalierii in primăvara anului 11 se prea mari sini epuizoii. Astlcl, la Sard. numă­
rea materialului sâditor. Ţinind seama de necesitatea 'înfăptuirii sar­ poate trece în vara anului II la formarea cor- rul mediu de buluci la ha atinge abia 3.1)80
doanelor in care scop se lasă coarda cea mai buc. La alte unilătî ca cele din Drasov, Vin-
cinilor trasate de partid cu privire la folosirea cit mai raţională a bine dezvoltală lungă de 40—60 cm. Lăstarul gard si Cui, viile n-au lost bine întreţinute in „ T E L E A J E N “
cel mai viguros şi cri moi bine plasat ce se anii trcculi. terenul s-a înlelenit şî este necesar
terenurilor situate în pantă prin extinderea plantaţiilor viticole, tre- clezvollă pe aceasta in cursul aceluiaşi an se să se efectueze lucrări energice de înlăturare
va dirija pe sîjmo spalierului, la înălţimea ce­ a pirului din vii. FABRICA DE CARTON ASFALTAT Şl VATA
buie ca unităţile agricole din regiunea noastră să acorde o deosebită rută de sistemul de conducere pe care ¡1 fo­
losim. MINERALA BERCENI— PLOIEŞTI
atenţie valorificării mai depline a condiţiilor favorabile existente în La vilele slab dezvoltate este necesar ca for­ O ACŢIUNE IMPORTANTA -
marea cordonului să se Iacă numai în primă­ PRODUCE SORTIMENTE NOI :
vara (inului III. La acestea în amil 11 se lace
această privinţă. Un stimulent puternic pentru realizarea acestui o- COMPLETAREA GOLURILOR Vată minerală fără liant, obţinută prin cen­
tăierea la 1-2 cepi liocare cu cile 2—3 ochi.
Este loarie important penlru buna dezvoltare trifugare şi produse de vată :
biectiv il constituie şi măsurile prevăzute în recenta Hotărre a porţi- a vilei ca sistemul de conducere să lie instalat
în loamna primului ou sau primăvara anului Pe lingă măsurile de ordin agrotehnic este — saltele pe carton ondulat,
dului şi guvernului privind dezvoltarea continuă a producţiei agri­ II de la plantare. necesar ca in loate unităţile agricole deţină­ — saltele pe plasă rabitz, densitate 80—90
toare de vii 6ă se înceapă sistematic si să se
Primul rînd de sirmă se va instala la înăl­ kg/in.c.,
cole. ţime de 50 cm deasupra solului — pentru ca continue acţiunea de completare a goluriloi
strugurii să nu atingă pănnniul. prin marcotaj sau prin celelalte sisteme cu­ — picături reci 2—4 la sută, se utilizează pen­
noscute.
O grijă deosebită se dă lucrărilor ele între­ tru izolaţii la instalaţii speciale şi cu tem­
ţinere a solului, irigării, completării golurilor Concomitent cu plantarea vitelor în goluri
şi tratamentelor contra bolilor si dăunălorilor. este necesar sa se aplice I<5‘er• raţionale in peraturi de la 40°C la 700°C.
funcţie de vigoarea Fiecărui butuc, in aşa
In al lll-lea an de la planlare, la tăiere se Carton asfaltat perforat si blindat pe sorturi
vor lăsa 1-2 verigi tle rod in lunclie de vigoa­ fel incit să se restabilească in bună parte po­ de M.C.T. 3 şi M.C.T. 4 :
rea butucului. Lungimea ce se dă cordonului tenţialul de rodire.
deoarece nuinni în anii cu veri foarte ralde esic legata de vigoarea coardei din care este Paralel cu oresle lucrări, în viile bălrine ca — distanţa între găuri 70— 100 mm;
şi secetoase acestea ajung la coacere deplină. proiectat, ai cărei diametru trebuie să ajungă — diametrul găurilor 15— 18 mm;
La amplasarea soiurilor de vii in noile plan- la cei pulm 10 mm. Este recomandabil să nu se şi în cele pe rod se vor luu măsuri de fer­
talii trebuie să se urmărească realizarea unor lorine/e cordonul din corzi mai subţiri de­ tilizare sistematică d solului, se vor aplica la — bitum cu calităţi superioare ;
partizî cil mai mari de vinuri tip. omogene şi oarece acestea vor determina ulterior creşleri timp praşilele şi acolo unde terenul este mai — material de presărare de la 1,3—4 mm.
