Page 83 - 1965-05
P. 83
NR. 3236 Dramei sociaiisnisiaá Pa®. 1
această latură a activităţii econo
mice. ; G Â N D U R I
De asemenea, au fost combătute u-
nole tendinţe de o se depăşi sarcini
le de plan pe seama nerespectării pro-
cesului tehnologic, tendinţe care s-au
observai lj unii şeii de echipă ca
MATERI ALI ZAREA HOTÁRI RI LOR liu Kirschncr şi Augustul Lakaluş. P R O F E S IE
Nicolae Sin/.iană, Dumitru Bralu. Iu-
Angajamente
Traducerea în viata a holâririlor ţinerea materialului necesar repara tinuăm realizările obţinute în anul tea produselor uzinei noastre au lost tate superioară. Echipa maistrului Iu Ş l
lian Drâghici, spre1 exemplu, a dat in mobiHzafoare
slabilile de cairo organele superioa- ţiei capitale a caupcrului nr. 3 de precedent. Pentru aceasta, incă Î11 pe in limitele coeficienţilor de rebut si
re do parlid precum 51 a hotărîrilor la furnalul nr. 1 care va contribui la rioada de prelucrare' a cifrelor de di'clasa Ic admişi. luna mai a.c. numai productiv de ca
proprii, constiluic o preocupare de reducerea consumului do cocs cu l plan, membrii comitetului şi ai bi Iii ceea ce priveşte indicii do uti litatea I, iar echipele condus*- de (Du însufleţiţi de rezultatele de pînă a- | D E B U T
prim ordin pon'ru comitetul de parlid la sută $i la creşterea producţiei cu rourilor organizaţiilor de bază P M.R., lizări1 a lurnaPlor, cel dc al Hl-lca mitru Cosii ur, secretarul unei orga eum şi de dorinţa do a înlimpina col
din cadrul Uzmet „Victoria" Câlan. 1 la sulă. ai organizaţiilor sindicale şi U.T.M. Congres al P.M R , a stabilii o creş nizaţii de bază $1 Andrei Serbau nu de al lV-lea Congres al P.M R. ne-am
Conferinţa regionala de partid a Reducerea consumului de cocs cu ou fost puşi in cunoştinţă de cauză tere a lor pină in anul 1085 cu 40 au ovul nici un rebut înnoit angajamentele pe anul 1965 4
hotârit să îmbunătăţim procesul teh 10 kilograme pe tona de fontă la fur cu posibilităţile de realizare a pla la suta. In conferinţa do partid pe In sectorul de seimcocs, echipele şi in cinstea acestui eveniment de ! Am îndrăgit teatrul, această mc-
nologic pentru creşterea indicilor de nale a fost iu atenţia comitetului de nului si a angajainentclor. Tovarăşii uzină din anul 1950 ne-am angajat conduse de Nieoloc Crucea nu, Dumi Seamă în viata partidului nostru. 4' sene plină de speranţe şi satisfac•
ulilizarc a furnalelor, să luăm măsuri parlid. Astfel, in planul' de măsuri amintiţi au desfăşurat o suslinuiă să depăşim acest indice cu 20 ta suiri. tru Solduban >1 Constantin I lălmo- Astfel, din angajamentul anual de } ţii. insă şi de decepţii uneori
pentru o aprovizionare telmico-mate- comun ain prevăzut să continuăm in- muncă politică si organizatorică in In anul 1964, obţinusem deja o creş giu, au fost cele care s-au situat in a spori valoarea producţiei globale Am îndrăgit scena. Mama ar fi
r ici iu rilinică, să îmbunătăţim calita sullarca prafului de- cărbune în fur rindul colectivelor de muncitori din tere de 01.8 la sulă, depăşind anga ironica luptei pentru o producţie su- cu 3,5 milioane lei, in cinstea Con \ vrut ca fiul ei „să se facă“ medic
tea producţiei prin micşorarea pro nale si sa executam. reparaţia capi care fac parte. Pe parcurs organiza jamentul. iar in primele -l luni alo pecioară din punct du vedere canti gresului se vor obţine 2,8 milioane: pentru că îmi stătea bine in alb