caracteri.slico clirecliilor de producţie din pod­ neuniformv. Bine este atunci cind cordonul uu bătătorit se va trece la redeslundarea terenului
goria respectivă. Trebuie să acordăm o atenlie se face inlr-uu singur un ci in 2-3 ani. Se utilizează la izolaţii, acoperişuri şi terase.
deosebită realizării in fiecare plantaţie a unui Dacă se face o astfel de taiere se asigură în printre rînduri, cu care ocazie se vor aplica Acest carton formează un spaţiu de ventila­
sortiment cil ina» restrîns <le soiuri, cu coacere anul 11 o produclie do struguri de 2—4 tone,'ha in specia! îngrăşăminlele organice.
Dcsi Inliinlarco rie noi planlalii este condi­ eşalonată care să permită recoltarea la timp şi este asigurată în viilor creşterea corespun­ ţie, evitînd pătrunderea umezelii în stratul de
ţională de invesiilii şi cheltuieli destul de ri- si lără pierderi a producţiei. De aceea, este zătoare a elementelor dc rod.
jicdle. taplul co via începe să rodească încă recomandabil ca soiurile ce se plantează pen- termoizolaţie al acoperişului.
din al 11l-led an de la plantare, permile să >e 1 r ii vin să asigure cel mult două direcţii de Pe linia îngrijirii plantaţiilor merită să evi- ALTE MASURI PENTRU De asemenea, uniformizează şi elimină pre­
recupereze in Innp scurt cheltuielile lâcute cu producţie la strugurii de vm şi 2-3 soiuri cu rienlicm preocuparea deosebilă a cooperativi*-
ocazia înfiinţării şi să se obţină in continuare coacere diferită in cazul strugurilor de masă. lor agricole din Daia Română, Gîrbova, Apol- EVITAREA PjERDERtLOR siunile de vapori şi se obţine o rezistenţă în­
venituri mari. Pe lima înliintârîi de noi plan­ dul de Sus, Cislei, Geoagiu ele. care au exe­ semnată la rupere prin lipirea punctiformă.
taţii de vii, în regiunea noastră s-au realizai cutat lucrările dc întreţinere şi rlo combatere
în perioada anilor 1959— peste 300 ha de a bolilor şi dăunătorilor în condiţii corespim-
vii tinere. Merită să evidenţiem în mod deo­ zăloare. Nu acelaşi lucru s-a făcut la planta­ Prevenirea şi combaterea bolilor $i dăună­
sebit grija lată de extinderea noilor plantaţii ţiile tinere ale cooperotivelor agricole de pro­ torilor in special a manei, oidiuinului si a mo­
de vii pe care o au cooperativele agricole de ducţie din Blandiana. Bobilna şi Cunla unde liilor strugurilor constituie încă un mijloc di­
producţie din Dala, Gîrbova, Deal. Mihalţ. Cis- lucrările de întreţinere a solului n-au (ost exe­ rect de sporire a producţiei şi de evitare a
ţei. Buccrdea. Geoagiu, $ibot, Blandiana, Oco­ cutate la liinp, iar combaterea bolilor s-a focut pierderilor.
lişul Marc ele. Este necesar ca unităţile să se aprovizioneze
Intitularea unor planlalii de mare produclie cu înlîr/iere, ceea ce a făcut necesare impor­ din timp cu materialele necesare pentru apli­
In acesle unilăli, spre deosebire de planta­ este condiţională de folosirea unui material tante completuri.