centului declasatelor, să reducem con tală a coupcrcior de la furnalul 1. In ţiile de bază dc la furnale, au ana anului curent indicii de utilizare ou tativ şi calitativ. din economiile ta prelul de cost de t cind eram mic şi pentru că aveam
sumul de cocs la furnale cu 10 kilo felul acesta se vor putea inlocui ccd, lizat modul in care se realizează pla crescut cu 70,0 la sulă foto de anul In preocupările comitetului de 500.000 lei vom obţine 400.UUO Ici ; ţinere de minte; tatăl voia jurist
grame pe tona de fontă, să acordăm 1UU kg. cocs pe lona.de fontă cu nul de producţie si an indicai ca ur 1950, parlid a stat remedierea tuturor gre vom da peste plan 4.500 tone fonta ! fiindcă, cit. era ziua de mare, nu-mi
atentie sporită transporturilor inter praf de cărbune, iar consumul de mărirea acestui obiectiv să se facă utăţilor ivite in activitdlej de pro cenuşie, 2.000 tone de seinicocs; can- tăcea gura; sora mea mă vedea
ne ş.a. cocs la furnalul nr. 1 se va micşora permanent. La organizaţia de bază ducţie. Deoarece în trimestrul 1 din titalea admisă de fontă declasată vo ' profesor ş.a m d Eu, insă, i-ani as-
cu 20 kilograme pe tona dc fontă. nr. 4 furnale a sectorului de înlreti Calitatea, în li redusă cu 15 la sută, iar după l cultat pe toţi şi am cumulat toate
In conferinţa de parlid a Uzinei acest an, procentul admis de calita re!acerea cauperelor, vom obţine o j meserile — „ni-am
»Victoria" Călan au fost analizate po nei c, s-au analizai posibilităţile rc tea a ll-a la producţia de vânt' băi economie de 15 kilograme de cocs făcut“ actor.
sibilităţile de îndeplinire a sarcinilor există pentru prevenirea opririlor ac centrul afenfiei şi lingotiere a fost depăşii (la lmgu- metalurgic de furnal la tona de tontă. I Pentru că actorul trebuie să ştie
amintite. Comuniştii din uzină şi-au C o n t i n u ă m cidentale. lierc depăşirea este de 18,42 la suta, * sa facă de toate FA este un ecou
Asemenea analize s-au făcut si Î11 Rezultatele obţinute arată că an j al contemporaneităţii.
propus să participe in mod activ la fală de 10 la sulă admis), am stabilit gajamentele prind viată. Turnătoria I
hni sună in urechi un fragment
realizarea obiectivelor stabilite. realizările alte organizaţii dc bază, cum este cea Toate realizările obţinute se dato- masuri concrete pentru remedierea de pildă, d îndeplinit planul de pro : din Drecht :
In vederea bunei organizări a mun de la turnătorie 1, in care s-au dis resc faptului că membrii şi candida acestui neajuns. In şedinţa de comi ducţie in proporţie de 104,3 la sula,
cii s-a întocmit un plan de măsuri cutat problemele legate de îndepli ţii de partid au desfăşurat o muncă tet din 26 martie 1965 s-a analizat iar semicorscria în proporţie de 103,3 i | „Voi artişti care faceţi teatru
comun a) comitetului de parlid. or din 1964 nirea planului de producţie la fontă politică vie, anlrenind întreaga masă problema calităţii producţiei de lin la sută. In edificii mari, sub baia de lumină
a unor sori artificiali,
ganizaţiilor de masă şi conducerii ad lichidă, întreţinerea agregatelor etc. do muncitori, ingineri şi tehnicieni gotiere şi utilaj de turnare Cu acest i In faţa unor mulţimi tăcute.
ministrative a uzinei. Pentru a îm Anahzînd temeinic rezultatele anu Măsurile luate de conducerile sec In realizarea sarcinilor slabilile in l»rile| s-a recomandat conducerii uzi Pentru viilor, comitetul dc parlid
bunătăţi procesul tehnologic, nc-am lui trecut, comitetul de partid al uzi ţiilor au ajutat colectivele de munci l.iotăririle proprii si cele ale organe nei să ia măsuri do îmbunătăţire a al uzinei işi propune .să orienteze în ♦ luaţi cind şi cînd seama
propus să confecţionăm zece garni nei a îndrumat organizaţiile dc bază tori, in fruntea cărora s-au situat co lor superioare de partid. reţelei amestecului de modele, do ve treaga activitate a organizaţiilor dc* ¡ La acel teatru ce se desfăşoară
in strada
turi complete de utilaj de forme si pe linia sporirii realizărilor. Aşa, de muniştii, să desfăşoare o activitate Aşa se explică realizările oblinulo rificare periodică o modelelor şi re bază spre mobilizarea muncitorilor, I La teatrul cel de toate zi'lele“.
patru capace pentru poduri. Traduce pildă, In anul 1964 valoarea produc de producţie bună. de echipele de iurnnlişli conduse du medierea lor. Ca rezultai, in prezent, inginerilor şi tehnicienilor uzinei la ( G>ca meserie; dar ce faimoasă!
rea in viată a obiectivului respectiv ţiei globale obţinute s-a depăşit cu Rezultatele din primele patru luni comuniştii Ionaşcu Muntean şi losif peste 90 la sulă din modele se exe îndeplinirea si depăşirea angajamen Poate cea mai frumoasă .
vn conduce la realizarea ritmică a 1.884.000 lei, valoarea producţiei mar din acest an au confirmat eficacita Bîrlca care numai în acest an au co cută din metal. In centrul muncii po telor luate în cinstea celui de al
Am avut fericirea să fiu elevul
planului la toate reperele din turna fă cu 3.810.000 lei. productivitatea tea măsurilor stabilite. Planul pro laborat peste plan 256,5 tone şi res litice, calitatea producţiei a ocupat IVfea Congres al P.M.R. * maestrului emerit al artei Ion Şa-
toria de lingotiere. muncii a crescut cu 1,01 la sulă, fată ducţiei globale a fost îndeplinit în pectiv 343 tone fontă. primul loc şi ea a devenit criteriul IOAN M. POPA highian. Maestrul meu fusese la
Pentru o mai bună aprovizionare de angajament. proporţie de 105,5 la sută, cel al pro Echipele de turnători s-au străduit principal al întrecerii socialiste, pe secretar al Comitetului dc partid rindul său elevul celui dinţii re-
lehnico-materială se lucrează Ia ob In anul 1955, ne-am propus să con ducţiei marfă 105,2 la sută; majorita şi ele să dea produse numai de cali riodic organizaţiile de bază analizind Uzina „Victoria" Călan \ gizor Paul Gusty şi al „meşteru-
- lui“ Constantin Nottara. Am avut
dar norocul de a fi învăţăcelul u-
nui dascăl autentic
Maestrul Şahighian — om de
mare cultură şi spirit — ne-a in-
FOILETON i văţat că inQinle de toate actorul e
I cetăţean şi nu trebuie să facă nu-
• mai pe scenă fapte frumoase. $i
\ in viaţa sa particulară, actorului ii
TERMENELE ; i revine sarcina dc a fi un militant
activ pentru triumful binelui a-
| supta răului. Mereu ne spunea :
Preşedintele este un om li INSTANTANEE HUNEDORENE : „măi băieţi, gindiţ.i-vă înainte dz
niştit de felul său. Dar ceea I a vorbi. Citiţi mult şi puneţi cre-
ce a văzut l-a tulburat profund. I ierul la bălaie“.