ţiile vechi constituite dmtr-un număr mare sădilor autentic si de cea mai bună cablate. carea tratamentului.
de soiuri, prin executarea noilor plantai»! pe O mare răspundere revine în aceaslă direc­ Puiiînd in practică toate măsurile menite să
bază de proieclc speciale, s-a urmărit să se ţie cooperativelor agriroie de produclie care ducă la refacerea potenţialului de rodire a
realizeze partizî mari de vinuri omogene, DE CE NU SE FOLOSESC viilor bălrine si realizind plantaţii noi, bine
ciu pepiniere viticole. Ele Irebuie sa obţină ma­
restrîngîndu-sc pe cil posibil numărul de so­ terial corespunzător, care să fie garantat din organizate, cooperativele agricole vor obţine
iuri cultivate, punindu-sc totodală acccnl pe punct de vedere al autenticităţii soiului, bine SPALIERII ? producţii ridicate de struguri, toate acestea
extinderea soiurilor de masă timpurii şi se- concrelizîndu-sc în ridicarea gradului eficientei
dezvoltat şi sănătos. Calitatea materialului să­ economice a modului de folosinţă a terenuri­
milimpurii. dilor irebuie să fie deosebit de bună mai ales
Pentru realizarea unor planlalii de vii care Ia înfiinţarea plantaţiilor de vii cu port înalt. lor situate in pantă. Trebuie arătat insă că va­
lorificarea deplină a acestor
este
terenuri
să corespundă cerinţelor viticulturii avansate, In lucrările de plantat, care trebuie să lie Multă alenlie trebuie să rloa cooperativele strins legală nu numai de plantarea lor cu vită
e<ie necesar ca şi in viilor amplasarea noilor de o calitate cil mai bună trebuie să lie fo­ agricole de producţie sistemului de susţinere, de vie, ci şi de aplicarea în mod corespun­
pianlaţii de vii să se tacă pe terenurile în losiţi cei inoi pricepui! oameni, bine înşiruiţi. respectiv, instalării spaţierilor. Deşi majori­ zător. în funcţie de condiţiile specifice, a în­
pantă, improprii culturii cerealelor. Noile plan­ in ceea ce priveşte disianlele de plantare tatea noilor planlalii au fost proiectate în sis­ tregului complex de măsuri agrotehnice. Efec-
taţii irebuie să se înfiinţeze in primul rind in pentru regiunea noastră se recomandă urmă­ tem de susţinere pe spalier, preocuparea fală tuind la timp si de calitate lucrările de îngri­
cadrul podgoriilor existente în conformitate cu toarele : de rezolvarea acestei probleme s-a inlilnil nu­ jire în plantaţiile de vii tinere şi pe rod. coo­
lucrările de microraionare a viticulturii. mai la Geoagiu şi Gîrbova.
— pentru plantaţiile de vii obişnuite 1,6—1.8 ■ Linele cooperative agricole ca cele din Daia, perativele agricole de produclie vor asigura
Realizarea unor planlalii de vii încheiate, m între rînduri şi 1.2—1.4 ni pe rind, în func­ Ungurei, Păuca, Uăhău. Bobîlna, Blandiana, Mi­ condiţii depline penlru creslcrea producţiei de
viguroase şi cu o mare capacitate de producţie ţie dc vigoarea soiului. halţ. Cislei si altoie Irebuie să analizeze te­ struguri pe unitatea de supralata astlel incit
este pe deplin posibilă nlunci cind sc dă o — penlru plantaţiile de forme înalte, intre
grijă deosebită lucrărilor pregătitoare ca : des­ rinduri 3,0—3,6 m si 1,25—2,50 pe rind în lunc­ meinic posibilitatea de a instala cit mal de această ramură de producţie să contribuie în-
fundarea din timp şi fertilizarea terenului, fo­ ile de lorma de conducere aleasă (cordon sau grabă sistemul de susţinere a viilor (spalieri) Ir-o măsură toi mai mare la întărirea econo-
losirea celui mai Indicat sortiment de soiuri porgolă) $i de vigoarea soiului. care oleră multiple avantaje atit de ordin e- niico-organizalorică a unităţilor agricole socia­
— conform condiţiilor pedoclimatice din uni­ conomic cit si în privinţa mecanizării lucră­ liste. Un stimulent puternic penlru dezvoltarea
tatea respectivă. In această problemă specia­ Pe baza ultimelor cercetări si a rezultatelor rilor in vii.
liştii din unităţile în care se înfiinţează noi oblimite de staţiunile experimentale, fasonatul O altă sarcină de mare actualitate în viile viticulturii şi creşterea producţiei de struguri
în cooperativele agricole de producţie îl con­
planlalii trebuie să manifesle o preocupare vilelor !a plantare se va lace lung, tăind atil tinere plantate în ultimii 5-6 ani oslo organi­ stituie si recenta Flotărire a partidului şi gu­ IIZIXA >IB€AMI€A CDGIR
permanentă ca loate lucrările să fie execu­ cordilele cit si rădăcinile l,i 10—12 cm lun­ zarea reţelei de drumuri şi combalerea ero­
tate la un nivel tehnic cit mai ridicat. gime. Aceasta permite intrarea pe rod a vite­ ziunii solului, stingerea lorenlilor etr. Pentru vernului privind îmbunătăţirea regimului de
Fără îndoială că atunci cind se procedează lor mai devreme. acţiunile întreprinse in această direcţie merită
la stabilirea sortimentului care se va planta, să evidenţiem cooperativele agricole din Şarcl valorificare o produselor agricole. Ţinind sea­ raionul Orăştir. regiunea Hunedoara,
specialiştii din unităţi, cit şi cei care Inc pro­ şi Mihalţ, ma de toate acestea este necesar să existe o
iectarea vor trebui să promoveze in cultură preocupare deosebită din partea conducerilor angajează imediat:
soiurile de mare valoare economică. La stru­ GRIJA DEOSEBITA unităţilor agricole si a specialiştilor pentru ex­
gurii de masă pcntiu coacere lîmpurie: Re­ muncitori calificaţi în meseriile:
tinderea plantaţiilor de vii şi aplicarea celor
gina viilor sl Cardinal, pentru coacere mij­ PLANTAŢIILOR TINERE
locie Alphonse Lavallee. Muscat d'Adda si mai noi măsuri care asigura creşterea renta­ — f r e z o r i ;
selecţii din Chassellas d'ore, iar pentru coacere bilităţii acestei ramuri de producţie.
lirzie Afuz-Ali si Italia. In regiunea noaslră Lucrările de îngrijire a viilor în primii ani — l ă c ă t u ş i ;
soiurile de masă cu coacere tîrzie se vor planta după plantare (copcîtul, prăşitul, legarea lăsta. Ing. N. CIND EA
numai in zonele cu condiţii favorabile dc Principala sarcină în viticultură, alaiuri de şeful secţiei horli-viticole din radrul — s t r u n g a r i î n f i e r ;
temperatură si insoialie şi pe suprafele mici, rilor ele pichel, lralamentele fitosanitare, uda- extinderea suprafeţelor plantate cu vii, este ri­ Consiliului agricol regional
— r e c t i f i c a t o r i ;
de estrada; 0.30 Muzica populară muzică uşoară: Gabriela Simu si TELEVIZIUNE — e l e c t r i c i e n i .
interpretată dc Crislîna Specioşii. Constantin Nndoleanu; 11.03 Mici
Radu Simîon si Gcorge Sitbu; 10.03 formalii vocale si orchestrale de Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la
Paleta melodiilor de muzică uşoa­ muzică uşoară. 12,15 Din cele mai 19,00 Jurnalul televiziunii; 19/20 serviciul personal al uzinei.
ră; 10,30 Cu magnetofonul la Insti­ cunoscute melodii populare, 12,45 Din generaţie in generaţie; 20,00
tutul de etnografie şi folclor; 12,03 Muzică de estradă; 13,03 Solişti de Infîlnire cu violonistul Ion Voiai,
Valsuri.- J2.50 Selrcliuni din opere­ operă; 13,30 Dc toate pentru toii artist al poporului ; 20,35 Teatrul
te in interpretarea soliştilor şi an­ (reluare); 14/35 Muzică; 16,00 Mu­ de-a lungul veacurilor (XVII). Exem­
samblului Teatrului muzical din Ga­ zică populară interpretată de Maria plificări : „Valurile iubirii şi ale
C I N E M A ŢEG : Banda (Ic laşi — cinemato­ laţi; 13,IU Concert de prînz; 14,10 Păuncscu. Tilă Stanciu şi Făniră mării" dc Frnnz Grillparzcr ; 22.10
graful „Popular" j BRAD : Tragedia Interpreţi ai genului liric; 15,40 Me­ Stănescu Româneşti; 17.15 Formalii Poşta televiziunii; In încheiere:
optimistă — cinomnlografu! „Steaua lodii populare. 16,30 Roza violuri­ de muzică uşoară; 18,00 Soliştii Tea­ buletin de ştiri şi buletin meteo­
DEVA : Joe Limonadă — cinema­ roşie" ; LOM EA : Un nou Ghilganv'ş lor; 17,30 Muzică populară cerută trului de operetă din Bucureşti vă rologic.