Ha, mai bine spus, l-a alarmat. Frămîntarea creatoare, alitudi•
A dat fuga într-un suflet la [ nea conştientă fală de marile pro
şeful .şantierului. Acesta la pri Virsta cea nouă a Hunedoarei nu ocupate, luminate cu intermitentă cese ale vieţii, mutica, iubirea, in-
vit mirat. NTu-l văzuse nicioda se măsoară numui prin siluetele de flăcări. in Joia unui cuptor s-au J tr-un cnvint. tot ce reprezintă
sveltc ale blocurilor sau prin ma
adunat maistrul Safta Tem u, prim-
tă aşa de agitat. gistralele de beton, sticlă şi neon } „noul“ general-uman al timpului
— Stai, omule, şi te linişteşte. ale oraşului, nu se măsoară numai fopitorul Corlacin Constantin, topi nostru, capătă in scenă fot mă şi
Doar n-a luat foc şantierul... torii Chiosa loan. Chirică Constan expresie prin ador.
— N-a luat foc ? 1 Mai rău I prin coşurile noilor oţelării sau tin, Carpuv Ştefan şi Viaicu loan. lată dar sarcinile care ne stau
Ascultă... prin dimensiunile impresionante ale E un moment importont : se ia pro in fată nouă. slujitorilor scenei,
laminoarelor Virsta cea nouă a Hu
ba tehnologică. (Fotografia nr. 1)
Şeful şanlieruluî îşi trase un nedoarei pulsează mai viu in ini atît virstnici cit şi tineri.
scaun aproape şi participa la mile, mintea şi miinile celor care . Cuptoarele laminorului bluminq Debutul meu in această profesie
următorul dialog : Şeful dc echipă Kiss Dezideriu, cup- nu se caută in timpuri mai înde
— Am trecut astazi pe la minuîesc cu pricepere agregatele torarii Pnţinelu Dumitru, Cristea părtate. FA coincide cu aniversarea
şantierul blocului barâ D moderne, care intr-un continuu iu Stan. Tirziu Dumitru si Vincze De 5 celor duuăzeci dc ani ce s-au scurs
zideriu discută aprins citei.a pro
reş de muncă şi încleştare
supun
2,11 bis. II ştii? Si am văzut materia, o transformă. j de la eliberarea patriei noastre.
acolo ceva care m-a alarmat Oamenii aceştia, prin lot ceea ce bleme legate de încălzirea uniformă j Luna august 19(Î4 marchează pri-
pur şi simplu. Am vâzut un fac iţi pot vorbi mai bine despre a lingout ¿lor. intre timp, o puterni 1 mul meu coniacf cu publicul.
panou cu următorul cuprins: Hunedoara lor. despre uriaşul com că macara scoate din cuptoare lin Am apărut in fata oamenilor cu
„Tovarăşi constructori! Sa binat in care minereul şi cărbunele, gourile calde ce pleacă spre linia de „Petru“ din drama „Citadela sfâ-
laminare. La postul de comandă nr.
luptăm pentru darea în folo la temperatura miilor dc grade, se 2. manevranţii Ştefan Abel şi lleş rîmată“, de H Loviricscu Ei a un
sinţa a blocului bară D 2/1! bis contopesc in fluidul incandescent al Pavcl mănuiesc cu îndeminare şi. rol de mare răspundere, cu multi
In dala de 12 mari ie ac.?!". foniei şi oţelului Mărcilor tot mai ple meandre, care crea unui debu
-v- Da, cunosc panoul. E fi nobile ale oţelului li. se adaugă aici siguranţă manetele tant probleme serioase Eram în-
Aici s-a încheiat drumul lung
al
resc. Oamenii sini in întrecere, şi li se suprapun trăsăturile noi, focului — pe otel s-a imprimat mar conjuiat de actori cu experienţă,
au stabilit termene... De fapt, ale oamenilor care il produc. ca de calitate a Hunedoarei Dar ce ' care priveau rolurile cu maturita
nu văd ce vezi rău in asta, Hunedoara de azi este un poem al tea unui profesionist responsabil.
doar şi noi ne-am spus cuvin- tinereţii Pretutindeni. la furnale lălalt Joc al căutăriloi creatoare ale ] Am autV insa şi de data asta
tinerilor, continuă incă.
tul la fixarea termenului... sau la oţelării. la laminoare sau şansa să-mi pregătesc rolul cu a-
— E firesc, zici ? Ce văd rău in cealaltă parte a oraşului, in Hu j alo ml unui nou dascăl — Mărie-
în asin? fn cile sîntem astăzi? nedoara blocurilor semeţe, le întim- : tta Sadova, regizoarea spedacolu-
— Păi, să vedem calenda pină tinereţea. O intîlneşti in ochii Întîlnire ' lui. Cu multă răbdare şi înţelegere
rul ... Asa. . Asiazi sîntem in 20 , mi-a tolerat greşelile incepătoru-
pururi adolescenţi ai bătrinilor si-
marlic... . lui, m-a plimbat pe căi lăluralni-
derurqişti, în noul peisaj al oraşu j ce, pe marginile rolului, ca pină
— Şi? lui, in arhitectura plină de prospe cu frumuseţea la urmă să ajung acolo unde tre-
— Aaa... Acum înţeleg fo ţime a halelor şi utilajelor moder
tul. Termenul a fost depăşii, şi ne, dar în primul rind o intîlneşti I buia. Munca mea la acest rol m-a
' făcut să simt că se continuă... cursa-
asta te-a alarmat. la cei ce sint purtătorii virstei noi Sirenele anunţă prelung ieşirea
— Întocmai. a Hunedoarei — tinerii Să petrecem din schimb. Ca două fluvii ce merg ■3 rile de actorie de la Institut.
— Ei. lasă, omule, nu te mai tmvreună. dragi cititori, o zi cu ti pe uceeaşi albie in sens contrar, pe h acum, seara debutului!...
In seara premierei, seara aceea
necăji- Mă puseseşi pe jeratic. neretul hunedorean. străzile Hunedoarei se revarsă mii , 1 de la Deva am simţit că mi se Laie
Credeam ca a luat foc intr-ade dc oameni. Unii părăsesc combina I respiraţia. Imi venea să fug. să las
văr şantierul. Linişieşte-te. tul. alţii de-abia de acum işi vor totul baltă...
Luăm imediat măsuri şi totul Focul începe munca. Dar e numai o primă
se va aranja... impresie — in viaţa hunedorenilor Ce m-aş fi făcut dacă partenerii
continuitatea preocupărilor a deve Jl mei. colegi mai virstnici nu m-ar
Preşedintele comitetului sin ; fi încurajat, nu mi-ar J¿ zimbit ?
dical s-a liniştit. A doua zi a continuu nit o caracteristică pregnantă Tuturor le mulţumesc că mi-au
avut loc o şedinlă lărgită. Con Tinerii, care cu clieva orc mal ■ dat speranţe şi m~au antrenat in
cluzia : „Din motive obiective, înainte elaborau şarje sau condu
termenul de dare în folosinţă Cind străbaţi — şi pentru aceasta ceau complicate maşini-unelle, işi I munca noastră comună.
A urmat, intr-o nouă distribuţie,
a blocului bară D2/II bis a fost o zi de-abia iţi ajunge — întreg dau acum întîlnire cu frumuseţea piesa „Noaptea regilor“ dc W.