tograful „Pairia" ; Parisul vesel — — cinematograful „Minerul'' ; ll.IA: de membrii cooperativelor agricole prezintă arii si duete; 18,30 Opera
cinematograful „Aria' , PETRO­ Dezrădăcinaţii — cinematograful de produclie din Cindeşli — regiu­ Iui Danie in România; 18,45 Muzică IluletSii m eteorologic
ŞANI : Calubuch — cinematograful „Lumina". nea Suceava şi Licurici — regiunea uşoară interpretată de Dean Martin;
„Republica' ; Gaudeomus igitur — Bucureşti; 18.05 Solişti si orchestre 19.05 „Mîndră cu nume de floare" Pfc.NTUU 24 o u e
cinematograful „7 Noiembiie" ; LU- li 1 1) 1 O de muzică uşoară; 19,15 Universita­ emisiune de muzică populară; 19,30
Vremea se menţine nestabilă, cu
PEN1 i A treia rachetă — cinemato­ tea tehnică radio; 10.30 Solişti dc Teatru la inirroion „Jocul de-a va­ cerul mai mult noros ziua, cind vor
graful „Cultural" ; S1MER1A : O stea Programul I: 5,06 Concert dc di­ muzică uşoară; 20,00 Radiogazeta dc canta" de Mîhail Sobaslian; 21.15 cădea averse de ploaie, insolite de
cade din cer — cinematograful „Mu­ mineaţă; 6,10 Jocuri populare; 6.20 seară; 20.00 Varietăţi muzicale; 22/20 „Am îndrăgi! o melodie" — muzică desCărc/ri electrice. Viniui va suf’u
reşul" ; ALBA IL’LIA : M-am îndră­ Jurnalul satelor; 6,35 „Zori de vi cu Muzica uşoară de Vasile Veselovs- uşoară; 23.03 Muzică uşoară i il *r- potrivit, cu intensificări din sectorul
gostit la Copenhaga si Pădurea melodii"; 0,45 Salul voios de pio­ ki: 22,35 Dansăm in familie; 23,30 prclală dc Soni a Crucnu,- 23,31 vest şi sud-vest. Temperatura va fi
spînzuratilor seriile 1-11 — cinema­ nier; 7.15 „Melodii vesele" — muzi­ Panorama Jazzultii. „Peniru amatorii de dans". cuprinsă ziua între 2U şi 25 grade,
tograful „Victoria" r SEBEŞ ; Ziua că uşoara; 7.3lt SUiiul medicului ? iar noaptea intre 9 şi 14 grade.
Buletine de ştiri si radiojurnale:
fericirii — cinematograful „Progre­ 7.45 Muzică uşoară interprétala la Programul II: 7.35 Duete instru- 5,U0; l),00; 7,00; I0.U0; 12.00; 14.00;
sul" ; Legenda din tren — cinema­ (lihT i:c mu- H.90 Sumarul m.*î 1 -*^ 1«* de niii7ică populară; 7.50 16,OU; 18,00; 22,00; 23,52 (progra­ PENTRU URMĂTOARELE
tograful „Sebeşul"; OR.’ Sfii. : Nea­ p ■i.- r.r. i)' n tr i •! uliile durau' i- !: ■ Fi o p'-’^'d * !n ada — muz.'că mul )); 7,30; 9,09; 11.(HI; 1.3,00; 5 ZILE
mul Soimări'Ştilor senile l-!l — ei* vonslira prV: • — ITUlZirâ u : i; i - ■; M e 1 p. p'F.ir 1 <' n 15,00; 17,00; 19.00 ; 21,00 ; 23,00; Vreme schimbătoare, cu cerul no­
nematograful „Patria",- In viitoare 3,30 Pagini »1 u ’•Ma „rnnnco'i iransilv? ; J ! -■ ' e r-. 0,52 (programul II). ros şi ten peralura variabilă.
— cinematograful „Flacăra" ; HA­ mea" de Lee*VC; 9.90 Mari orchesirc Ira.ld; F' i Ir;.; . ii * m l:.;i de