depăşit, S-au luai măsuri de combinatul hunedorean, pretutin şi aceasta ii caracterizează. Shakespeare in care ml s-a încre
impulsionare, de organizare, de deni intîlneşti focul. La furnale, la E frumos să vorbeşti despre mun dinţat rolul lui Sebastian. Desigur
aplicare, de sancţionare, ctc., oţelării sau la laminoare. Jocul e e- că, să discuţi despre realizarea pla i că orice a d o r işi doreşte să joace
ele. In consecinţă, ne angajăm- lemenlul fără de care nici nu s-ar nului... Luminătorii care foc parte
să dăm in folosinţă blocul bară putea concepe existenţa combinatu din organizaţia de bază U.T.M. nr. roluri din dramaturgia shakespea-
02/11 bis la data de 1 aprilie lui. J bluming şi-au înscris această pro ! nană. Prezentat de mine în faţa
ac,". In dogoarea flăcărilor, tinerii pe blemă pe ordinea de zi a adunării , publicului, Sebastian — Dicu nu a
| fost primit cu răceală ci uneori
Peste două săplămîni, scena care i-am intilnit erau preocupaţi generale. I chiar a emoţionat publicul. Marele
de la începutul acestui foileton de calitatea muncii lor. Dezlănţui E frumos şi înălţător să studiezi, \ regizor englez, Peter Brook. spune:
se repetă pînâ la intrarea în rea incandescentă de energii din să-ţi îmbogăţeşti mereu cunoştinţe j „Teatrul trebuie să satisfacă Inte-
biroul şefului de şantier, a pre furnale şi cuptoare se asocia dez le... La secţia serală a şcolii medii -t ligenţa spectatorului şi. lotodată
şedintelui comitetului sindical. lănţuirii energici creatoare şi pa- nr. 1 majoritatea elevilor slut side- să-l zguduie pină in măduva oa
Mai departe se petrece astfel : siunit în muncă a tinerilor. rurgişti. „Băieţi buni — ne spune selor“. La aceasta m-am gindit
— Tovarăşe preşedinte, prea La secţia a ll-a furnale, inginerul iov. profesor Covaciu Petru — a- cind am interpretat rolul lui Sc-
te înficrbmţi. Ai văzul ce fru Gulbeuuşu Eugen indica maistrului proape că nici nu poţi alege pe cei ■ bastían.
mos am rezolvat situaţia data Ul.paru Constantin ridicarea tempe mai bu n i: strungarul Mitrachc llic. Apoi, un alt rol shakespearian,
1 trecută ? Lniişteşte-te. raturii aerului cald. Indicaţia a fost Jurnalistul Pirlea ioau, luminatorul • Claudio din „Măsură pentru măsn-
Si preşedintele comitetului executată cu promptitudine şi, apoi, Străinescu Marin, Aursei Mihai de | rău. In puţinele lui cuvinte. Cla
sindical de şantier s-a liniştit. inginerul a plecat grăbit in altă la C.F.U. sau Coman loan, Hcghe- udio trebuie să ciştige adeziunea
A doua zi s-a repelat şi şed in- parte. Un singur gînd il preocupa — duş Andor. Popa Spira şi mulţi alţii“. I publicului şi să-i fie simpatic. Pu-
ta lărgită. Concluzia identică, şarja să fie bună. Am intilnit echi (Fotografia nr 2). ; blicul cunoaşte, desigur, conflictul
doar cu o singură modificare : pa de Uicătuşi apaductieri, condusă ...Tinerii hunedoreni si ut vechi U piesei; condamnarea la moarte a
„Ne angajăm să dăm în folo dc Popescu loan. la furnalul 6, dis- piieteni ai căiţii. PUne de frum u I lui Claudio trebuia „să zguduie“
sinţă blocul barâ D2/U bis la T. ISTRATE culind despre o nouă lucrare la seţe şi de învăţăminte, cărţile sini ( spectatorul. Cum spuneam, perso-
dala de 15 aprilie a.c.". maşina de astupat. Echipa, formată solicitate in număr lot mai mare. j najttl vorbeşte puţin. Iată dar ce
In dala de 20 aprilie, pre in majoritate din tineri, trebuia să Şi acesta este un atribuit al frum u } dificil e pentru actor. Dacă m-am
şedintele comilelului sindicul ia o hotărire. Chipurile erau încor seţii (Fotografia nr. 3). • achitat sau nu de sarcina rolului
do şantier, a venit la şeful şan I. TEREK date, privirea atentă, plină de răs Cu „băieţii" din secţia a ll-a fur ' n-o pot spune declt prietenii noş
tierului, linişl'U (scena de la în- pundere nale ne-am reîntilnit seara, la clu tri — spectatorii.
cepului foiletonului nu se mai -e> Poposim in oţelăria Martin nr. 2. bul „Siderurgistul“. Brigada arlisli- I, înconjurat din nou de o altă dis
repetă). S-a aşezat pe scaun şi Lingă cuptoare aceleaşi chipuri pre- că de agitaţie prezenta spectacolul tribuţie valoroasă, sint pus in si-
a spus : „Spre noi succese, jurnalişti !'L Un ! tuaţia de a interpreta rolul lui
— Iar n-am îndeplinit ter spectacol fără fete, gingaş şi bărbă 1 T raian din comedia „Titanic vals"
menul. Dar nu-i nimic, luăm tesc in acelaşi timp, imbiuind ar I de Tu dor Muşatescu. Rolul lui 'Fra
măsuri şi aranjăm toiul. Pe monios lauda faptelor pozitive, cu ţi ian e cunoscut spectatorilor noştri.
cind şedinţa lărgită? critica. „Joia tineretului" organizată El mi-a dat satisfacţie la fel ca şi
— Ca de obicei, pe mîino. în continuare a fost urmată de o celelalte roluri. Spre deosebire de
Ei, a.şa-ini placi. Aşa irebuic să frumoasă întrunire tovărăşească. celelalte în.să, acesta e un rol de
lucrăm, calmi, cu precizie. SPTA Dansul, atît de caracteristic tinereţii, comedie. Cit de greu e să faci co
A doua zi, şedinţa lărgită a continuat pină scara tirziu. (Foto medie / Spectatorul ştie că piesa e
se repetă î.uocmai ca ¡11 cazu grafia nr. 4) : o comedie şi vine să rida. Ce te
rile de mai sus. Concluzia a li părăsim pe Jurnalişti. In sola l faci dacă nu-l mulţumeşti ?
suferit o singura modificare :
casei de cultură Teatrul de stat din Deocamdată atît din „palmaresul
„Ne angajăm să dăm în folo
Tg. Mureş (secţia romină) prezintă meu actoricesc“. Munca la Teatrul
sinţă blocul barâ D2.T1 bis, la spectacolul cu piesa „Doi pe un ba . de stat „Valea Jiului“ mă incura-
dala de 15 mai ac.". lansoar” In ultima pauză îi intil- ♦ jcază şi imi dă speranţe Aş vrea
Probabil că miino va avea nim in hol. discutînd despre piesă să interpretez şi de aici înainte
loc o nouă şedinlă lărgită pen roluri caic să-mi placă şi care să
tru stabilirea termenului de şi interpretare, pe laminatorii care placă in primul rind celor care vin
dare Î11 folosinţă a blocului cu citcra ore mai înainte discutau ' să ne radă.
bară D2/II bis. Dar nu vă alar Ui şedinţa organizaţiei de bară Sint incă la porţile teatrului. De
maţi, Lucrurile se vor pelrcce U.T.M. problemele realizării planu * începutul acestei activităţi mă des
mult mai simplu. Preşedintele lui. (Fotografia nr 5). part numai citeva luni, dar cu fie
comitetului sindical de şantier care rol nou mă voi simţi un „de
s-a liniştit de lot $i-a adus a- ★ butant" Voi încerca să folosesc
ininlc că, de fapt, de organiza Sint cilera secvenţe, fntimplări cunoştinţele primite fn institut şl
rea întrecerii nu trebuii1 să se cotidiene din viaţa tinerei generaţii să cíyiig cit mai multă experienţă
ocupe el, ci responsabilul cu huncaorene. O singură zi din caie a scenei pentru a da viaţă adevăra
întrecerea. $i-apoi, nici nu este am căutat să surprindem faptele ca tă rolurilor.
vorba de vreun şantier din racteristice. Ele au avut loc atunci, Mă aşteaptă o profesiune fru
Deva, Valea Jiului sau din altă aar se pot intimpla şi in momentul moasă căreia îi rol dărui întreg e-
parte a regiunii, ci de un şan în care se citesc aceste rlnduri. şi j lanul şi oviimînnul meu tineresc.
tier... de pe altă plaoobi. miinc sau peste o săptămina, fiind CONSTANTIN DICU
GH. PAVEL că sint fiinţări d'.n riafa tot mai actor la Teatrul de sta! „Valet
frumoasă a tineretului hunedorean. ¡ Jiului* Petroşani